Drum Nou, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8677-8702)
1972-12-07 / nr. 8681
t r hram nou ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULJI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8681 Joi, 7 decembrie 1972 4 pagini 30 bani Proletari d Jin toate tarile, unitî-vâî mmm mîinii de masa vum UHUIMEA ECONOMICOASA A MAURIILOR PRIME SI MAIERIALELOR IMEIHAnCITOREflSCĂ fII flOTIUîîE „Contul colector de economii al grupei sindicale“ GOSPODARII SUTAMUISTI DE LA U.FIM.A. CODLEA ION STANCIU, organizatorul grupei sindicale nr. 1 de la U.F.R.M.A. Codlea RADU ORJAN, şef de echipă la „recondiţionări“ CRISTEA TANASE, şef de echipă la „utilaje“. , în creditul contului s-a înscris suma de 108.640 lei . Grupele sindicale conduse de Ion Stanciu şi Ioan Silea, la panoul fruntaşilor . Se aşteaptă răspunsul grupelor sindicale din secţia „fabricaţie“. Preşedintele comitetului sindicatului de la U.F.R.M.A. Codlea, Dumitru Ene, a plecat foarte entuziasmat de la schimbul de experienţă organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor, care a avut drept obiectiv extinderea iniţiativei de la F.R.C. Reîntors la uzină s-a apucat de calcule. Din primele aprecieri a rezultat posibilitatea înregistrării, încă din acest an, a unei economii de peste 100.000 lei. Ba gazeta de perete a apărut o chemare pentru preluarea iniţiativei. Optimismul era general, doar faptele întîrziau să apară. De ce? Enigma a fost rezolvată de secretarul organizaţiei de partid. S-au purtat discuţii cu organizatorii grupelor sindicale, cu şefii de echipă. S-a stabilit cadrul organizatoric de desfăşurare a acţiunii. De altfel, experienţa dobîndită de prietenii micronului, gramului şi secundei, formele muncii politice utilizate în cadrul acestei acţiuni vor sta şi la baza „Contului colector“. Aşa stînd lucrurile, rămînea de stabilit doar modalitatea concretă de evidenţiere a economiilor. Aici s-a poticnit entuziasmul. Obstacolele au fost însă grabnic lichidate cu ajutorul şefilor de echipă din cadrul grupelor sindicale 1 şi 5. Ei au şi trecut la fapte. Materiile prime și materialele economisite se restituie la magazie pe baza unor note de restituire. Cu ajutorul lor, organizatorii grupelor sindicale pot ști operativ volumul sau valoarea economiilor înregistrate. Primele rezultate s-au înregistrat în grupa sindicală nr. 1. Echipa condusă de Ion Stanciu, care nu este altul decit organizatorul grupei sindicale, a restituit la magazie 400 de „colectoare“. Aceasta, pentru că în cadrul acţiunii de economisire, a recondiţionat şi a făcut utilizabile tot atîtea colectoare vechi. Exemplul lui a fost urmat şi de alţi şefi de echipă de la recondiţionări. Echipa lui Radu Orjan a recuperat astfel 100 rulmenţi şi 20 „seturi bobine“, echipa lui Solomon Pavel, 30 de „paliere spre colector“, iar echipa lui Gheorghe Tănăsescu, 840 de „bucşi H 3-201“. Nici cei din grupa sindicală nr. 5 din secţia „utilaje“ nu s-au lăsat mai prejos. Echipa lui Aurel Ripea a restituit 150 kg. ţeava de cupru, Vasile Dumitrescu, 100 kg. corniere, iar Cristea Tănase, 200 kg. tablă decapată. Desigur că aceste economii nu au apărut peste noapte, aceste cantităţi importante de materii prime şi materiale restituite la magazie nu au stat aruncate prin secţii, aşteptînd să apară în contul colector de economii. Şi pînă acum se făceau recondiţionări, economii de materiale. Ceea ce a apărut nou este caracterul de masă, entuziasmul cu care s-a îmbrăţişat această iniţiativă patriotică. S-au cumulat aici efectele a numeroase inovaţii, raţionalizări, măsuri tehnico-organizatorice. Esenţial este că sindicatele, organizatorii grupelor sindicale, desfăşoară o muncă patriotică susţinută pentru a face ca spiritul gospodăresc să triumfe asupra risipei, ca exemplul bun să fie făcut cunoscut şi urmat. Cifric, în creditul contului celor două grupe sindicale s-a înscris pînă în prezent suma de 108.640 lei, U.F.R.M.A. devenind prima unitate salamiistă de la lansarea „Contului colector“. Şi acţiunea continuă. In prezent, grupele sindicale 1 şi 5 aşteaptă răspunsul celor de la secţia „fabricaţie“. Şi speră ca răspunsul, ca şi provocarea, dealtfel, să fie faptic, măsurabil valoric şi fizic. 7. FORT Receptivitate la perfecţionarea şi extinderea iniţiativelor oamenilor muncii In cuvîntul său la Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat o serie de sarcini vizînd generalizarea iniţiativelor oamenilor muncii, a experienţei înaintate. In înfăptuirea acestora, un rol important revine sindicatelor. Pentru a vedea modul cum se materializează aceste indicaţii în judeţul nostru, am solicitat un interviu tovarăşului IOAN STRAJAN, membru al biroului Consiliului judeţean al sindicatelor, cu probleme economice şi pregătirea profesională. Există aplicate la nivelul judeţului 15 iniţiative şi mai multe variante ale acestora, care antrenează un important număr de salariaţi. Numai „Micronul, gramul, secunda“ cuprinde peste 60 de mii de salariaţi din 40 de întreprinderi ale judeţului. Este firesc să ne întrebăm cum acţionează, concret, sindicatele pentru perfecţionarea şi extinderea iniţiativelor oamenilor muncii. Pentru acest lucru, cel mai nimerit ar fi să vă ofer spre exemplificare „Micronul, gramul, secunda“. În acest caz, consiliile judeţean şi municipal ale sindicatelor au ajutat efectiv comitetul sindicatului şi comitetul oamenilor muncii din uzina „Rulmentul“, pentru lărgirea şi perfecţionarea sferei de cuprindere a iniţiativei, faţă de obiectivele propuse iniţial. Au urmat nişte consfătuiri cu activul sindical, cadre tehnico-inginereşti şi cadre de conducere, desfăşurate sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de partid, pentru punerea la punct a iniţiativei, după care a fost extinsă în toate secţiile uzinei „Rulmentul". In ultima fază s-a trecut la generalizarea sa la nivelul judeţului, prin organizarea unor schimburi de experienţă, astfel incit, în prezent iniţiativa se aplică, după cum ştiţi, în 40 de întreprinderi din judeţ. Mai mult, în ultimul timp au început sa se intereseze şi întreprinderi din afara judeţului. De altfel, desfăşurăm o susţinută muncă politică , frecvent apar foi volante pe această temă, sunt ţinute la zi vitrine şi Interviu consemnat de Adrian TEACA (Continuare în pag. a 3-a) 1 ^/////////////////////////////////«5 in grupa nr. 3 de la F.R.C., 20.380 lei Pînă ieri, în creditul „contului colector de economii al grupei sindicale1 nr. 3 de la F.R.C., de unde a pornit iniţiativa, s-a înscris o economie de 20.380 lei, reprezentînd, printre altele, 294 kg. bandă de metal, 231 kg. aliaj de lipit şi 25 kg. vopsele şi diluant. Dintre cei care au contribuit la obţinerea acestor economii am reţinut numele muncitorilor Nicolae Oprea, Ion Pop, Gheorghe Zîrnoveanu, Orwin Thies şi Janos Paîs, cit şi al reglorului Francisc Harko. VI S tniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiii. 9 Eficienţa unui stil de muncă novator, bizuit pe mobilizarea şi valorificarea iniţiativei maselor 9 Artă, cultură, învăţămint — Mesageri ai prieteniei — Atelierele şcolare — intenţie şi realitate (pag. a 2-a) 9 Postul de corespondenţi de la Combinatul chimic Făgăraş transmite 9 Anchetă socială : Frumuseţea un paşaport de „liberă trecere" în viaţă? (pag. a 3-a) 9 Adunarea Generală a O.N.U. : Adoptarea de rezoluţii în Comitetul pentru problemele economice (pag. a 4-a) Spectacolul Ansamblului artistic al Armatei Populare Ungare Aseară, a avut loc în sala Teatrului dramatic din Braşov spectacolul Ansamblului artistic al Armatei Populare Ungare, care face un turneu în ţara noastră. La spectacol au participat tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, ai consiliilor populare judeţean şi municipal, cadre superioare ale armatei, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, militari, un numeros public. Spectacolul s-a bucurat de succes. In pagina a doua a numărului nostru de azi publicăm o cronică a spectacolului. Vizita la Braşov a delegaţiei de activişti ai P.S.U.G. Ieri, a sosit la Braşov delegaţia de activişti ai P.S.U.G., care, la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră în domeniul presei. Delegaţia este formată din tovarăşii Günter Fischer, adjunctul şefului Secţiei agitaţie a C.C. al P.S.U.G., şeful delegaţiei, Rudolf Müller, şef de sector la Secţia agitaţie a C.C. al P.S.U.G., Bothar Cibis, instructor la Secţia agitaţie a C.C. al P.S.U.G., Rolf Weissbach, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Radiodifuziunii, Karl-Heinz Hochneder, membru al Comitetului de Stat al Televiziunii, şi Peter Günther, instructor la Secţia relaţii internaţionale a C.C. al P.S.U.G. La sediul Comitetului judeţean de partid, oaspeţii au avut o convorbire cu tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid. La discuţii au participat activişti ai secţiei de propagandă, redactorii şefi ai presei locale. Membrii delegaţiei au luat cunoştinţă despre experienţa Comitetului judeţean de partid în conducerea vieţii social-economice, a presei, despre preocupările ziarelor şi revistelor judeţene pentru traducerea în viaţă a politicii partidului nostru în etapa actuală de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare — sarcină de bază reieşită din lucrările Plenarei din noiembrie a C.C. al P.C.R. — este condiţionată de aportul pe care oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi să-l aducă la creşterea producţiei vegetale şi animale, de la un an la altul. Din păcate, însă, o recentă analiză a activităţii zilnice în cîteva cooperative agricole din Ţara Birsei ne-a dezvăluit, pe lingă unele măsuri bune, şi o serie de carenţe care împiedică valorificarea superioară a bazei tehnico-materiale şi, în general, a resurselor mari existente pentru sporirea producţiei de lapte şi carne. Iată faptele: La ferma de vaci a C.A.P. din Săcele, condusă de dr. Andrei Simon, animalele sunt adăpostite în condiţii bune. Probleme nu se ridică aici nici în ce priveşte asigurarea necesarului de îngrijitori, continuitatea lor în acelaşi loc de muncă contribuind la însuşirea unei bogate şi valoroase experienţe, la ridicarea nivelului de calificare profesională. Merită, de asemenea, să subliniem exigenţa pe care o manifestă întreg personalul de deservire pentru respectarea strictă a programului zilnic de grajd, precum şi bunul obicei de a alimenta animalele numai cu nutreţuri preparate şi cîntărite. Toate aceste măsuri au contribuit la realizarea şi chiar ANCHETA ECONOMICA depăşirea planului anual de carne, încă de la mijlocul lunii noiembrie, în timp ce producţia zilnică de lapte, faţă de nivelul existent la intrarea în perioada de stabulaţie, a crescut cu aproape un litru pe vacă furajată. Apreciind realizările amintite, nu putem trece însă cu vederea faptul că la livrările de lapte se va înregistra pînă la sfîrşitul anului o restanţă de circa 3.500 de hectolitri la un efectiv de peste 200 de vaci. Perspective de îmbunătăţire a situaţiei nu se întrezăresc nici pentru prima parte a anului viitor, pînă la ieşirea vacilor de lapte la păşune. Şi aceasta, pentru simplul motiv că stocul de nutreţuri fibroase nu asigură nici măcar 1 kg. pentru hrana zilnică a fiecărei vaci. Aceasta, în condiţiile în care nici necesarul de suculente nu este acoperit decit în proporţie de circa 80 la sută. Aşa stînd lucrurile, raţia zilnică a unei vaci de lapte a fost limitată la 40 kg. de broc, alcătuit din pleavă, gulii tocate, porumb siloz, 1 kg. de tărîţe şi necesarul de săruri minerale, ceea ce, trebuie recunoscut, este mult prea puţin pentru ca producţia zilnică de lapte pe animal furajat să crească peste 3,6litri, la cit s-a stabilizat. Şeful sectorului zootehnic ne spunea că finul, care este şi de calitate slabă, va fi inclus în componenţa raţiilor abia în luna ianuarie, cînd începe perioada fătărilor. Dar, pentru ca alimentaţia vacilor să se facă cel puţin la nivelul arătat, conducerea cooperativei are datoria să impulsioneze la maximum transportarea de pe cîmp şi însilozarea rădăcinoaselor furajere, precum şi a coletelor de sfeclă de zahăr. In acest Scop trebuie încheiat în cel mai scurt timp decoletatul, lucrare neexecutată încă la sfecla obţinută de pe 125 ha., din 275 cultivate. Trebuie să se accelereze şi livrarea sfeclei de zahăr la beneficiar, întrucît eventualele pierderi în greutate vor diminua corespunzător cantităţile de borhot şi melasă pe care cooperativa le primeşte de la fabrica din Boci, fapt ce ar dezechilibra şi mai mult balanţa nutreţurilor. Totodată, se impune a fi luate măsuri suplimentare pentru creşterea producţiei-marfă la lapte, în raport de care Industria laptelui acordă cooperativelor repartiţiile pentru tărîţe. Dincolo de toate aceste considerente, o concluzie se impune de la sine: dacă în ciuda timpului nefavorabil, conducerea C.A.P. Săcele ar fi întreprins tot ce era posibil pentru strîngerea integrală şi buna conservare a fînurilor (naturale şi cultivate) şi paielor, unitatea s-ar fi situat şi la livrările de lapte la fondul de stat pe locul fruntaş la care puternica bază tehnico-materială, şi Ing. C. ILIESCU Carenţele organizatorice irosesc laptele la C. A. P. din Săcele şi Tărlungeni Transportarea rapidă a cantităţilor de sfeclă de zahăr, aflate încă pe cîmp, stă şi în atenţia conducătorilor C.A.P. Sînpetru. Ieri, la această acţiune au fost mobilizate numeroase mijloace auto de transport v'. V CV 1LU11I CI OU — V. * “ I J * v/ V* V CUUIO CI C Ui Vi O • JUDEŢUL BRAŞOV ÎNTR-UN PĂTRAR DE AUR LUMINA CIFRELOR Considerînd mecanizarea multilaterală a agriculturii ca un mijloc principal de sporire a producţiei agricole şi de reducerea preţului de cost al produselor, partidul şi statul nostru au pus bazele în anii de început ai revoluţiei populare unei puternice industrii constructoare de maşini agricole, necesare atît în cultura plantelor cît şi în creşterea animalelor. Braşovului i-a revenit cinstea să fabrice întreaga producţie de tractoare a ţării. Cu fiecare an, în această ramură a industriei româneşti s-au produs schimbări calitative sub acţiunea progresului tehnic. Tractoarele româneşti în traversarea sfertului de aur de la înfiinţarea Republicii s-au distins pe meridianele lumii în cea mai acerbă competiţie cu tractoarele din ţări cu veche tradiţie industrială. Inteligenţa tehnică românească, materializată şi multiplicată în sute şi mii de produse, cîştiga an de an sufragiile pieţei externe. tt (Continuare în pag. a 2-a) 1 Trăim zilele incandescente ale încheierii unui pătrar de aur, slăvind Republica sub faldurile I căreia, călăuziţi de partid, ne-am purtat paşii, gestul şi visul spre a înalt, spre mai bun, mai frumos, I trăim clipele miezului de cinci- * nai, opintiţi cu tot ce avem in a a îndeplini un plan, şi a dura trai- 1 nie, chibzuit, baza celui ce ur- mează. Şi mai trăim zilele emo- ţionante ale împlinirii fizice şi I spirituale a unei noi generaţii, zilele majoratului. De azi — e doar un fel de a marca prezen- I tul — judeţul nostru va fi mai matur cu circa 10.000 de tineri ce, părăsind adolescenţa, trec pragul majoratului. De azi, coloanele muncii şi dăruirii vor fi impres- I pătate cu aceşti 10.000 de entu- j ziaşti ,elevi, studenţi, munci ~ Sărbătorirea majoratului tori, lucrători ai ogoarelor, — s porniţi pe marea spirală a ma- I turităţii, a răspunderilor profe- sionale, politice şi cetăţeneşti. I Prin tradiţie, proaspeţii insta- I laţi în vîrsta marilor răspunderi sînt conştientizaţi de sensurile multiple, majore, ale noii lor î- Identităţi, sunt salutaţi, felicitaţi, li se fac urări de mari succese ■ pe impresionantul şantier al muncii şi vieţii socialiste. Sínt povăţuiţi de activişti de partid, I U.T.C. şi de stat, de fruntaşi în producţie, oameni cu bogată ex- s perienţă profesională şi de viaţă. Ia Făgăraş, de pildă, miile de ti- neri deveniţi majori, de la Com-abinatul chimic, U.U.C., Centrul I şcolar de chimie, cooperativa 1 „Viitorul“, liceul „Negru Vodă“ ■ etc., s-au întîlnit între 15 de- I cembrie cu jurişti şi reprezen- tanţi ai consiliului popular, in- ■ „ formîndu-se asupra drepturilor I 1 şi îndatoririlor cetăţeneşti ce le * I revin de acum înainte. întâlniri I g de acelaşi profil şi-au dat şi îşi I dau tinerii de la Şcoala profesio- * 8 nală şi F.S. Rîşnov, de la uzina I Î şi şcoala profesională „Electro- ■ precizie“ Săcele, de la uzinele de tractoare şi autocamioane I din Braşov, din alte localităţi şi * instituţii braşovene. Prefigurînd coordonatele lm- B plinirii multilaterale a persona- ■ Ion COMAN /Continuare In pag . 3 al