Drum Nou, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8393-8416)

1972-01-15 / nr. 8403

v h­am nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL PX.R. 5­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8403 Sîmbătă, 15 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din­ toate no*ţ»-/â! ÎN DEZBATEREA ADUNĂRILOR GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII- obiective prioritare ale activității economice şi sociale Timp de cîteva săptămîni, între 20 ianuarie și 29 februa­rie, în întreprinderile industriale, de construcţii, transporturi, în unităţile comerciale, de prestări de servicii, institutele de proiectare şi cercetare, întreprinderile agricole de stat şi cele pentru mecanizarea agriculturii, în cooperativele meş­teşugăreşti şi de consum, î­n centrale industriale şi unităţi cu statut de centrală din economia braşoveană, ca şi din în­treaga ţară, vor avea loc adunările generale ale oamenilor muncii. Pe ordinea lor de zi sunt înscrise analiza activităţii economice şi sociale din primul an al cincinalului, dezba­terea şi adoptarea programelor de măsuri politice, tehnice şi organizatorice în vederea îndeplinirii exemplare a preve­derilor de plan pe anul în curs, aprobarea contractului co­lectiv de muncă și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pentru depășirea sarcinilor de plan la principalii indicatori ai activităţii economice şi sociale din acest an. Adunările generale ale oamenilor muncii au devenit o practică larg democratică în conducerea şi organizarea ac­tivităţii curente şi de perspectivă din fiecare întreprindere şi unitate economică sau socială. Ele constituie un autentic forum muncitoresc de amplă dezbatere comunistă, profund responsabilă, în spiritul politicii partidului şi statului nostru, al eticii şi echităţii socialiste, al întregii activităţi economice şi sociale din fiecare întreprindere şi instituţie. Rolul esenţial al adunărilor generale în lărgirea continuă a democratismu­lui vieţii noastre economice şi sociale, capacitatea lor de a modela omul nou al societăţii noastre socialiste, au fost sub­liniate în repetate rînduri de secretarul general al partidu­lui nostru. în expunerea la plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1971, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că: „Un factor important al educaţiei socialiste ii reprezintă participarea tot mai largă a oamenilor muncii la conducerea activităţii economico-sociale. Sunt cunoscute măsurile organizatorice luate în acest sens,­­ crearea comitetelor şi consiliilor oa­menilor muncii, ca organe colective de conducere, institu­­ționalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii, in­troducerea principiului muncii colective la toate eşaloanele, dezbaterea de către oamenii muncii a celor mai importante proiecte de legi și hotărîri". Este cît se poate de firesc ca în asemenea condiţii exi­genţele în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale să fie mult sporite în acest an, la baza lor stînd principiile cu­prinse în programul P.C.R., pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice şi creşterea conştiinţei socialiste a maselor. Adu­nările generale ale oamenilor muncii trebuie să determine o creştere a spiritului de răspundere al oamenilor muncii, al tuturor specialiştilor şi cadrelor de conducere din întreprin­deri, întărirea disciplinei şi răspunderii lor sociale, stimula­rea iniţiativei creatoare în folosirea cît mai deplină a ca­pacităţilor de producţie şi gospodărirea economicoasă a fondurilor materiale şi băneşti. Ele vor trebui să constituie un prilej de creştere a conştiinţei socialiste, de sporire a combativităţii revoluţionare împotriva oricăror manifestări de indisciplină, a tuturor deficienţelor care se mai fac sim­ţite in activitatea economică şi socială a întreprinderilor. Dările de seamă vor trebui să examineze, în spirit critic şi autocritic, întreaga activitate a unităţilor, a comitetelor şi consiliilor oamenilor muncii, modul cum acestea s-au preo­cupat de asigurarea condiţiilor materiale, tehnice, organiza­torice şi sociale pentru realizarea planului şi angajamente­lor pe anul trecut, trăgîndu-se învăţămintele necesare pentru activitatea economică şi socială din acest an. Relevarea re­zultatelor bune obţinute în secţii şi ateliere, pe ansamblul întreprinderii, trebuie însoţită de examenul critic, democra­tic şi responsabil, al neajunsurilor care au frînat activitatea de producţie şi socială din întreprinderi. Plecînd de la această bază, dezbaterile din adunările generale ale oamenilor muncii trebuie să cuprindă în obiec­tivul lor cele mai eficiente măsuri politice, tehnice și orga­nizatorice pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul în curs, precum și a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă. Astfel, colectivele de oameni ai muncii sunt chemate să adopte în adunările generale măsuri pentru valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, diminuarea cheltuielilor de producţie, îndeosebi a celor ma­teriale, prin reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică. O atenţie deosebită se impune să fie acordată folosirii cit mai depline a capacităţilor de producţie, readucerii în circuitul economic a utilajelor şi maşinilor nefolosite, măsurilor pentru genera­lizarea schimbului II şi extinderea schimbului III în vederea creşterii coeficientului de schimb şi a folosirii raţionale a timpului de lucru şi forţei de muncă. (Continuare in pag. 6 7-a) Maşini automate de canetat, mînuite cu pricepere de mun­citoare fruntaşe, sunt atribute ale secţiei pregătirea ţesătoriei de la Fabrica de stofe Braşov. IN PAG. A 2-A Caracterul profund creator al marxism-le­ninismului (consulta­ţie). Satul vă simte alături de el ? (întrebarea a 3-a). Consultaţii pentru ad­miterea în învăţămîn­­tul superior. FIECARE FAMILIE DE ŢĂRANI, FIECARE LOCUITOR AL SATELOR SĂ SE OCUPE DE CREŞTEREA ANIMALELOR ! Valorificarea mai bună a resurselor locale la baza hotărîrii cetăţenilor din Vulcan de a contracta cu statul minimum 350 de taurine şi 600 porcine Ca răspuns la Chemarea comitetului comunal de partid şi a Comitetului executiv al Consiliului popu­lar al comunei Unirea, judeţul Ialomiţa, în toate satele judeţului nostru se desfăşoară o largă ac­ţiune de contractare cu statul a unui număr cît mai mare de animale din gospodăriile populaţiei. In acest context se înscrie şi analizarea — în ca­drul „mesei rotunde" pe care redacţia ziarului nos­tru a organizat-o în comuna Vulcan — a posibilită­ţilor de valorificare mai bună a experienţei şi re­surselor locale. La discuţii au participat : STELIAN IOANA — se­cretarul comitetului comunal de partid ; IOAN ŢIN­TEA — primar ; ELENA NEACŞA — vicepreşedintă a consiliului popular şi secretară a organizaţiei de bază a cooperativei agricole ; ing. ION URSU — şeful fermei zootehnice a C.A.P. ; ION TINCA — ajutorul şefului de fermă ; HARDTFRIED DEPNER — tehnician zootehnist; ION NICA — achizitor ; ŞER­­BAN ŞTEFAN — preşedintele cooperativei de con­sum şi deputat în satul Holbav; GH. STOICA — deputat în satul Vulcan; şi CANDET BOŢEA — crescător de animale. REDACŢIA: Scopul pe care şi-l propune „masa rotundă" vă este tuturor cunoscut. Pornind de la experienţa anilor precedenţi şi de la baza tehnico-materială e­­xistentă, considerăm util să adu­ceţi în discuţie îndeosebi acele probleme pe care le socotiţi vi­tale pentru ca fiecare familie de ţărani din comuna Vulcan să de­vină o furnizoare statornică de cantităţi sporite de carne la fon­dul central de stat. S. IOANA : Ca urmare a măsu­rilor de cointeresare luate de conducerea de partid şi de stat, efectivele de animale din gospo­dăriile populaţiei au crescut faţă de anul precedent cu 154 tau­rine, 145 porcine şi 243 ovine. Este un prim indiciu cert că rezervele de sporire a şepte­­lului, proprietatea personală a cetăţenilor, sînt departe de a fi epuizate. REDACŢIA: Ce măsuri s-au în­treprins pentru punerea în va­loare a acestor rezerve şi a al­tora ? I. ŢINTEA: în primul rînd, s-au stabilit gospodăriile cu posibili­tăţi reale de creştere a animale­lor, în număr mai mare decît ne­voile lor de consum personal. Consiliul popular a sprijinit apoi achizitorul Industriei cărnii în ac­ţiunea de contractare. Ca ur­mare, pînă la 11 ianuarie s-au încheiat contracte ferme pentru 9 bovine adulte, 125 de tăuraşi şi 18 porci graşi. Dar, pînă la sfîr­­şitul anului este planificat să se livreze din gospodăriile popu­laţiei 300 de taurine şi 600 de porcine. Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost organizate 17 e­­chipe, în frunte cu deputaţii, a căror activitate, pe linie de con­tractare, este analizată la sfîrşit de săptămînă. Iată şi primele con­cluzii : în condiţiile asigurării u­­nei baze furajere corespunzătoa­re, planul de livrare a taurinelor nu numai că poate fi îndeplinit, ci chiar şi depăşit. La porcine, însă, situaţia este cu totul nesa­tisfăcătoare, datorită insuficien­ţei materialului viu. De asemenea, trebuie să se facă ordine şi în felul de preluare a animalelor de către recepţionerul Industriei căr­nii, care cam „ciupeşte", la cîntar. „Masă rotundă" realizată de C. ILIESCU (Continuare în pag. a 3-a) Pieirii Comitetului iuniei pentru cultură şi educaţie socialiste Ieri a avut loc plenara Comitetu­lui judeţean Braşov pentru cultură şi educaţie socialistă care, în lumi­na programului elaborat de partid pentru educaţia socialistă a între­gului popor, a analizat sarcinile ac­­tuale in domeniul muncii cultural­­educative de masă şi ale activităţii de creaţie. La lucrări au luat parte activişti de partid şi de stat, condu­cători ai unor instituţii culturale. Pe marginea informării prezentate de tovarăşul Mihai Coleff, preşedin­tele comitetului, au luat cuvîntul nu­meroşi participanţi, care au făcut propuneri în legătură cu măsurile ce trebuie întreprinse pentru mai bu­na mobilizare şi valorificare a po­tenţialului cultural al judeţului. A fost adoptat planul de muncă pe trimestrul în curs şi s-au consti­tuit comisii de lucru pentru rezolva­rea unor probleme de specialitate. În încheierea dezbaterilor, au luat cuvîntul tovarăşii Ioan Bold, direc­torul direcţiei organizatorice din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socia­liste, şi Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid. La 19 martie, gene­raţia tînără a patriei, organizaţia sa revolu­ţionară, sărbătoresc cinci decenii de la crearea Uniunii Tine­retului Comunist. Pen­tru a vedea cum in­ti­mp­ină acest impor­tant eveniment uteciş­­tii din judeţul Braşov, am adresat cîteva în­trebări tovarăşului Cor­nel Şandru, prim-secre­tar al Comitetului ju­deţean Braşov al U.T.C. - Cum v-aţi gîndit să traduceţi in viaţă hotărirea plenarei C.C. al U.T.C. privind săr­bătorirea semicentena­rului creării U.T.C. ? — In primul rînd, am întocmit un bogat pro­gram de acţiuni dedi­cate acestui eveniment, din care citez numai cîteva : întîlniri ale ti­nerilor din toate orga­nizaţiile cu foşti mem­bri ai U.T.C. din ilega­litate, cu activişti de partid şi ai organiza­ţiilor de tineret, cu pro­fesori de ştiinţe socia­le care vor prezenta momente din lupta şi activitatea uteciştilor, sub conducerea parti­dului comunist, relie­­fînd rolul organizaţiei de tineret din ţara noa­stră ca şi din judeţul Braşov pentru elibera­rea naţională şi socia­lă, pentru edificarea României socialiste ; întocmirea schiţei mo­nografice a organiza­ţiei judeţene U.T.C. ; expoziţii pe teme ca : Kfl -i_ i_ ____ ll'S'*' UC wm UC IU ucu­rea U.T.C.", „Mărturii­le unei generaţii"; sim­pozioane cu titlul : ,,U.T.C. - organizaţia revoluţionară a tinere­tului din patria noa­stră”; concursuri cultu­ral-artisti­ce, profesio­nale şi sportive; zile de muncă voluntar-patrio­­tică ş.a. — De la stabilirea programului de acţiuni au trecut deja cîteva săptămîni. Ce acţiuni şi manifestări pot fi consemnate in scurta retrospectivă a acestei perioade ? —­in mai toate or­ganizaţiile U.T.C. au fost organizate pînă a­­cum evocări ale vieţii şi activităţii tinerilor eroi comuniştii simpo­zioane avînd ca temă „50 de ani de la crea­rea U.T.C." ş.a. Aş sub­linia insă faptul că e­­forturile principale ale tinerilor din oraşele şi satele judeţului nostru sunt îndreptate spre întâmpinarea semicen­tenarului U.T.C. cu re­zultate cît mai bune in realizarea şi depăşirea sarciniior de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor, întărirea disciplinei în muncă, obţinerea unor rezul­tate cît mai bune la învăţătură etc. — Puteţi să ne vor­biţi despre o iniţiativă mai deosebită în acest sens ? — Da. Brigăzile de producţie ale tineretu­lui, care, pînă acum, s-au organizat la Uzi­nei de autocamioane şi Uzina­ de tractoare. De exemplu, uteciştii de la turnătoria nouă de fontă a Uzinei de au­tocamioane (reprezen­tând 80 la sută din an­gajaţii secţiei), s-au împărţit în mai multe astfel de brigăzi, care şi-au fixat ca obiecti­ve: realizarea­ în con­diţii optime a indica­torilor de plan, întări­rea disciplinei la locul de muncă, perfecţio­narea cunoştinţelor profesionale, creşterea calităţii produsului tur­nat etc. Fireşte, urmă­rim genera­li­zarea a­­cestei iniţiative in toa­te organizaţiile U.T.C. — Rezultat al progra­­mului de educare co­munistă elaborat de partid, activitatea po­­litico-ideologică cu­noaşte o efervescentă deosebită. Prin ce alte căi aniversarea semi­centenarului U.T.C. am­plifică această ac­tivitate in rîndurile membrilor organizaţiei din judeţul nostru ? - Intr-adevăr, mun­ca de educare politi­co-ideologică în rîndul tinerilor s-a intensificat în mod substanţial. Interesul acestora pen­tru cunoaşterea unor momente deosebite din istoria patriei, a par­tidului şi a organizaţiei U.T.C., a caracterului şi direcţiilor de dez­voltare ale ţării noa­stre în etapa actuală, este tot mai viu. Coor­donata principală, în­să, scopul final al tu­turor acţiunilor din or­ganizaţiile U.T.C. în a­­ceastă perioadă este, desigur, îndeplinirea măsurilor stabilite cu ocazia dezbaterii do­cumentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Dind viaţă acestor măsuri, materi­alizându-Ie, im­­primî­nd un caracter politic pronunţat tutu­ror activităţilor noastre, nev rtr.Anriifd­'m /4a £/­«.»* t­ -- r- • -co ........ ■“ pentru sărbătorirea ju­bileului organizaţiei revoluţionare a tinere­tului din patria noa­stră. R. MUREŞANU U.T.C.­un eveniment pentru care ne pregătim intens Convorbire cu tovarăşul CORNEL ŞANDRU, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. IBIBIBIfliBIBIBMBiBTffiiBi&IH Dezvoltîndu-se şi conso­­lidîndu-se de-a lungul veacurilor, familia şi-a dobîndit statutul de ce­lulă de bază a so­cietăţii. Fiind „locul unde se realizează frumuseţea vieţii omeneşti, unde vin să se odihnească forţele biruitoare ale omului, unde cresc şi trăiesc copiii — principala bucurie a vie­ţii" după cum o definea A. S. Makarenko, familia se bazează în orînduirea socialistă pe egalitatea deplină între soţ şi so­ţie, pe întrajutorarea, prietenia şi afecţiunea lor reciprocă, consfinţită de Constituţie. Familia con­stituie şi principalul ca­dru în care se realizează educarea copiilor, acesteia revenindu-i misiunea de a-i forma multilateral, de a-i călăuzi în viaţă, de a sădi în conştiinţa lor dra­goste şi respect faţă de muncă, de a-i educa în spiritul demnităţii şi co­rectitudinii, de a-i învăţa să fie cinstiţi, politicos­, de a-i deprinde cu simţul răspunderii etc. De aceea, statul nostru duce o poli­tică de continuă sprijinire şi întărire a familiei. Mă­surile luate în ultimii ani privind sporirea alocaţiei pentru copii la toate ca­tegoriile de salariaţi, creş­terea numărului de şcoli, grădiniţe şi alte înlesniri în domeniul învăţămîntu­­lui, sumele mereu mai mari alocate de către stat pentru satisfacerea unor cerinţe social-culturale, reglementările aduse în ceea ce priveşte divorţul ca şi alte măsuri — sunt pe deplin edificatoare. Cu toate acestea, mai există încă în societatea noas­tră oameni cu mentalităţi înapoiate, aparţinînd mo­ravurilor burgheze, certaţi cu codul etic al orînduirii noastre, care prin atitudi­nea, prin faptele lor ne­socotesc grija, respectul general faţă de familie. Cazurile de mai jos sînt - credem — semnificative. ... E noapte tirzie, Roza­lia Soos, obosită după o zi de muncă, se odihnea împreună cu copilaşul ei în vîrstă de trei ani. Deo­dată, liniştea casei fu tul­burată de loviturile în uşă şi de zbieretele soţului, Soos Dionisie, care se în­torcea din oraş în stare de ebrietate. Copilul, trezit din somn, speriat, a în­ceput să plîngă. Vecinii s-au alarmat şi ei. Dar cu aceasta, turbulentul nu s-a potolit, înfuriat peste mă­sură, şi fără nici un mo­tiv, cu mintea înceţoşată de băutură, S. D. a în­ceput să-şi lovească soţia, după care a alungat-o din casă împreună cu copilul... Din păcate asemenea scene se petreceau a­­proape zilnic în casa de pe strada De Mijloc nr. 162 din Braşov. într-una din zile însă, răbdarea Rozaliei Soos a ajuns la limită. Nemaiputînd su­porta nopţile nedormite, bătăile şi injuriile so­ţului ei (cu care trăia de 18 ani), dar care, neavînd nici o ocupaţie nu-i mai aducea de mult timp nici un ban în casă, pretinzi­n­­du-i în schimb ei, care era angajată, să-i dea bani de băutură, Rozalia s-a adre­sat miliţiei. Cum era şi fi­resc, Soos Dionisie a fost judecat şi a primit pe­deapsa binemeritată de o lună şi 15 zile închisoare contravenţional­ă. Gheorghe Constantin, mecanic auto la Uzina de autocamioane, era pînă a­­cum un an şi ceva un soţ destul de bun. îşi îngrijea soţia şi copilul, aducea toţi banii acasă, era poli­ticos. într-o zi însă a în­­tîlnit o taxatoare de pe un troleibuz, s-a „îndrăgostit" de ea şi de atunci în viaţa soţiei şi a copilului s-a instalat nefericirea. Nu mai dă nici un ban în casă, îi alungă adesea din locuinţă. lată deci o nouă familie destrămată din pricina superficialităţii, a instabilităţi­i senti­menta­le, a dorinţei de aventură. Toate acestea l-au tîrît pe R. BĂCIULESCU (Continuare in pag. a 3-a) Codul etic socialist respinge: ATITUDINEA iNAPOIATĂ FATĂ DE FAMILIE Cind„stil­pul familiei" se clatină••• ^IHIHIBIBIBIBIBT »IWiBIff!BiB:BI’IBiHliBiB:BiH!BiBIBiB! Foto: GH. BĂNUŢA Mecanizatorii şi cooperatorii de la Şercăiţa au transportat pe cîmp pînă acum circa 1000 tone gunoi de grajd. In foto­grafie, o formaţie a brigăzii I în plină activitate. Aniversarea a 60 de ani de existenţă a fabricii „Răsăritul“ Ieri, la Universitatea din Bra­şov, a avut loc festivitatea ani­versării a 60 de ani de existenţă a fabricii „Răsăritul". Au partici­pat reprezentanţi ai comitetelor judeţean şi municipal de partid, ai unor ministere şi întreprinderi colaboratoare din ţară, conducă­tori de întreprinderi şi unităţi economice braşovene, muncitori, ingineri şi tehnicieni ai fabricii „Răsăritul", veterani ai fabricii. Despre istoricul fabricii şi impe­tuoasa sa dezvoltare în anii con­strucţiei socialiste, a vorbit ing. Cristian Maicu, director general al Grupului de fabrici pentru pro­duse refractare. Participanţii la festivitate au a­­doptat cu vii aplauze textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care, printre altele, se arată : „Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, iu­bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom milita şi pe mai departe cu hotârîre, abnegaţie şi devota­ment, mobilizînd întreaga noas­tră energie creatoare şi capaci­tate de muncă pentru îndeplini­rea sarcinilor ce ne revin din ac­tualul cincinal, pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a par­tidului şi statului nostru", în încheierea festivităţii a avut loc un reuşit program artistic sus­ţinut de brigada artistică de agi­taţie a fabricii. „Tracial- Oman- Scouts" și schimbă uniforma (li) KUWEIT-BAHREIN : UN „BOOM" EXPLOZIV BRITANICII „PLEACĂ PENTRU A RĂMÎNE PE LOC" MASIRAH - VARIANTA MODERNĂ A SABIE­­LUI DAMOCLES Cind s-a știut că împrejurimile Golfului Persic ascund mari ză­căminte de petrol, a fost o zarvă nemaipomenită. Dar cind statis­ticile au dezvăluit că teritoriul posedă 62 la sută din rezervele de ţiţei ale lumii capitaliste, fe­bra a crescut la cea mai înaltă limită. A urmat un „boom" pro­digios. Vilele apăreau ca ciuper­cile, s-au creat mari aeroporturi, conductele petroliere au fost pre­lungite pînă in landul mării, în­­curcîndu-se una în alta ca nodu­rile de șerpi. Golful a explodat literalmente, sub efectul torentu­lui de aur aflat in subsolul său, aducind ciștiguri considerabile trusturilor și umplind buzunarele principilor locali. Pornind din Ku­weit, Dahram, Bahrein, seismul s-a Întins spre micile emirate, cu atit mai sărăcite, cu cit comer­țul lor cu perle a fost ruinat de japonezi, cu perlele lor de cul­tură. Un singur mic emir, cel din Abu-Dhabi pric­ește 350 milioa­(Continuare in pag . 4-a) 111

Next