Drum Nou, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8677-8702)
1972-12-07 / nr. 8681
Pag 2 EFICIENŢA UNUI STIL DE MUNCĂ NOVATOR, BIZUIT PE MOBILIZAREA ŞI VALORIFICAREA INIŢIATIVEI MASELOR Prin firea lucrurilor, conferinţa unei organizaţii orăşeneşti de partid — în cazul de faţă Zărneşti, o localitate aflată într-un proces de dezvoltare deosebit de dinamic şi complex — este locul unde sunt abordate şi analizate o mare diversitate de probleme care privesc munca şi viaţa oamenilor. Ceea ce mi s-a părut însă de reţinut în mod deosebit la lucrările conferinţei organizaţiei orăşeneşti de partid Zărneşti este faptul că indiferent de problemele puse în dezbatere — fie că era vorba de activitatea economică ,sau gospodăresc-edilitară — toate au fost trecute prin filtrul muncii politice desfăşurate de organizaţiile de partid. Nici o clipă, chiar atunci cînd la tribuna conferinţei se afla un cadru de conducere administrativă, nu am avut impresia de dezbatere tehnicistă, profesională, cum se mai întîmplă, din păcate, pe alocuri. Fiecare vorbitor s-a plasat pe platforma activistului de partid. Cărui fapt se datoreşte această schimbare de optică faţă de situaţia de acum cîţiva ani, cînd din acest punct de vedere la Zărneşti lucrurile nu se prezentau prea bine ? Răspunsul l-am aflat între altele şi din numeroasele luări de cuvînt. Ca un numitor comun, el poate fi rezumat la stilul nou de muncă al comitetului orăşenesc de partid, pe care a reuşit să-l imprime în bună măsură şi organizaţiilor de partid, factorilor de decizie din toate compartimentele vieţii social-economice a oraşului. „Am auzit aici o serie de rezultate îmbucurătoare obţinute în industrie, agricultură, în gospodărirea oraşului nostru şi în alte multe domenii — spunea în cuvîntul său Nicolae Găţei, muncitor şi secretarul unei organizaţii de bază la Fabrica de celuloză şi hîrtie. Ne cunoaştem cu toţii. Desigur, ele se datoresc oamenilor care le-au înfăptuit prin munca lor, cu braţele sau cu mintea. Dar pentru ca oamenii să facă o treabă bună, trebuie să ştii să munceşti cu ei, iar comitetul nostru orăşenesc a dovedit că ştie, că este cu adevărat conducătorul politic al vieţii Zărneştiului“. Concretizînd ideea, inginerul Ioan Lager de la uzina „6 Martie“ spunea : ,,în stilul şi metodele de muncă al comitetului orăşenesc de partid s-a produs în ultimii ani un salt calitativ. Locul muncii din birou, la general, l-au luat munca vie cu oamenii, munca colectivă, responsabilitatea şi exigenţa“. Că aşa stau lucrurile, o confirmă doar şi faptul că în activitatea sa comitetul orăşenesc s-a bizuit pe un larg activ, că a reuşit să facă din comisiile pe probleme, şi îndeosebi din comisia economică, organisme viabile, cu ajutorul cărora a obţinut nu numai o imagine competentă, reală a stărilor de lucruri din diferite sectoare de activitate, dar şi soluţiile, optime pentru rezolvarea multora din problemele care i-au stat în faţă. Dar despre aceasta vorbesc concludent realizările. Am reţinut cîteva mai semnificative din darea de seamă prezentată de tovarăşul Constantin Anghel, secretarul comitetului orăşenesc de partid, şi din cuvintul vorbitorilor. Pe 10 luni din acest an, a fost obţinută peste plan o producţie industrială marfă vîndută şi încasată de aproape 10,2 milioane lei,planul la export a fost îndeplinit în proporţie de 101 la sută, au fost însuşite şi trecute în fabricaţia de serie produse noi, cu caracteristici superioare, printre care trei tipuri de biciclete, motoreta „Mobra 50 super“, produse lignosulfonice ş.a., s-au îmbunătăţit simţitor calitatea produselor, parametrii lor tehnico-economici, au fost realizate însemnate economii de metal, masă lemnoasă şi energie electrică, au fost reduse cheltuielile materiale la 1000 lei producţie marfă, obţinîndu-se pe această cale o economie de peste 700.000 lei. Şi în cadrul cooperativei agricole, producţiile medii planificate au fost depăşite la principalele culturi, obţinîndu-se peste plan 114 tone cartofi, 30 tone grîu, 300 tone sfeclă de zahăr, 30 tone porumb-siloz, deşi, aşa cum arăta în cuvîntul său medicul veterinar Lucian Şuraru, în zootehnia cooperativei agricole şi a complexului intercooperatist, realizările sunt sub posibilităţi şi indicatorii stabiliţi. In domeniul gospodăresc-edilitar progresele se văd în noua înfăţişare a oraşului, în faptul că numai prin contribuţia voluntară şi munca cetăţenilor s-au realizat în acest an lucrări în valoare de peste 5 milioane lei. Desigur, comparîndu-le cu un trecut destul de apropiat, aceste realizări şi altele pe care nu le-am menţionat sunt remarcabile. Ceea ce a caracterizat însă lucrările conferinţei nu a fost automulţumirea, ci, dimpotrivă, investigarea exigentă şi responsabilă, în spiritul imperativelor majore puse de Conferinţa Naţională şi recenta plenară a Comitetului Central al partidului, a marilor potenţe materiale şi umane care se cer valorificate mai eficient, pentru asigurarea tuturor condiţiilor îndeplinirii exemplare a planului pe 1973 şi a cincinatului înainte de termen. A reţinut atenţia în acest context modul în care a fost dezbătut faptul că pe 10 luni din anul în curs indicatorul creşterii productivităţii muncii în industria oraşului nu a fost realizat decît în proporţie de 99,2 la sută, în principal datorită unor neajunsuri de la uzina „6 Martie“, unde acest indicator a atins un procent de numai 91,8 la sută. Este adevărat, cauzele au fost arătate în darea de seamă , insuficienta folosire a capacităţilor de producţie şi a fondului de timp, depăşirea la uzina „6 Martie“ a planului forţelor de muncă şi nerealizarea unui produs cu o pondere mare în valoarea poducţiei globale, volumul încă mare de rebuturi ş.a. Ele au prilejuit însă o largă şi exigentă analiză a partiicipanţilor la dezbateri, printre care Gheorghe Garcea, maistru la uzina „6 Martie“, Moise Filote, directorul general al Combinatului de celuloză şi hîrtie, Constantin Sofronescu, directorul general al uzinei „() Martie“, Cornel Perlea, secretarul comitetului orăşenesc U.T.C., Stanislava Beştea, preşedinta comitetului orăşenesc al femeilor, şi alţii, care nu s-au oprit doar la aşa-numitele cauze tehnico-organizatorice, ci la factorul om, la ceea ce nu au făcut şi trebuiau sau trebuie să facă organizaţiile de partid, comitetul orăşenesc. S-a conturat astfel limpede că nerealizările la creşterea productivităţii muncii se datoresc în principal insuficientei atenţii acordate asigurării unor condiţii corespunzătoare de lucru şi, în unele cazuri, de viaţă muncitorilor, faptului că munca politică şi educativă de masă nu a vizat în suficientă măsură factorul conştiinţă, nu a reuşit să creeze o puternică opinie împotriva indisciplinei în muncă, a stimulat insuficient iniţiativa oamenilor. Elocvent dealtfel pentru faptul că în ciuda promovării unui stil de muncă nou, comitetul orăşenesc a vădit serioase carenţe în activitatea politico-educativă, este că în darea de seamă nu s-a spus un cuvînt despre preocuparea pentru preluarea şi generalizarea unor iniţiative de mare eficienţă a unor organizaţii de partid şi sindicale din judeţul nostru, cum sunt „Micit nul-gramul-secunda“, “Contul colector de economii al grupei sindicale" şi altele. A încercat, e drept, să vorbească de ele tov. Grigore Marin, preşedintele consiliului orăşenesc al sindicatelor, dar totul s-a rezumat la a afirma că aplicarea lor se află în studiu. Oare pentru ca o iniţiativă cu mare rezonanţă cum este „Micronlgramul-secunda în slujba eficienţei“ — care, fără îndoială, ar fi contribuit substanţial la folosirea mai eficientă a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru, la reducerea rebuturilor, realizarea superioară a unor indicatori calitativi ai producţiei — să ajungă de la Braşov la Zărneşti este nevoie de aproape doi ani ? Pozitiv este însă că dezvăluind cu curaj neajunsurile, participanţii la conferinţă au reuşit ca prin propunerile făcute, prin hotărîrile adoptate să ofere noului organ ales, organizaţiilor de partid, un plan concret de activitate pentru viitor, în care ponderea muncii politice şi organizatorice de partid vizează îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate în întrecere pe anul acesta şi pregătirea temeinică a producţiei anului 1973. „Este bine — spunea în încheierea dezbaterilor tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid, — că lucrările conferinţei au căutat să dezvăluie nu numai marile rezerve materiale existente în economia oraşului, ci şi cele ale muncii politice. Intr-adevăr —, ajică, a diminua şi neglija factorii tehnico-organizatorici — numai în măsura în care organizaţia orăşenească de partid va reuşi să determine serioase mutaţii calitative în conştiinţa oamenilor, numai în măsura în care munca, de partid va avea drept principal obiectiv promovarea cu consecvenţă a răspunderii şi exigenţei, a disciplinei, a principiilor eticii şi echităţii socialiste, numai în măsura în care ea va fi ancorată mai mult la problemele concrete ale producţiei şi va stimula iniţiativa comuniştilor, a maselor largi, se va putea vorbi de creşterea productivităţii muncii, de economii mai substanţiale de materii prime şi materiale, de îmbunătăţirea calităţii produselor, de creşterea producţiei în zootehnie, unde mai sunt destule neajunsuri , într-un cuvînt de eficienţa producţiei, de creşterea nivelului de trai“. Apreciind că în stilul de muncă al comitetului orăşenesc, care în general s-a dovedit bun, eficient, este loc pentru mai bine, mai ales la acest important capitol al activităţii de partid, vorbitorul s-a oprit pe larg la sarcinile ce revin organizaţiilor de partid, tuturor comuniştilor, din documentele recentei plenare a C.C. al P.C R., în vederea mobilizării tuturor forţelor şi rezervelor existente pentru încheierea anului 1972 cu sarcinile de plan şi angajamentele realizate la toţi indicatorii şi asigurarea tuturor condiţiilor realizării exemplare a obiectivelor planului pe 1973. L. STIRARU însemnări pe marginea conferinţei organizaţiei orăşeneşti de partid Zărneşti Carenţele organizatorice irosesc laptele la C.A.P. din Săcele şi Tărlungeni (Urmare din pag. 1) calitatea specialiştilor, a forţei de muncă îi dau dreptul. Aprecierea este valabilă şi pentru conducătorii cooperativei agricole din Tărlungeni. Vina acestora este însă cu atît mai mare cu cît chiar sub ochii lor deficitul de furaje fibroase şi grosiere se adînceşte din cauza nepermisei risipe care se face, a degradării şi slabei gospodăriri. Dealtfel, aceste deficienţe, la care se adaugă fluctuaţia destul de mare a îngrijitorilor, administrarea nutreţurilor nepreparate în hrana animalelor, lipsa de preocupare pentru: asigurarea materialului de aşternut, igiena corporală necorespunzătoare a unor loturi de vaci, tărăgănarea la nesfîrşit a lucrărilor menite să asigure darea în exploatare a alimentării cu apă, cu adăpători automate, neafişarea în grajduri a componenţei raţiilor şi a noului program zilnic de grajd, neefectuarea cu consecvenţă a unui control sever asupra producţiei de lapte şi desfăşurării programului zilnic mai ales seara şi dimineaţa, explică de ce producţia zilnică de lapte pe vacă furajată este acum de numai 2 litri. Din această cauză cooperativa a rămas datoare statului cu mai bine de 1.600 hl, la un efectiv de 460 de vaci mediu furajate. Multe din lipsurile arătate aparţin şefei de fermă — medicul veterinar Domnica Bădăi. Atîta timp, însă, cît ea nu va fi trasă la răspundere, nu va fi ajutată să muncească cu mai multă tragere de inimă şi chibzuinţă gospodărească, rezultatele economice necorespunzătoare pe care ferma de taurine le obţine se vor înrăutăţi şi mai mult. In unităţile amintite trebuie luate măsuri energice pentru îndreptarea rapidă a deficienţelor. In primul rînd, întreaga atenţie se cere îndreptată spre rezolvarea problemelor organizatorice care, aşa după cum reiese de mai sus, au o pondere însemnată. DRUM NOU ARTĂ • CULTURĂ • Manifestări consacrate aniversării Republicii Intîlnire cu cititorii In cadrul „Decadei cărţii româneşti“ — manifestare care se înscrie in suita acţiunilor culturale dedicate aniversării Republicii, la librăria „George Coşbuc“ din Braşov şi la Săcele au avut loc întîlniri ale redactorului Editurii „Albatros“ — scriitorul Gheorghe Marin — şi cititori din cele două localităţi. Prezentîndu-şi lucrarea „1001 de feţe ale adevărului şi minciunii“, întâlnirea creatorului cu cititorii a însemnat un bun prilej de cunoaştere de către Dublie a creaţiilor scriitorului, cit şi a producţiilor editoriale preconizate pe anul 1973. Omagiu muncii creatoare Dintre manifestările cuprinse în programul Palatului culturii din Braşov menţionăm montajul de poezie, intitulat simbolic „Omagiu muncii creatoare“, care s-a desfăşurat ieri, în sala Casei prieteniei din Braşov. Montajul, după însuşi titlul pe care-l poartă, şi-a propus să surprindă, în tipare artistice, efortul creator al poporului în edificarea noii societăţi socialiste pe pămîntul patriei. Cei ce au dat glas acestor pagini de luptă eroică sunt membrii cercului dramatic al Palatului culturii din Braşov. De la clubul U. A. B. Astăzi, la clubul constructorilor de autocamioane din Braşov, în cadrul cursului Universităţii populare de pe lîngă Palatul culturii, profesoara Dorica Bucur va prezentacursul „Momente din istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră“) tema „Crearea Partidului Comunist Român şi semnificaţia sa istorică pentru dezvoltarea mişcării muncitoreşti din România“. Simpozion Printre manifestările cultural-educative programate de Casa de cultură din Făgăraş se numără şi simpozionul pe tema: „Făgăraşul contemporan“, care are loc azi, 7 decembrie. Acţiunea îşi propune să popularizeze înnoirile care au survenit în viaţa oraşului de pe Olt în anii glorioşi ai socialismului, în toate domeniile vieţii economice şi socialculturale. In fotografie, elevii cl. a VIII-a B de la Școala generală nr. 15, la ora de lucrări practice. Nr. 8681 Ansamblul artistic al Armatei Populare Ungare ne vizitează ţara pentru a doua oară. Intre cele două vizite la Braşov, artiştii din ţara vecină şi prietenă au dus mesajul arteilor în mai multe ţări ca Franţa, Austria, Algeria, Egipt, Cuba şi altele. In cadrul actualului turneu, artiştii maghiari au dat spectacole la Timişoara, Oradea, Sibiu, iar după cele două reprezentaţii susţinute pe scena Teatrului dramatic din Braşov, marţi şi miercuri, îşi vor continua turneul la Bucureşti şi Piteşti. Publicul braşovean a aplaudat cu multă căldură suita de momente muzical-coregrafice inspirate din viaţa ostăşească. In tabloul de început „Raiul recruţilor“, melodicitatea şi ritmicitatea specific populară, amintind foarte îndeaproape tradiţionalul „verbunc“, au dat o notă de optimism şi voioşie. Exuberanţa s-a convertit treptat în ordine şi disciplină ostăşească. Mişcările dansatorilor au căpătat o nouă eleganţă, sugerînd demnitatea şi conştiinţa tinerilor ostaşi. Dansul intitulat „Instrucţia“ oferă o imagine a pregătirii militare. Cîntecul se împleteşte cu dansul, punînd în evidenţă calităţile de remarcabili coregrafi ale lui Novak Ferencz şi Seregi Laszlo, precum şi măiestria artistică a solistului. Corul şi orchestra realizează mult mai mult decît un fundal sonor pentru acţiunea scenică. Sub conducerea artistică a lui Görgei György publicul poate admira o frumoasă partitură muzicală alcătuită cu colaborarea mai multor compozitori contemporani. Cu toată amplitudinea realizării, coloana sonoră se dovedește capabilă să se adapteze numeroaselor momente ale spectacolului. Ea redă atît lirismul plin de farmec (vezi tabloul „Întîlnirea“) cît şi momentele solemne, atît voioşia jocului popular cît şi amploarea eroică a unor scene de emoţionantă evocare istorică. Corul, orchestra, întregul ansamblu realizează o vibrantă imagine a eroismului şi vitejiei ostăşeşti în tabloul intitulat „Zbor“ — glorificare a eroilor aviatori — sau în tabloul intitulat „Inundaţiile“ care redă bătălia cu stihiile naturii. Victoria se transformă într-o serbare populară plină, de încredere şi optimism. Hotărîrea şi elanul reconstrucţiei dinamizează scena şi dau perspectiva unor noi împliniri. Partea a doua a spectacolului muzical coregrafic, sugestiv intitulat „împreună“, aduce în scenă figuri revoluţionare din trecutul de luptă al poporului ungar pentru libertate şi fericire. Ostaşii de azi apar ca demni continuatori ai revoluţionarilor de la 1848, de la 1919. Prin spectacolul prezentat în faţa publicului braşovean, Ansamblul Armatei Populare Ungare se recomandă ca un colectiv artistic omogen, alcătuit din elemente talentate, beneficiind de o îndrumare exigentă (regizor Major Tamas). Solia artistică de prietenie a poporului ungar, exprimată prin spectacolul artiştilor oaspeţi, a fost primită cu căldură de publicul din Braşov, care a răsplătit cu aplauze însufleţite măiestria artiştilor din ţara vecină şi prietenă. Elena GHERMAN însemnări de la spectacolul Ansamblului artistic al Armatei Populare Ungare — Care este, la ora actuală, numărul total al atelierelor şcolare şi ce profil au ele ? — Elevii judeţului nostru îşi desfăşoară activităţile productive în cadrul a 290 de ateliere şcoală (156 în mediul urban şi 134 în cel rural), profilate 86 pe lăcătuşerie mecanică, 72 tîmplărie, 58 lucru de mînă, 35 croitorie, 16 ţesătorie, 10 electricitate, 3 turnare prefabricate, 3 maşini-unelte, 7 pe diverse alte specialităţi. Aş mai putea adăuga la această statistică faptul că 55 aparţin liceelor, iar restul de 235 şcolilor generale. — Numărul total al şcolilor din judeţul nostru este de 232 (203 şcoli generale, 13 licee de cultură generală, 13 licee de specialitate, 3 licee cu profil special). Dacă ţinem însă cont de faptul că destul de multe şcoli au cite două ateliere — de exemplu unul de timplărie pentru băieţi şi unul de croitorie pentru fete — numărul aparent mare al atelierelor-şcoală nu acoperă totuşi necesarul. Ce ne puteţi spune privitor la cauzele acestor pete albe pe harta atelierelor-şcoală a judeţului? — Deşi această problemă ar fi trebuit să fie de mult rezolvată, mai avem încă unităţi şcolare care fie din lipsă de spaţiu, cum este cazul Şcolii generale nr. 1 din Braşov, al Şcolii generale nr. 4 Făgăraş şi al şcolilor generale din Apaţa, Buneşti, Crizbav, Palaş, Satu Nou, Augustin, Ticuş, Poiana Mărului, Sinea, Perşani, fie din alte motive, dintre care cel mai frecvent este nematerializarea colaborării dintre unitatea economică şi şcoală, ca în cazul şcolilor generale din Cuciulata, Măgura, Peştera, Ormeniş, Recea, Voivodeni, Ucea de Sus, nu şi-au amenajat încă ateliereleşcoală. Ţin însă să menţionez şi cu această ocazie situaţia de neîngăduit în care se află construcţia din fonduri centralizate a unor ateliere-şcoală, fapt dealtfel semnalat de mai multe ori şi în coloanele ziarului „Drum nou“. Lucrările se desfăşoară anevoios la şcolile generale 7 şi 15 din Braşov, sînt mult întîrziate la erea din Oraşul Victoria. — Şi chiar dacă aceste lipsuri vor fi elucidate se pare că nu va fi realizată decît cel mult latura cantitativă a fenomenului. Pentru a schiţa şi cea de-a doua faţetă — cea a calităţii — vă propun să abordaţi pe scurt problema utilării atelierelor, modul de conlucrare dintre unităţile şcolare şi întreprinderile economice patronatoare. — Desigur, şi aici putem cita atît multiple exemple pozitive cît şi anumite lipsuri care continuă încă să se manifeste. Aş aminti însă în primul rînd că multe unităţi economice şi-au adus contribuţia nu numai la dotarea atelierelor cu scule, materiale, maşini şi utilaje, dar au contribuit în mod efectiv şi la construirea sau amenajarea lor. Este vorba de uzină „Tractorul“, Uzina nr. 2, I.U.S. din Braşov, U.U.C. Făgăraş, F.A.T. Codlea, Cooperativa „Săceleana“ din Săcele, C.A.P. Crihalma, Direcţia de drumuri şi poduri Braşov, S.I.L. Homorod, Fabrica de postav Prejmer, întreprinderea „Mobila“ Ghimbav. Există însă şi unităţi economice ca I.T.A., I.C.I.M. din Braşov, I.I.I.., Făgăraş, C.A.P. din Sinpetru, Augustin, Soarş şi Hălchiu a căror contribuţie la dotarea şi amenajarea atelierelor este prea puţin sau deloc materializată. De aceea majoritatea conducerilor de şcoli din mediul rural solicită schimbarea unităţii patronatoare, în sensul Repartizării lor pe lîngă unităţi industriale. Luînd în consideraţie această cerere îndreptăţită, corelînd-o cu necesarul de muncitori pe plan local, am propus 8 schimbări de patronare. Mergînd mai departe, pe linia utilării tot mai eficiente a atelierelor, a strîngerii legăturilor dintre şcoală şi întreprindere, şi a formării de deprinderi practice în vederea însuşirii unei meserii, în unităţile noastre şcolare s-au elaborat planuri de producţie pentru autodotare, comenzi cu terţi şi valorificare prin comerţ. S-a şi început executarea lucrărilor pe baza desenelor de execuţie şi a proceselor tehnologice, cît şi specializarea unor ateliere, ţinînd seama de prevederile programei şcolare şi normativul de dotare a atelierelor. Demn de menţionat că toţi elevii claselor IX, X de şcoală generală şi anii III, IV, au fost repartizaţi în activitatea productivă în unităţile economice (industriale sau cooperaţie) şi ateliere-şcoală. Majoritatea elevilor îşi desfăşoară activitatea la locurile de muncă bine stabilite şi în meserii în care sperăm să se poată încadra imediat după absolvirea şcolii. Cît priveşte angajarea de către şcoli a unor lucrări din planul de producţie al unităţilor economice, menţionez că din întreprinderile mari cum sunt Uzina de autocamioane, uzina „Hidromecanica“, uzina „Tractorul“, uzina „Rulmentul“, U.U.C. Făgăraş şi altele, nu s-au găsit încă repere corespunzătoare, motivîndu-se din partea acestora că nu se pot încadra în termenul de execuţie, complexitatea reperelor fiind mare şi depăşind posibilităţile de care dispun atelierele din punct de vedere al utilajului necesar. — Cine asigură instruirea practică a elevilor la orele tehnicoproductive? — Instruirea practică se realizează sub îndrumarea cadrelor didactice calificate. 216 maiştri instructori, 10 ingineri, 19 profesori şi 7 muncitori, angajaţi cu norme întregi sau plătiţi cu ora, veghează cu deosebită grijă şi competenţă la realizarea educaţiei prin muncă a elevilor, la însuşirea brăţării de aur — meseria. — Ce are în planul de lucru Inspectoratul şcolar al judeţului Braşov pentru realizarea pe mai departe, la un nivel superior, a acestei acţiuni ? — Pentru îmbunătăţirea activităţilor tehnico-productive, Inspectoratul şcolar îşi propune să realizeze următoarele obiective: 1) Urmărirea şi sprijinirea în amenajarea atelierelor, a unităţilor şcolare care nu dispun de spaţii sau materiale; 2) îmbogăţirea atelierelor slab dotate cu materiale, scule şi maşini; 3) Introducerea instalaţiei electrice de înaltă tensiune în atelierele şcolilor generale nr. 2 Braşov, din Tohanul Vechi, Vulcan, Cincu; 4) Pînă la 20 decembrie a.c. se vor da în folosinţă încă cinci ateliere-şcoală ; 5) In şcolile generale nr. 2, 3, 7, 11, 12, 14, 19, din Braşov, şi nr. 2 Rîşnov ca şi la liceele nr. 1 Braşov, nr. 2 Făgăraş sau cel din Codlea se vor efectua lucrări pe bază de desene şi procese tehnologice multiplicate şi repartizate fiecărui elev. De asemenea, considerăm că ar fi deosebit de utilă o consfătuire a cadrelor de conducere din unităţile economice şi şcolare, privind ducerea la îndeplinire a indicaţiei Secretariatului C.C. al P.C.R. privind organizarea şi funcţionarea atelierelor-şcoală. Convorbire realizată de Adelina PÎSLARU Atelierele şcolare - intenţie şi realitate Am ajuns deja la vremea cînd, aşa cum glăsuieşte o veche vorbă de duh, ar trebui să-ncepem să numărăm bobocii. Spun asta gindindu-mă că de mai bine de doi ani de zile, în judeţul nostru, ca dealtfel în întreaga ţară, un mare număr de oameni se ocupă intens de construirea, amenajarea şi utilarea atelierelor-şcoală. Am apelat la tovarăşul PETRE LUDOSAN, inspector şef la Inspectoratul şcolar judeţean Braşov, pentru a face o scurtă trecere în revistă a realizărilor şi lipsurilor manifestate în acest domeniu, de uriaşă însemnătate pentru viitorul tineretului şi al economiei ţării. , O scenă din spectacol. 1 i