Drum Nou, octombrie 1972 (Anul 29, nr. 8625-8649)

1972-10-14 / nr. 8635

I i I I i abonamente vinzarea cu bucata "* 999k "SE KT­­ nou MM ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P­.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8635 Sîmbătă, 14 octombrie 1972 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, uniţi-vi! in cooperativele agricole din Sîmbăta de Sus, Lisa şi Recea au lucrat ieri la recoltatul cartofi­lor mii de ţărani cooperatori care, ajutaţi de mecanizatori, de tinerii din şcoli şi muncitori din între­prinderi, au reuşit să obţină im­portante realizări la recoltatul cartofilor. La Sîmbăta de Sus, de exemplu, în jurul orelor prînzului, lucrau de zor peste 500 de oa­meni. Folosind furcile, ori adu­­nînd în urma mașinilor, ei sortau cartofii direct în cîmp, pe care-i încărcau în saci și-i transportau operativ la locurile de depozitare, folosind mijloacele cooperativei sau animalele proprietate perso­nală. Stăm de vorbă cu Silvia Ilici care, împreună cu fiica sa, stringeau cartofii în urma agre­gatului condus de, tractoristul Ion Cațavei. „Avem o recoltă bună. Cooperatori, mecanizatori, specialişti, salariaţi, elevi şi studenţi! Să facem tot ce este omeneşte posibil PENTRU STRINGEREA GRABNICĂ A RECOL­TEI In aceste zile de vîrf, cînd fiecare minut este hotăritor pen­tru soarta recoltei, in toate satele judeţului au fost mobilizate forţe masive, precum şi toate mijloacele existente, în vederea urgentării la maximum a lucrărilor de sezon. Problema nr. 1 care stă în pre­zent în faţa lucrătorilor de pe ogoare continuă să rămînă recol­tatul, sortatul şi transportul cartofilor de pe cîmp. In acelaşi timp, trebuie să se acţioneze cu hotărîre şi la recoltarea sfeclei de zahăr, iar peste tot să se grăbească pregătirea terenului şi semănatul griului şi al celorlalte culturi de toamnă. Pentru a vedea şi consemna modul în care se preocupă ţă­ranii cooperatori, mecanizatorii, conducerile unităţilor, organele locale de partid şi de stat pentru rezolvarea urgentă a acestor im­portante probleme, ieri, redacţia ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă prin mai multe cooperative agricole situate în zona Braşov şi Ţara Făgăraşului. Ş­i Iată-ne şi la Viştea de Jos. La sediul consiliului popular, primarul Remus Codrea şi câţiva funcţio­nari îşi vedeau liniştiţi de treburi. — Ziua din amiaza mare în birou?­­ ne adresăm primarului. — Ştiţi, noi avem de rezolvat repede nişte ac­te. In rest toate forţele sunt pe cîmp. In cele trei cooperative agricole de pe raza comunei Viş­tea de Jos, Viştea de Sus şi Drăguş — oamenii au­ ieşit la recoltatul cartofi­lor cu furcile, cu maşini­le... Se face treabă bună astăzi. Ne ajută şi tinerii de la şcoală. — Afară de ai dumnea­voastră, alţi funcţionari mai sunt în comună ? — Nu. Ila cooperativă nu mai e nimeni Magy­­zimil funcţionează numai dimineaţa şi seara. In bi­rouri nu e nimeni. De a­­semenea, s-au oprit caza­­nele de fiert ţuică, mă rog, pe cîmp este toată suflarea satului. Şi pen­tru a-şi susţine afirmaţii­le, primarul a început să înşire forţele care au fost mobilizate în fiecare sat. După ce am plecat de la consiliul popular, ne-am oprit ■ pe la... bi­rourile cooperativei. Aici, ca şi la primărie, surpri­ză. Două din funcţionare (probabil anunţate intre timp să plece), părăseau în grabă clădirea, iar al­te trei răsfoiau sîrguin­­cios un maldăr de hîrtii. Am întrebat de Ivan Du-­ mitru, preşedintele uni­tăţii. „E plecat la gară, că a sosit un vagon cu var şi trebuie descărcat“. Ne-am dus într-acolo. Gestionarul care lua în care primire marfa ne-a spus însă că preşedintele e la..., consiliul popular (?!). Am renunţat să-l mai căutăm şi ne-am oprit la unul din „furnalele“ co­munei. Aici, focul de sub căldare duduia mai abi­tir decit într-o locomo­tivă. In curte, trei atelaje încărcate cu butoaie aş­teptau rîndul, iar cîţiva... amatori de tărie se cin­steau... Timpul nu­­ ne-a permis să mergem şi în alte lo­curi. Ne-am dat însă sea­ma că cele spuse de pri­mar nu s-au potrivit, pe de-a întregul cu faptele constatate de noi. Propu­nem comitetului comunal de partid, comitetului e­­xecutiv al consiliului­ popular să ia măsuri se­vere și imediate pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete, iar partici­parea tuturor forţelor sa­tului la recoltări să nu rămînă doar un deziderat. In amiaza mare, funcţio­narii erau „îngropaţi“ în h­îrtii, iar „furnalele“ eiau... Printre brigăzile de cîmp ale C.A.P. Berivoi, avansate cu recoltatul cartofilor, se află şi cea din Săvăs­­tieni. Aici, fie că-i timp frumos sau plouă, cooperatorii se află la datorie. „Pe orice vreme, nu ne putem îngădui nici o clipă de răgaz“ ne-a spus ea. De aceea, astăzi tot satul a ieşit pe cîmp. Plouă, e timp frumos, nu ne putem în­gădui nici o clipă de răgaz. Tre­buie să terminăm recoltatul in­tr-un timp cît mai scurt". Aseme­­nea vorbe am auzit şi de la alţi ţărani cooperatori care, împreună cu familiile lor, au lucrat de di­mineaţa şi pînă seara. Aceeaşi masivă mobilizare de forţe am întîlnit-o şi la Lisa şi Re­cea. Pe terenul cooperativei agri­cole din Lisa, de exemplu, au lu­crat ieri în jur de 1000 de oa­meni care au strîns cartofii şi i-au transportat de pe mai bine de 20 ha. In p­lus, cu 2 semănători ,s-a introdus sămînţa de secară în pă­­mînt pe aproape 25 ha. Merită menţionat faptul că în această zi s-au livrat în contul muncilor S.M.A. aproape 120 tone tuber­culi. La fel s-a lucrat şi în toate sa­tele ce aparţin cooperativei agri­cole din Recea, in sprijinul lor au venit şi mecanizatorii­ de la S.M.A. Şercaia, care în zilele din urmă au avat o importantă suprafaţă de teren. Bilanţul zilei, cartofii au fost recoltaţi de pe circa 18 ha, semănatul secarei s-a făcut pe 50 ha, iar la baza de preluare şi în silozurile amenajate în mar­ginea comunei s-au­­depozitat peste 100 tone cartofi. Sînt doar cîteva exemple care demonstrează că atunci cînd munca este bine organizată, rea­lizările sînt pe măsura ei. COLOANELE NESFÎRŞITE ALE TINERETULUI Ieri, pe întinsele ogoare ale Ţării Birsei s-au aflat într-o autentică întrecere patriotică peste 40.000 de tineri elevi şi studenţi care au răspuns cu abnegaţie chemării de a parti­cipa la strîngerea roadelor bo­gate ale pământului. In această săptămînă, elevii liceelor Dr. Ioan Meşotă, Hon­o­terus, Nr. 2, ai Liceului indus­trial de construcţii de maşini au reuşit să recoltele sfecla de zahăr de pe o suprafaţă de 50 ha., au cules ISO tone de­ le­gume şi au sortat 400 tone de cartofi. In sprijinul C.A.P. din Har­man, Crizbav, Cristian. Bod Sinpetru, au venit să lucreze peste 2.000 de studenţi ai uni­versităţii braşovene. In coloane nesfirşite s-au în­dreptat­ spre tarlalele coopera­tivelor agricole de producţie (Continuare în pag. a 2-a) Tărlungeni Front larg de lucru pentru semănători De la Gheorghe Za­­haria, preşedintele coo­perativei agricole din Tărlungeni, am aflat că recoltatul cartofilor s-a efectuat pînă ieri pe 290 ha din 400 cul­tivate. O suprafaţă de 200 ha a şi fost elibe­rată de recoltă. Exis­­tînd front suficient de lucru, griul și secara au fost semănate pe ■ 80 vans pe alte 60­ ha, ceea ce permite ca astăzi semanatorile să intre din nou în braz­dă. ha, iar patul germina­ ____________________________ tiv s-a pregătit în a- (Continuare în pag. a 2-a) Concomitent cu recoltatul cartofilor și eliberarea­ terenului, la G.A.P. Lisa se execută în ritm susţinut şi semănatul secarei. m d­in întâmpinarea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Intensificarea ritmului de execuţie şi pregătirea frontului de lucru pentru 1973 — Azi ne răspunde ing. MIHAI GRIGORAŞ, director tehnic al O.N.T. „Carpaţi" Braşov — — La sfîrşitul trimestrului III, filiala judeţeană a O.N.T. „Car­­paţi" raporta realizarea din planul anual a unui volum de investiţii reprezentînd numai 44 la sută pe total şi 40 la sută la construcţii­­montaj. Cum explicaţi faptul că în 9 luni nu s-a ob­ţinut cota mate­matică din sarci­nile ce vă revin? — Rămînerea în urmă la activita­tea de investiţii se datoreşte în pri­mul rînd I.C.L. Braşov cu care a­­vem contractată majoritatea lucră­rilor de construc­­ţii-m­ontaj. înain­te de a intra în amănunte, aş dori însă să arăt­ că, de curînd, fo­­rul nostru tutelar ne-a făcut o im- - portantă reducere de plan, aşa că proporţia realizărilor a crescut, a­­tingînd circa­­57—58 la sută din pla­nul anual. — Nu credeţi că răspunsul ţine de automulţumire? în fond este vorba de o creştere artificială, care nu aduce, practic, nici o îm­bunătăţire stadiului fizic al lucră­rilor. — Este adevărat, dar e totuşi un aspect legat de tema discutată. Re­venind la realizările constructoru­lui, trebuie arătat că lucrarea care ridică cele mai multe probleme şi care, totodată, deţine ponderea va­lorică cea mai importantă, este ho­telul din Braşov. De la începutul __________ anului ritmul de execuţie pe acest şantier a fost ne­corespunzător, sî­­tuîndu-se mereu sub nivelul pre­văzut în graficele de­ execuţie. Cau­zele ? In primul rînd, numărul mîo de muncitori (în medie 40—50), de­şi pentru realiza­rea planului ar fi fost necesar un număr cel puţin dublu. — Sînt posibilităţi de realizare a planului anual pe acest şantier ? — Posibilităţi sunt, deoarece front de lucru există, construcţia fiind în stadiul de terminare a structurii de­ rezistenţă. Insă, cu acelaşi nu­măr de muncitori cu care s-a lua Discuţie consemnată de Ing. Ştefan BANARU (Continuare in pag. a 3-a) Sîntem în trimestrul IV. CE MĂSURI AȚI ÎNTREPRINS PENTRU REALIZAREA EXEMPLARA A PLANULUI DE INVESTIȚII? i i vizita la Braşov a delegaţiei Uniunii Socialiste Arene din ItejiAica Arana Egipt Ieri, a­ sosit la Braşov delegaţia Comitetului Uniunii­ Socialiste A­­rabe a Guvernoratului Cairo, con­dusă de Sayed Zaki, membru al Comitetului Central al Uniunii So­cialiste Arabe, prim-secretar al Co­mitetului Uniunii Socialiste Arabe a Guvernoratului Cairo. In cursul după-amiezii, delega­ţia a fost­ primită la sediul Comi­­tetului municipal de partid de to­varăşul Constantin Cîrţînă, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-secre­tar al Comitetului municipal de par­tid, primarul Braşovului. Cu acest prilej a­­avut loc o convorbire în timpul căreia oaspeţilor le-au fost prezentate cîteva dintre preocupă­rile comitetului municipal de par­tid privind dezvoltarea economică şi social-culturală a­­municipiului Braşov. II Prima zi a finalei „Cupei Davis LECŢIA „PROFESORIMII“ ŢIRIAC ROMÂNIA - S. U. A. 1-1 Ar fi o greşeală enormă din partea oricui — şi mai ales a celor care se pricep la sport — să reproşeze unui campion ra­tarea unui succes, oricit ar fi de important şi de prestigios. Nu există sportiv care să nu vrea să cîştige, care să nu do­rească victoria cu ardoare. Dar, fiecare este supus înainte de competiţie tracului, emoţiilor, fluctuaţiilor de formă, după cum în timpul confruntării des­chise are de lupta­t cu adversa­rul, dar şi cu sine, cu nervii săi aflaţi în maximă tensiune. De multe ori această povară devine insuportabilă şi­ luptătorul în cauză, nereuşind să se depă­şească, se învinge singur... cu concursul adversarului. A fost — poate — cazul lui Ilie Năs­­tase. Stan Smith nu este un oare­care. Ieri ne-a demonstrat încă o dată că este un diavol, o ma­şină de tenis, aproape dezuma­nizat în nezdruncinata-i regu­laritate. Victoria­­ sa, fără să surprindă, ne-a amărît totuşi prin proporţii, prin categoricul căruia Hie nu i-a putut face faţă. Mihai BIRA (Continuare în pag. a 4-a) Braşovul este oraşul tu­ristic ■ al tuturor anotim­purilor. Fie vară, fie iar­nă, aici, la poalele Tîm­­pei sau în staţiunile mon­tane din împrejurimi, vin să-şi petreacă­­concediul, în vizită sau doar în tre­cere, mii, zeci de mii de turişti. Unul din puncte­le de atracţie, dar şi prim loc de popas pentru auto­care şi autoturisme este Piaţa 23 August, perime­tru istoric, unic în felul său, care concentrează nu numai monumente şi construcţii cu semnifica­ţie în existenţa seculară a oraşului, ci şi necesita­tea unui plus comercial specific. Pornind de la această realitate, este firesc şi mai ales necesar ca re­ţeaua magazinelor de pe­ cele patru laturi ale pie­ţei să fie conectată la ce­rinţele imediate ale turis­tului, posibilităţile de in­formare în toate domenii­le să-i stea la îndemînă, în aşa fel ca primul con­tact cu oraşul şi istoria sa să fie cît mai util şi instructiv. Desigur, Mu­zeul de­­istorie va atra­ge pe cei mai mulţi din­tre vizitatori, şi nici nu putea fi găsit un mai po­trivit lăcaş de cultură destinat acestui scop de­cit impunătoarea clădire a „sfatului“. Tot în piaţă există apoi sala „Arta“, potrivită şi ca­­ aşezare şi ca destinaţie, unde sunt expuse cu vrednică con­secvenţă cele mai reuşite creaţii ale artei plastice braşovene. Pe alt plan, interesante şi util de vi­zitat sunt magazinul „Tu­rist“, magazinul de des­facere a mărfurilor pe valută, magazinul „Sport“, complexul „Cerbul car­patin“ etc. Dar, aşa cum spuneam mai sus, func­ţionalitatea pieţei depin­de de organizarea şi sis­tematizarea reţelei co­merciale, orientarea des­facerii mărfurilor pe un profil destinat cu prepon­derenţă spre satisfacerea nevoilor şi doleanţelor miilor de turişti, exis­tenţa unor posibilităţi de informare utile şi la în­demână. Cum sunt rezol­vate în prezent aceste cerinţe ? Prima constatare, la indemîna oricui, vizează orarul de funcţionare al magazinelor. Duminica, de exemplu, cînd în pia­ţa centrală a oraşului so­­sesc zeci de autocare şi autoturisme, principalele magazine cu dever turis­tic au program redus de funcţionare. Ceea ce re­simte însă acut acest pe­rimetru comercial este lipsa unor unităţi de ali­mentaţie cu specific, ca­re să poată oferi gustări calde „la minut“, sau pro­duse de patiserie, deose­bit de solicitate. Dealt­fel la acest capitol nea­junsurile se constată în întreaga reţea comercia­lă braşoveană. Au fost deschise însă în piaţa centrală două magazine: „Utilul“ şi „Sanitas“, foarte moderne, e adevă­rat, dar impropriu situa­te, gîndindu-ne că pentru furtune de duşuri, caza­ne şi căzi de baie, chiu­vete, garnituri, strecură­toare pentru supă sau blacheuri se puteau găsi spaţii comerciale şi pe alte străzi. Cea mai mare suprafaţă de desfacere, avantajată şi de vitrine mari, luminoase, o oferă magazinul „Carpaţi“. Cindva în­­intenţia diri­guitorilor comerţului bra­şovean era­­ preconizată modernizarea şi sistema­tizarea acestui mare ma­gazin şi profilarea sa pe un specific turistic. Dar au trecut anii şi magazi­nul „Carpaţi“ desface în continuare televizoare, a­­parate de radio, discuri, lămpi de birou, becuri, maşini de spălat, frigide­re, lustre etc., etc, obiec­te care nu au nimic co­mun cu turismul. Alături, magazinul „Turist“ îşi desfăşoară însă activita­tea într-un spaţiu mult mai restrîns, lipsit de po­sibilitatea unei expuneri optime a fondului de mar­fă, raioanele de desfacere fiind „sufocate“ de numă­rul sporit al cumpărăto­rilor, mai ales în orele de vîrf. Dumitru RUJAN ’IWM T­uri­ști sunt. .. vadul (Continuare în pag. a 3-a)

Next