Drum Nou, aprilie 1972 (Anul 29, nr. 8469-8494)

1972-04-08 / nr. 8475

Proletari din toate tarile, unitivi! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN _ PIC.R. 51 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX nr. 8475 Simbătă, 8 aprilie 1972 4 pagini 30 bani O condiţie hotărîtoare pentru succesul semănatului şi plantatului Conjugarea eforturilor mecanizatorilor şi cooperatorilor Se ştie că modul în care mun­cesc mecanizatorii este hotărîtor pentru succesul campaniei agri­cole de primăvară. Dar, pentru ca ei să-şi aducă deplina con­tribuţie la însămînţarea tuturor culturilor în perioada optimă şi la un nivel agrotehnic corespun­zător, este nevoie să fie sprijiniţi cu tot ce este necesar nu numai de secţiile de mecanizare în care activează, ci şi de unităţile agri­cole pe care le deservesc. Edifi­catoare în acest sens sunt şi con­cluziile ce se desprind din recen­tul raid-anchetă întreprins prin cîteva ferme de stat şi coopera­tive agricole din Ţara Birsei. Depăşirea normei zilnice la plantat La ferma vegetală „Tractorul" a I.A.S. Prejmei, cea mai mare parte a forţei mecanice era con­centrată la plantatul cartofilor. Tractoriştii Ion Pop, Crăciun Mu­­reşan, Arpad Ilyes şi Ilie Jelor, a­­flaţi în plină activitate, au fost bucuroşi să ne spună că măsurile luate de şeful de fermă, ing. Gh. Stinghe, pentru buna organizare a muncii, le permit să realizeze şi chiar să depăşească cu regu­laritate norma zilnică de lucru. într-adevăr, cele constatate aici constituie încă o dovadă eloc­ventă că acolo unde capacitatea organizatorică şi competenţa spe­cialistului se împletesc armonios cu disciplina la locul de muncă şi hărnicia mecanizatorilor, nici rezultatele bune nu se lasă aştep­tate. In ce-l priveşte pe şeful de fermă, iată ce ni se pare esenţial de reţinut : pentru ca agregatele de plantat să aibă zilnic front larg de lucru, a creat — cu contribu­ţia nemijlocită a tractoriştilor Ilie Pop, Ion Mastan şi Zaharia Ispas — un apreciabil avans la pregă­tirea patului germinativ. Totodată, măsurile luate din vreme pentru sortarea şi calibrarea corespun­zătoare a seminţei, încărcarea în­tregii cantităţi în saci, în vede­rea manipulării mai lesnicioase, ca şi aprovizionarea maşinilor şi buncărelor direct din remorci, cu tuberculi şi, respectiv, cu în­­grăşămintele chimice complexe, care se încorporează în sol simul­tan cu plantatul, au redus la mi­nimum timpul de staţionare a tractoarelor în brazdă. Ca ur­mare, s-a reuşit ca pe întreaga fermă să se execute plantatul pe mai bine de jumătate din cele 260 ha, planificate, iar pe o supra­faţă aproape egală să se facă şi rebilonatul. Un pas înainte: sortarea şi cali­brarea mecanică a materialului pentru sămînţă Printre unităţile avansate cu în­­sămînţările de primăvară se nu­mără şi cooperativa agricolă din Cristian. Aici, în timp ce planta­tul cartofilor se află pe sfîrşite, sfecla de zahăr, însămînţată pe 140 ha., a şi răsărit. — Faptul nu trebuie să sur­prindă — aprecia Tom­a Car­­doş, inginerul şef al unităţii. Dacă însămînţările din prima epocă s-au încheiat cu avansul permis de despu­măvărarea mai timpurie şi în condiţii foarte bune de cali­tate, aceasta se datoreşte, în pri­mul rînd, aplicării sistemului de organizare şi retribuire a muncii în acord global, sistem care îi cointeresează nu numai pe coo­peratori, ci şi pe mecanizatori în rezultatele muncii lor. Spre exemplu, mecanizatorii Pe­tru Ointzen II, Gh. Pivodă şi Her­man Zinz, încadraţi în formaţiile complexe de lucru ale cooperati­vei, s-au angajat să execute me­canizat toate lucrările cerute de tehnologia culturii cartofului, fie-­­­care pe suprafaţa ce i-a fost re­­partizată. Şi se poate spune că pină acum ei şi-au făcut pe de­plin datoria. De remarcat este şi faptul că Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Realizarea unei densităţi corespunzătoare la plantatul cartofilor, iată care este în aceste zile preocuparea principală a inginerului Dumitru Mitici şi a brigadierului Gh. Ursu de la C.A.P. Hîrseni. Foto: I. TOCANIE în cuprins Contribuţia băneas­că şi în muncă a ce­tăţenilor — sursă pen­tru importante reali­zări social-culturale. Vitrina cu cărţi. (pag. a 2-a) I Programul săptămî­­nal TV. (pag. a 3-a) Succese ale forţelor patriotice pe frontu­rile indochineze. Ruperea relaţiilor di­plomatice dintre E­­gipt și Iordania. (pag. a 4-a) La încheierea vizitei in cele 8 state alb­e nou SATISFACŢIE DEPLINĂ PENTRU SUCCESELE NOBILEI MISIUNI DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU încheierea cu succes deplin şi rezultate rodnice a misiunii de prietenie, pace şi colaborare între popoare, de solidaritate militantă a poporului român cu popoarele din cele opt state africane vizitate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, a prilejuit la înapoie­rea în patrie o vibrantă manifestaţie de bucu­rie, de stimă şi dragoste fierbinte faţă de con­ducătorul, iubit al partidului şi statului nostru. Fiind, în permanenţă, urmărită cu deosebită a­­tenţie şi mîndrie patriotică, vizita tovarăşului Nicolae Ceauţescu a produs o adîncă rezonanţă şi adeziune în inimile fiecărui cetăţean al jude­ţului nostru, al patriei. Consemnăm mai jos gîndurile şi sentimentele mărturisite unor reporteri ai ziarului, de către oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii braşovene, rak' — dintre popoare, colabora­re bazata pe stimă, egalitate şi avantaj reciproc. Urmărind în­deaproape desfăşurarea vizitei," primirea călduroasă şi plină de cordialitate făcută solilor poporu­lui român, am avut satisfacţia deosebită de a constata preţuirea de care se bucură politica Româ­niei de dezvoltare a colaborării prieteneşti cu noile state indepen­dente din Africa, înalta aprecie­re acordată rolului activ pe care îl joacă România în promovarea principiilor fundamentale ale­­ dreptului internaţional, sprijinul multilateral dat acestor state în lupta lor antiimperialistă, pentru apărarea şi consolidarea indepen­denţei naţionale. A fost demonstrat, încă o dată, internaţionalismul consecvent al partidului şi statului nostru, vizi­ta fiind o puternică expresie a solidarităţii militante dintre cla­sa muncitoare din România şi cla­sa muncitoare, popoarele din ţă­rile vizitate, care joacă un rol de căpătâi în lupta pentru transfor­mări revoluţionare, pentru con­struirea noii societăţi“. „Am urmărit cu multă atenţie întreaga desfăşurare a vizitei conducătorului iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Ni­­culae Ceauşescu, în cele opt ţări africane , ne-a declarat profe­sorul Csiki Gheorghe, de la li­ceul „Unirea“ din Braşov. Am simţit o deosebită satisfacţie dă­„Acum, cînd ne încearcă pe toţi bucuria reîntoarcerii printre noi a iubitului nostru conducător, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, şi du­pă ce am ascultat cu mult inte­res cuvîntarea rostită la mitingul de la aeroportul Băneasa, — ne declara Eroul Muncii Socialiste, maistrul Nicolae Comănici, de la Uzina de­ autocamioane — am în­ţeles şi mai deplin că vizita în ţările africane şi-a atins pe de­plin scopul. Sunt convins şi mă bucur că ea aduce un important şi real folos la cauza colaborării multilaterale — politice,­­econo­mice, tehnico-ştiinţifice şi cultu- Reducerea cheltuielilor materiale de producţie - obiectiv principal al actualului cincinal DE CE ÎNTÂRZIE FUNDAMENTAREA CONSUMULUI SPECIFIC DE METAL LA UNELE ÎNTREPRINDERI?­ in actuala etapă de dezvoltare a economiei naţionale, preocu­pările colectivelor de muncă din întreprinderi pentru creşterea în ritm susţinut a eficienţei econo­mice, pentru dezvoltarea laturi­lor calitative ale producţiei, cu­nosc o deosebită amploare. Pe drept cuvînt releva secretarul ge­­neral al partidului nostru, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, la Con­ferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din industrie şi con­strucţii că „Actualul cincinal a­­cordă o mare atenţie reducerii cheltuielilor materiale de produc­ţie, factor hotărîtor pentru creş­terea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea venitului na­ţional şi, deci, pentru ridicarea bunăstării oamenilor muncii", în industria constructoare de maşini, ponderea principală a cheltuielilor materiale de pro­ducţie o deţine consumul de me­tal. materia primă de bază, de alîţel, pentru aăreagă această ramură industrială Este, aşadar, cit se poate de fi­resc ca în întreprinderile construc­toare de maşini, colectivele de muncă să urmărească cu deose­bit interes reducerea cit mai sub­stanţială a consumului de metal. Numai în întreprinderile din mu­nicipiul Braşov, spre exemplu, da­torit­ă diminuării consumurilor specifice se vor realiza, în acest an, econom’-­ 4» metal cifrate la aproape 7.000 de tone. Certitudi­nea obţinerii acestor economii es­te dată de fundamentarea lor, in secţiile si atelierele din fabrici si uzine, printr-un larg complex de măsuri tehnice şi organizatorice. Astfel, la Uzina de autocamioa­ne, „Rulmentul", Fabrica de ra­diatoare şi cabluri, Uzina nr. 2, „Metrom", întreaga economie de metal prevăzută, pentru anul în curs se realizează pe baza unor măsuri tehnice şi organizatorice binecunoscute la ora actuală, u­­nele din ele deja puse in prac­tică. Mai mult, colectivele din u­­nele întreprinderi, în căutarea lor necontenită pentru diminuarea consumurilor specifice, au depis­tat noi resurse pentru economi­sirea metalului. Un exemplu de acest gen îl oferă constructorii de autocamioane care s-au an­gajat să realizeze în acest an e­­conomii suplimentare de 100 to­ne de metal, recent fiind puse în evidență noi resurse pentru eco­nomisirea a încă 82 tone. De re­marcat este faptul că unele din măsurile prevăzute în programul de activitate al constructorilor de autocamioane pentru diminu­area consumurilor specifice, au o eficienţă deosebită. Aşa este, spre exemplu, cazul măsurilor re­feritoare la unele­­modificări a­­duse barei de direcţie sau la pro­filul de jeantă, care dau posibi­litatea, fiecare, economisirii în Ing. Ovidiu BARBU, de la Comisia economică a Comitetului municipal Braşov al P.C.R. Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) Iniţiatorii acţiunii „Micronul, gramul, secunda­r­ în slujba eficienţei economice" au realizat în mi­mul- trimestru o producţie suplimentară de 24.000 rulmenţi de bună calitate. Foto: GH. BANUŢA Mijlocitor cotidian al schimbului dintre in­dustrie, agricultură şi cetăţean — schimb e­­fectuat la tejgheaua ma­gazinului — lucrătorul din comerţ, asemenea oricărui salariat, se simte angajat în efortul gene­ral al poporului nostru spre noi cote de bună­stare şi civilizaţie. Hâr­­n­îcTăţ cariţi princiozitatea," sîrguinţa investite zilnic spre a duce la „întîlni­­rea“ cu cetăţeanul pro­dusele de care acesta are nevoie, îi asigură, în contextul relaţiilor in­­terumane socialiste, o poziţie demnă, stimată. Tocmai de aceea, cînd se întîmplă să fie încăl­cat statutul profesiei de lucrător în comerţ, — statut fundamentat pe principiul cinstei, corec­titudinii şi solicitudinii faţă de cumpărători — la oprobriul cu care o­­pinia­­ publică sancţio­nează o astfel de atitu­dine se adaugă revolta a înseşi majorităţii lu­crătorilor din comerţ care se simt, pe bună dreptate, jigniţi de ires­ponsabilitatea cu care unii „colegi“ de breaslă le întinează profesia. Este însă un lucru do­vedit că în comerţ, mai mult ca oriunde, cinstea este permanent pîndită de pericolul necinstei. Pentru a fi incorect, ne­cinstit faţă de cumpără­tor, nu este neapărată nevoie să fii rău intenţi­onat, sau să vrei să fii ast­fel. E suficientă puţină neatenţie ori nepăsare, puţin formalism sau lip­să de conştiinciozitate, pentru ca clientul să plătească mai mult decit trebuie, ca din kilogra­mul sau suta de grame de... să lipsească nu ştiu cît... Iată de ce munca edu­cativă şi acţiunile pre­ventive cu lucrătorii din comerţ se recomandă ca o necesitate de prim­­ordin, reclamată atît de interesele cetăţeanului care nu trebuie în nici un fel înşelat, cît şi de ale lucrătorului din co­merţ, dornic să rămînă un om stimat la locul lui de muncă. Un astfel de caracter preventiv a îmbrăcat recentul raid întreprins de două echi­pe din brigada economi­că a I.M.J. Braşov, înso­ţite de reprezentanţi ai echipelor de control ob­ştesc, prin unităţi ali­mentare din Braşov. Spuneam mai sus că necinstea poate apare în activitatea lucrătorului din comerţ chiar şi fără vreo intenţie expresă în acest sens. Intr-adevăr, controlul efectuat la magazinul a­limentar nr. 33 din Bra­şov, B-dul Lenin nr. 50, n-a reuşit să depisteze nici un element probant pentru intenţia de a în­şela cumpărătorii. Dar cu toate acestea, din cîntărirea a 15 pachete de zahăr cubic 1/1 kg, a rezultat o lipsă de 160 g, la 10 pachete pesmet 1/2 kg, o lipsă de 200 g, la 10 pachete făină 1/2 kg o lipsă de 20 g, și un mi­nus de 150 g la 10 pache­te de pesmet de 1/1 kg. Așadar, la 25 kg produ­se alimentare ce urmau să fie vîndute cetăţeni­lor, sondajul a eviden­ţiat o lipsă la gramaj de peste o jumătate de kg. Fireşte, nu e o cantitate nemaipomenit de mare, dar nici neglijabilă nu este, dacă ne gîndim că prin aceste unităţi se desfac tone şi tone de produse.. Cine se face vinovat de această po­tenţială sustragere din buzunarul cetăţeanului? Chestionat, Nicolae Dră­goi, responsabilul unită-t­­ţii, răspunde: — Toate aceste produ­se au fost preambalate în unitatea noastră în data de 10 martie 1972, în prezenţa gestionaru­lui nostru Ioan Buta ca­re, la terminarea opera-,­ţiunilor, a efectuat veri­ficarea prin sondaj a e­­xactităţii cantităţilor preambalate. Ei bine, verificarea lui n-a scos la iveală nici un fel de lipsuri. Tot ce se poate, dar faptul nu motivează cî­­tuşi de puţin situaţia constatată de echipa bri­găzii economice, ba, dim­potrivă subliniază de­ficienţe mai adînci pri­vind educaţia lucrători-./­lor din magazin, superfi­cialitatea cu care se lu­crează la preambalarea produselor. Admiţând că „sondajul“ efectuat de I. COMAN (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETA NOASTRĂ Cinstea nu se măsoară cu gramul, necinstea, da I­­ M­I M­I­RR­I "• Sărbătorirea „Zilei sănătăţii“ Ieri, în întreaga reţea medico­­sanitară a judeţului a fost sărbă­torită „Ziua sănătăţii“. Prilej de bilanţ şi responsabilă prospecta­re a viitorului, momentul a fost salutat în toate marile unităţi medico-sanitare în cadrul unor adunări festive la care au parti­cipat membri­ ai comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare ju­deţean, municipal şi orăşeneşti. Incepînd de azi, o serie întrea­gă de alte manifestări vor mar­ca pretutindeni, în reţeaua sani­tară a judeţului, „Luna mondială a sănătăţii“, lună închinată în acest an eforturilor întreprinse pentru cercetarea terapeuticii cordului. l (Continuare în pag. a 2-a) în pagina a 4-a Bilanț bogat al vizitei în Africa a tovarășului Nicolae Ceaușescu • Cu săgeţi împotriva mi­tralierelor • Tragedia co­piilor care defrişează jun­gla • Injustiţia are un nu­me: marea proprietate şi trusturile. Infiltrarea puterilor im­perialiste în lumea Ama­zoniei s-a produs în con­diţiile unui veritabil roman de aventuri, ca şi momentul cînd s-a dat „startul“ în „goa­na după aur“ Aşa, de pildă, unul din vechii speculanţi de terenuri, Amos Selling, a lan­­­sat în marile ziare din S.U.A. o reclamă abilă, pretinzînd că solicită investiţii de capitaluri Fabulosul şi tragicul Amazoniei (ud în achiziţii de terenuri „fără alt scrip“ decît ,,să împârţim între noi bănetul ascuns în junglă“. Anunţuri de felul ce­lui plasat de Selling au apărut cu sutele şi au atras o puzde­rie de traficanţi, gata să-şi asume o parte cit mai copioa­să din „oala plină cu aur“. Marile puteri financiare, cu bogată experienţă în acest gen de afaceri ştiau însă mai bine ce e de făcut şi cu cine trebuie, tratat. Societatea ..Deitec“, a­­parţinînd grupului Rockefel­ler, şi-a asumat 531 009 hec­tare de teren în inima lui Mato Grosso, unde s-au desco­perit zăcăminte de uraniu. Va­(Continuare în pag.­­ 4-a)

Next