Drum Nou, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8677-8702)

1972-12-07 / nr. 8681

Pag 2 EFICIENŢA UNUI STIL DE MUNCĂ NOVATOR, BIZUIT PE MOBILIZAREA ŞI VALORIFICAREA INIŢIATIVEI MASELOR Prin firea lucrurilor, conferinţa unei organizaţii orăşeneşti de par­tid — în cazul de faţă Zărneşti, o localitate aflată într-un proces de dezvoltare deosebit de dinamic şi complex — este locul unde sunt abordate şi analizate o mare diver­sitate de probleme care­­ privesc munca şi viaţa oamenilor. Ceea ce mi s-a părut însă de reţinut în mod deosebit la lucrările conferin­ţei organizaţiei orăşeneşti de par­tid Zărneşti este faptul că indife­rent de problemele puse în dezbatere — fie că era vorba de activitatea e­­conomică ,sau gospodăresc-edilitară — toate au fost trecute prin fil­trul muncii politice desfăşurate de organizaţiile de partid. Nici o clipă, chiar atunci cînd la tribuna conferinţei se afla un cadru de conducere administrativă, nu am avut impresia de dezbatere tehni­cistă, profesională, cum se mai în­­tîmplă, din păcate, pe alocuri. Fie­care vorbitor s-a plasat pe plat­forma activistului de partid. Cărui fapt se datoreşte această schimbare de optică faţă de situaţia de acum cîţiva ani, cînd din acest punct de vedere la Zărneşti lucrurile nu se prezentau prea bine ? Răspunsul l-am aflat între altele şi din numeroasele luări de cuvînt. Ca un numitor co­­mun, el poate fi rezumat la­ stilul nou de muncă al comitetului orăşe­nesc de partid, pe care a reuşit să-l imprime în bună măsură şi organi­zaţiilor de partid, factorilor de deci­­zie din toate com­partimentele vieţii social-economice a oraşului. „Am auzit aici o serie de rezul­tate îmbucurătoare obţinute în in­dustrie, agricultură, în gospodări­rea oraşului nostru şi în alte multe domenii — spunea în cuvîntul său Nicolae Găţei, muncitor şi secreta­rul unei organizaţii de bază la Fa­brica de celuloză şi hîrtie. Ne cu­noaştem cu toţii. Desigur, ele se da­­toresc oamenilor care le-au înfăp­tuit prin munca lor, cu braţele sau cu mintea. Dar pentru ca oamenii să facă o treabă bună, trebuie să ştii să munceşti cu ei, iar comite­tul nostru orăşenesc a dovedit că ştie, că este cu adevărat conducă­torul politic al vieţii Zărneştiului“. Concretizînd ideea, inginerul Ioan Lager de la uzina „6 Martie“ spunea : ,,în stilul şi metodele de muncă al­­ comitetului orăşenesc de partid s-a produs în ultimii ani un salt calitativ. Locul muncii din birou, la general, l-au luat munca vie cu oamenii, munca colectivă, responsabilitatea şi exigenţa“. Că aşa stau lucrurile, o confirmă doar şi faptul că în activitatea sa comitetul orăşenesc s-a bizuit pe un larg activ­, că a reuşit să facă din comisiile pe probleme, şi îndeo­sebi din comisia economică, orga­nisme viabile, cu ajutorul cărora a obţinut nu numai o imagine compe­tentă, reală a stărilor de lucruri din diferite sectoare de activitate, dar şi soluţiile, optime pentru rezolva­rea multora din problemele care i-au stat în faţă. Dar despre aceasta vorbesc con­cludent realizările. Am reţinut cî­­teva mai semnificative din darea de seamă prezentată de tovarăşul Con­stantin Anghel, secretarul comite­tului orăşenesc de partid, şi din cu­­vintul vorbitorilor. Pe 10 luni din acest an, a fost obţinută peste plan o producţie industrială marfă vîn­­dută şi încasată de aproape 10,2 milioane lei,­­planul la export a fost îndeplinit în proporţie de 101 la sută, au fost însuşite şi trecute în fabricaţia de serie produse noi, cu caracteristici superioare, printre care trei tipuri de biciclete, moto­reta „Mobra 50 super“, produse lignosulfonice ş.a., s-au îmbunătăţit simţitor calitatea produselor, para­metrii lor tehnico-economici, au fost realizate însemnate economii de metal, masă lemnoasă şi energie electrică, au fost reduse cheltuielile materiale la 1000 lei producţie marfă, obţinîndu-se pe această cale o economie de peste 700.000 lei. Şi în cadrul cooperativei agricole, producţiile medii planificate au fost depăşite la principalele culturi, ob­ţinîndu-se peste plan 114 tone car­tofi, 30 tone gr­îu, 300 tone sfeclă de zahăr, 30 tone porumb-siloz, deşi, aşa cum arăta în cuvîntul său me­dicul veterinar Lucian Şuraru, în zootehnia cooperativei agricole şi a complexului intercooperatist, rea­lizările sunt sub posibilităţi şi in­dicatorii stabiliţi. In domeniul gos­­podăresc-edilitar progresele se văd în noua înfăţişare a oraşului, în faptul că numai prin contribuţia vo­luntară şi munca cetăţenilor s-au realizat în acest an lucrări în va­loare de peste 5 milioane lei. Desigur, comparîndu-le cu un trecut destul de apropiat, aceste realizări şi altele pe care nu le-am menţionat sunt remarcabile. Ceea ce a caracterizat însă lucrările confe­rinţei nu a fost automulţumirea, ci, dimpotrivă, investigarea exigentă şi responsabilă, în spiritul imperative­lor majore puse de Conferinţa Na­ţională şi recenta plenară a Comite­tului Central al partidului, a marilor potenţe materiale şi umane care se cer valorificate mai eficient, pentru asigurarea tuturor condiţiilor înde­plinirii exemplare a planului pe 1973 şi a cincinatului înainte de termen. A reţinut atenţia în acest con­text modul în care a fost dezbă­tut faptul că pe 10 luni din anul în curs indicatorul creşterii pro­ductivităţii muncii în industria o­­raşului nu a fost realizat decît în proporţie de 99,2 la sută, în princi­pal datorită unor neajunsuri de la uzina „6 Martie“, unde acest indi­cator a atins un procent de numai 91,8 la sută. Este adevărat, cauzele au fost arătate în darea de seamă , insufi­cienta folosire a capacităţilor de producţie şi a fondului de timp, de­păşirea la uzina „6 Martie“ a pla­nului forţelor de muncă şi nerea­­lizarea unui produs cu o pondere mare în valoarea poducţiei glo­bale, volumul încă mare de rebu­turi ş.a. Ele au prilejuit însă o largă şi exigentă analiză a parti­i­cipanţilor la dezbateri, printre care Gheorghe Garcea, maistru la uzina „6 Martie“, Moise Filote, directorul general al Combinatului de celu­loză şi hîrtie, Constantin Sofronescu, directorul general al uzinei „() Mar­tie“, Cornel Perlea, secretarul comi­tetului orăşenesc U.T.C., Stanislava Beştea, preşedinta comitetului oră­şenesc al femeilor, şi alţii, care nu s-au oprit doar la aşa-numitele cauze tehnico-organizatorice, ci la factorul om, la ceea ce nu au făcut şi trebuiau sau trebuie să facă or­ganizaţiile de partid, comitetul oră­şenesc. S-a conturat astfel limpede că nerealizările la creşterea producti­vităţii muncii se datoresc în princi­pal insuficientei atenţii acordate asigurării unor condiţii corespun­zătoare de lucru şi, în unele cazuri, de viaţă muncitorilor, faptului că munca politică şi educativă de ma­să nu a vizat în suficientă măsură factorul conştiinţă, nu a reuşit să creeze o puternică opinie împotri­va indisciplinei în muncă, a stimu­lat insuficient iniţiativa oamenilor. Elocvent dealtfel pentru faptul că în ciuda promovării unui stil de muncă nou, comitetul orăşenesc a vădit serioase carenţe în activita­tea politico-educativă, este că în darea de seamă nu s-a spus un cuvînt despre preocuparea pentru preluarea şi generalizarea unor iniţiative de mare eficienţă a unor organizaţii de partid şi sindicale din judeţul nostru, cum sunt „Micit nul-gramul-secunda“, “Con­tul colector de economii al grupei sindicale" şi altele. A încercat, e drept, să vorbească de ele tov. Grigore Marin, preşedintele consi­liului orăşenesc al sindicatelor, dar totul s-a rezumat la a afirma că aplicarea lor se află în studiu. Oare pentru ca o iniţiativă cu ma­re rezonanţă cum este „Micron­l­­gramul-secunda în slujba eficien­ţei“ — care, fără îndoială, ar fi contribuit substanţial la­ folosirea mai eficientă a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, la reducerea rebuturilor, realiza­rea superioară a unor indicatori calitativi ai producţiei — să ajun­gă de la Braşov la Zărneşti este nevoie de aproape doi ani ? Pozitiv este însă că dezvăluind cu curaj neajun­surile, participan­ţii la conferinţă au reuşit ca prin propunerile făcu­te, prin hotărîrile adoptate să ofere noului organ ales, organizaţiilor de partid, un plan concret de activi­tate pentru viitor, în care ponderea muncii politice şi organizatorice de partid vizea­­ză îndeplinirea planului şi a an­gajamentelor asumate în întrece­re pe anul acesta şi pregătirea te­meinică a producţiei anului 1973. „Este bine — spunea în încheie­rea dezbaterilor tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid, — că lucrările conferinţei au căutat să dezvălu­ie nu numai marile rezerve mate­riale existente în economia oraşu­lui, ci şi cele ale muncii politice. Intr-adevăr —, ajică,­ a diminua şi neglija factorii tehnico-organizato­­rici — numai în măsura în care or­ganizaţia orăşenească de partid va reuşi să determine serioase muta­ţii calitative în conştiinţa oameni­lor, numai în măsura în care mun­ca, de partid va avea drept princi­pal obiectiv promovarea cu consec­venţă a răspunderii şi exigenţei, a disciplinei, a principiilor eticii şi echităţii socialiste, numai în măsura în care ea va fi ancorată mai mult la problemele concrete ale producţiei şi va stimula iniţia­tiva comuniştilor, a maselor largi, se va putea vorbi de creşterea pro­ductivităţii muncii, de economii mai substanţiale de materii prime şi materiale, de îmbunătăţirea ca­lităţii produselor, de creşterea pro­ducţiei în zootehnie, unde mai sunt destule neajunsuri , într-un cuvînt de eficienţa producţiei, de creşterea nivelului de trai“. Apreciind că în stilul de muncă al comitetului orăşenesc, care în ge­neral s-a dovedit bun, eficient, es­te loc pentru mai bine, mai ales la acest important capitol al activi­tăţii de partid, vorbitorul s-a oprit pe larg la sarcinile ce revin orga­nizaţiilor de partid, tuturor comu­niştilor, din documentele recentei plenare a C.C. al P.C R., în vede­rea mobilizării tuturor forţelor şi rezervelor existente pentru înche­ierea anului 1972 cu sarcinile de plan şi angajamentele realizate la toţi indicatorii şi asigurarea tutu­ror condiţiilor realizării exempla­re a obiectivelor planului pe 1973. L. STIRARU însemnări pe marginea conferinţei organizaţiei orăşeneşti de partid Zărneşti Carenţele organizatorice irosesc laptele la C.A.P. din Săcele şi Tărlungeni (Urmare din pag. 1) calitatea specialiştilor, a forţei de muncă îi dau dreptul. Aprecierea este valabilă şi pentru conducătorii cooperativei agricole din Tărlungeni. Vina acestora este însă cu atît mai mare cu cît chiar sub ochii lor deficitul de furaje fi­broase şi grosiere se adînceşte din cauza nepermisei risipe care se fa­ce, a degradării şi slabei gospodă­riri. Dealtfel, aceste deficienţe, la care se adaugă fluctuaţia destul de mare a îngrijitorilor, administrarea nutreţurilor nepreparate în hrana animalelor, lipsa de preocupare pen­tru: asigurarea materialului de aş­ternut, igiena corporală necores­punzătoare a unor loturi de vaci, tărăgănarea la nesfîrşit a lucrări­lor menite să asigure darea în ex­ploatare a alimentării cu apă, cu adăpători automate, neafişarea în grajduri a componenţei raţiilor şi a noului program zilnic de grajd, ne­­efectuarea cu consecvenţă a unui control sever asupra producţiei de lapte şi desfăşurării programului zilnic mai ales seara şi dimineaţa, explică de ce producţia zilnică de lapte pe vacă furajată este acum de numai 2 litri. Din această cauză cooperativa a rămas datoare statu­lui cu mai bine de 1.600 hl, la un efectiv de 460 de vaci mediu fu­rajate. Multe din lipsurile arătate apar­ţin şefei de fermă — medicul vete­rinar Domnica Bădăi. Atîta timp, însă, cît ea nu va fi trasă la răs­pundere, nu va fi ajutată să mun­cească cu mai multă tragere de ini­mă şi chibzuinţă gospodărească, re­zultatele economice necorespunză­toare pe care ferma de taurine le obţine se vor înrăutăţi şi mai mult. In unităţile amintite trebuie lua­te măsuri energice pentru îndrep­tarea rapidă a deficienţelor. In pri­mul rînd, întreaga atenţie se cere îndreptată spre rezolvarea proble­melor organizatorice care, aşa du­pă cum reiese de mai sus, au o pon­dere însemnată. DRUM NOU ARTĂ • CULTURĂ • Manifestări consacrate aniversării Republicii Intîlnire cu cititorii In cadrul „Decadei căr­ţii româneşti“ — manifes­tare care se înscrie in sui­ta acţiunilor culturale de­dicate aniversării Republi­cii, la librăria „George Coşbuc“ din Braşov şi la Săcele au avut loc întîlniri ale redactorului Editurii „Albatros“ — scriitorul Gheorghe Marin — şi citi­tori din cele două localităţi. Prezentîndu-şi lucrarea „1001 de feţe ale adevăru­lui şi minciunii“, întâlnirea creatorului cu cititorii a însemnat un bun prilej de cunoaştere de către Dublie a creaţiilor scriitorului, cit şi a producţiilor edito­riale preconizate pe anul 1973. Omagiu muncii creatoare Dintre manifestările cu­prinse în programul Pala­tului culturii din Braşov menţionăm montajul de poezie, intitulat simbolic „Omagiu muncii creatoa­re“, care s-a desfăşurat ieri, în sala Casei prieteniei din Braşov. Montajul, după în­suşi titlul pe care-l poartă, şi-a propus să surprindă, în tipare artistice, efortul creator al poporului în e­­dificarea noii societăţi so­cialiste pe pămîntul patri­ei. Cei ce au dat glas aces­tor pagini de luptă eroică sunt membrii cercului dra­matic al Palatului culturii din Braşov. De la clubul U. A. B. Astăzi, la clubul cons­tructorilor de autocamioa­ne din Braşov, în cadrul cursului Universităţii popu­lare de pe lîngă Palatul culturii, profesoara Dorica Bucur va prezenta­­cursul „Momente din istoria miş­cării muncitoreşti din ţara noastră“) tema „Crearea Partidului Comunist Român şi semnificaţia sa istorică pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti din România“. Simpozion Printre manifestările cul­tural-educative programate de Casa de cultură din Fă­găraş se numără şi simpo­zionul pe tema: „Făgăraşul contemporan“, care are loc azi, 7 decembrie. Acţiunea îşi propune să popularizeze înnoirile care au survenit în viaţa oraşului de pe Olt în anii glorioşi ai socialis­mului, în toate domeniile vieţii economice şi social­­culturale. In fotografie, elevii cl. a VIII-a B de la Școala generală nr. 15, la ora de lucrări practice. Nr. 8681 Ansamblul artistic al Armatei Populare Ungare ne vizitează ţara pentru a doua oară. Intre cele două vizite la Braşov, artiştii din ţara vecină şi priete­nă au dus mesajul artei­­lor în mai multe ţări ca Franţa, Austria, Algeria, Egipt, Cuba şi altele. In cadrul actualului turneu, artiştii maghiari au dat spectacole la Timişoara, Oradea, Sibiu, iar după cele două reprezentaţii susţinute pe scena Tea­trului dramatic din Bra­şov, marţi şi miercuri, îşi vor continua turneul la Bucureşti şi Piteşti. Publicul braşovean a a­­plaudat cu multă căldură suita de momente muzi­­cal-coregrafice inspirate din viaţa ostăşească. In tabloul de început „Raiul recruţilor“, melodicitatea şi ritmicitatea specific populară, amintind foar­te îndeaproape tradi­ţionalul „verbunc“, au dat o notă de optimism şi vo­ioşie. Exuberanţa s-a con­vertit treptat în ordine şi disciplină ostăşească. Miş­cările dansatorilor au că­pătat o nouă eleganţă, su­­gerînd demnitatea şi con­ştiinţa tinerilor ostaşi. Dansul intitulat „Instruc­ţia“ oferă o imagine a pregătirii militare. Cînte­­cul se împleteşte cu dan­sul, punînd în evidenţă calităţile de remarcabili coregrafi ale lui Novak Ferencz şi Seregi Laszlo, precum şi măiestria artis­tică a solistului. Corul şi orchestra rea­lizează mult mai mult de­cît un fundal sonor pen­tru acţiunea scenică. Sub conducerea artistică a lui Görgei György publicul poate admira o frumoasă partitură muzicală alcă­tuită cu colaborarea mai multor compozitori con­temporani. Cu toată am­plitudinea realizării, co­loana sonoră se dovedește capabilă să se adapteze numeroaselor momente ale spectacolului. Ea redă atît lirismul plin de far­mec (vezi tabloul „Întîlni­­rea“) cît şi momentele so­lemne, atît voioşia jocului popular cît şi amploarea eroică a unor scene de e­­moţionantă evocare isto­rică. Corul, orchestra, în­tregul ansamblu realizea­ză o vibrantă imagine a eroismului şi vitejiei ostă­şeşti în tabloul intitulat „Zbor“ — glorificare a e­­roilor aviatori — sau în tabloul intitulat „Inunda­ţiile“ care redă bătălia cu stihiile naturii. Victoria se transformă într-o serbare populară plină, de încre­dere şi optimism. Hotărî­­rea şi elanul reconstruc­ţiei dinamizează scena şi dau perspectiva unor noi împliniri. Partea a doua a specta­colului muzical coregra­fic, sugestiv intitulat „îm­preună“, aduce în scenă figuri revoluţionare din trecutul de luptă al po­porului ungar pentru li­bertate şi fericire. Ostaşii de azi apar ca demni con­tinuatori ai revoluţionari­lor de la 1848, de la 1919. Prin spectacolul prezen­tat în faţa publicului bra­şovean, Ansamblul Arma­tei Populare Ungare se recomandă ca un colectiv artistic omogen, alcătuit din elemente talentate, be­neficiind de o îndrumare exigentă (regizor Major Tamas). Solia artistică de prietenie a poporului un­gar, exprimată prin spec­tacolul artiştilor oaspeţi, a fost primită cu căldură de publicul din Braşov, care a răsplătit cu aplauze în­sufleţite măiestria artişti­lor din ţara vecină şi prietenă. Elena GHERMAN însemnări de la spectacolul Ansamblului artistic al Armatei Populare Ungare — Care este, la ora actuală, nu­­mărul total al atelierelor şcolare şi ce profil au ele ? — Elevii judeţului nostru îşi des­făşoară activităţile productive în cadrul a 290 de ateliere şcoală (156 în mediul urban şi 134 în cel ru­ral), profilate 86 pe lăcătuşerie­ me­­canică, 72 tîmplărie, 58 lucru de mînă, 35 croitorie, 16 ţesătorie, 10 electricitate, 3 turnare prefabricate, 3 maşini-unelte, 7 pe diverse alte specialităţi. Aş mai putea adăuga la această statistică faptul că 55 a­­­parţin liceelor, iar restul de 235 şco­lilor generale. — Numărul total al şcolilor din judeţul nostru este de 232 (203 şcoli generale, 13 licee de cultură generală, 13 licee de spe­cialitate, 3 licee cu profil spe­cial). Dacă ţinem însă cont de faptul că destul de multe şcoli au cite două ateliere — de exem­plu unul de timplărie pentru bă­ieţi şi unul de croitorie pentru fete — numărul aparent mare al atelierelor-şcoală nu acoperă to­tuşi necesarul. Ce ne puteţi spu­ne privitor la cauzele acestor pe­te albe pe harta atelierelor-şcoa­­lă a judeţului? — Deşi această problemă ar fi tre­buit să fie de mult rezolvată, mai avem încă unităţi şcolare care fie din lipsă de spaţiu, cum este cazul Şcolii generale nr. 1 din Braşov, al Şcolii generale nr. 4 Făgăraş şi al şcolilor generale din Apaţa, Bu­­neşti, Crizbav, Palaş, Satu Nou, Au­gustin, Ticuş, Poiana Mărului, Sin­ea, Perşani, fie din alte motive, dintre care cel mai frecvent este nematerializarea colaborării dintre unitatea economică şi şcoală, ca în cazul şcolilor generale din Cuciula­­ta, Măgura, Peştera, Ormeniş, Re­cea, Voivodeni, Ucea de Sus, nu şi-au amenajat încă atelierele­­şcoală. Ţin însă să menţionez şi cu aceas­tă ocazie situaţia de neîngăduit în care se află construcţia din fonduri centralizate a unor ateliere-şcoală, fapt dealtfel semnalat de mai multe ori şi în coloanele ziarului „Drum nou“. Lucrările se desfăşoară ane­voios la şcolile generale 7 şi 15 din Braşov, sînt mult întîrziate la erea din Oraşul Victoria. — Şi chiar dacă aceste lipsuri vor fi elucidate se pare că nu va fi realizată decît cel mult latu­ra cantitativă a fenomenului. Pentru a schiţa şi cea de-a doua faţetă — cea a calităţii — vă pro­pun să abordaţi pe scurt proble­ma utilării atelierelor, modul de conlucrare dintre unităţile şco­lare şi întreprinderile economice patronatoare. — Desigur, şi aici putem cita a­­tît multiple exemple pozitive cît şi anumite lipsuri care continuă încă să se manifeste. Aş aminti însă în primul rînd că multe unităţi econo­mice şi-au adus contribuţia nu nu­mai la dotarea atelierelor cu scule, materiale, maşini şi utilaje, dar au contribuit în mod efectiv şi la con­struirea sau amenajarea lor. Este vorba de uzină „Tractorul“, Uzina nr. 2, I.U.S. din Braşov, U.U.C. Fă­găraş,­­ F.A.T. Codlea, Cooperativa „Săceleana“ din Săcele, C.A.P. Cri­­halma, Direcţia de drumuri şi po­duri Braşov, S.I.L. Homorod, Fa­brica de postav Prejmer, întreprin­derea „Mobila“ Ghimbav. Există însă şi unităţi economice ca I.T.A., I.C.I.M. din Braşov, I.I.I.., Făgăraş, C.A.P. din Sinpetru, Au­gustin, Soarş şi Hălchiu a căror contribuţie la dotarea şi amenaja­rea atelierelor este prea puţin sau deloc materializată. De aceea ma­joritatea conducerilor de şcoli din mediul rural solicită schimbarea u­­nităţii patronatoare, în sensul Re­partizării lor pe lîngă unităţi in­dustriale. Luînd în consideraţie a­­ceastă cerere îndreptăţită, corelîn­­d-o cu necesarul de muncitori pe plan local, am propus 8 schimbări de patronare. Mergînd mai departe, pe linia u­­tilării tot mai eficiente a ateliere­lor, a strîngerii legăturilor dintre şcoală şi întreprindere, şi a for­mării de deprinderi practice în ve­derea însuşirii unei meserii, în uni­tăţile noastre şcolare s-au elaborat planuri de producţie pentru auto­­dotare, comenzi cu terţi şi valori­ficare prin comerţ. S-a şi început executarea lucrărilor pe­ baza de­senelor de execuţie şi a proceselor tehnologice, cît şi specializarea u­­nor ateliere, ţinînd seama de preve­derile programei şcolare şi norma­tivul de dotare a atelierelor. Demn de menţionat că toţi elevii claselor IX, X de şcoală generală şi anii III, IV, au fost repartizaţi în activitatea productivă în unită­ţile economice (industriale sau co­operaţie) şi ateliere-şcoală. Majo­ritatea elevilor îşi desfăşoară acti­vitatea la locurile de muncă bine stabilite şi în meserii în care spe­răm să se poată încadra imediat după absolvirea şcolii. Cît priveşte angajarea de către şcoli a unor lucrări din planul de producţie al unităţilor economice, menţionez că din întreprinderile mari cum sunt Uzina de autocami­oane, uzina „Hidromecanica“, uzi­na „Tractorul“, uzina „Rulmentul“, U.U.C. Făgăraş şi altele, nu s-au găsit încă repere corespunzătoa­re, motivîndu-se din partea aces­tora că nu se pot încadra în terme­nul de execuţie, complexitatea re­perelor fiind mare şi depăşind po­sibilităţile de care dispun atelierele din punct de vedere al utilajului necesar. — Cine asigură instruirea prac­tică a elevilor la orele tehnico­­productive? — Instruirea practică se realizea­ză sub îndrumarea cadrelor didac­tice calificate. 216 maiştri instruc­tori, 10 ingineri, 19 profesori şi 7 muncitori, angajaţi cu norme în­tregi sau plătiţi cu ora, veghează cu deosebită grijă şi competenţă la realizarea educaţiei prin muncă a elevilor, la însuşirea brăţării de aur — meseria. — Ce are în planul de lucru Inspectoratul şcolar al judeţului Braşov pentru realizarea pe mai departe, la un nivel superior, a acestei acţiuni ? — Pentru îmbunătăţirea activită­ţilor tehnico-productiv­e, Inspectora­tul şcolar îşi propune să realizeze următoarele obiective: 1) Urmărirea şi sprijinirea în amenajarea atelie­relor, a unităţilor şcolare care nu dispun de spaţii sau materiale; 2) îmbogăţirea atelierelor slab dotate cu materiale, scule şi maşini; 3) In­troducerea instalaţiei electrice de înaltă tensiune în atelierele şcoli­lor generale nr. 2 Braşov, din To­­hanul Vechi, Vulcan, Cincu; 4) Pî­­nă la 20 decembrie a.c. se vor da în folosinţă încă cinci ateliere-şcoa­­lă ; 5) In şcolile generale nr. 2, 3, 7, 11, 12, 14, 19, din Braşov, şi nr. 2 Rîşnov ca şi la liceele nr. 1 Braşov, nr. 2 Făgăraş sau cel din Codlea se vor efectua lucrări pe bază de de­sene şi procese tehnologice multi­plicate şi repartizate fiecărui elev. De asemenea, considerăm că ar fi deosebit de utilă o consfătuire a cadrelor de conducere din unităţile economice şi şcolare, privind du­cerea la îndeplinire a indicaţiei Se­cretariatului C.C. al P.C.R. privind organizarea şi funcţionarea atelie­­relor-şcoală. Convorbire realizată de Adelina PÎSLARU Atelierele şcolare - intenţie şi realitate Am ajuns deja la vremea cînd, aşa cum glăsuieşte o veche vorbă de duh, ar trebui să-ncepem să numărăm bobocii. Spun asta gindindu-mă că de mai bine de doi ani de zile, în judeţul nostru, ca dealtfel în întreaga ţară, un mare număr de oameni se ocupă intens de construirea, amenajarea şi utilarea ateliere­­lor-şcoală. Am apelat la tovarăşul PETRE LUDOSAN, inspector şef la Inspectoratul şcolar judeţean Braşov, pentru a face o scurtă trecere în revistă a realizărilor şi lipsurilor manifestate în acest domeniu, de uriaşă însemnătate pentru viitorul tineretului şi al economiei ţării. , O scenă din spectacol. 1 i

Next