Drum Nou, decembrie 1972 (Anul 29, nr. 8677-8702)

1972-12-07 / nr. 8681

t r hram nou ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULJI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8681 Joi, 7 decembrie 1972 4 pagini 30 bani Proletari d Jin toate tarile, unitî-vâî mmm mîinii de masa vum UHUIME­A ECONOMICOASA A MAURIILOR PRIME SI MAIERIALELOR I­MEIHA­­nCITOREflSCĂ fII flOTIUîîE „Contul colector de economii al grupei sindicale“ GOSPODARII SUTAMUISTI DE LA U.FIM.A. CODLEA ION STANCIU, organizatorul grupei sindicale nr. 1 de la U.F.R.M.A. Codlea RADU ORJAN, şef de echipă la „recondiţionări“ CRISTEA TANASE, şef de echipă la „utilaje“. , în creditul contului s-a înscris suma de 108.640 lei . Grupele sindicale conduse de Ion Stanciu şi Ioan Silea, la panoul fruntaşilor . Se aşteaptă răspunsul grupelor sin­dicale din secţia „fabricaţie“. Preşedintele comitetului sindica­tului de la U.F.R.M.A. Codlea, Du­mitru Ene, a plecat foarte entu­ziasmat de la schimbul de experi­enţă organizat de Consiliul jude­ţean al sindicatelor, care a avut drept obiectiv extinderea iniţiati­vei de la F.R.C. Reîntors la uzină s-a apucat de calcule. Din primele aprecieri a rezultat posibilitatea în­registrării, încă din acest an, a unei economii de peste 100.000 lei. Ba gazeta de perete a apărut o che­mare pentru preluarea iniţiativei. Optimismul era general, doar fap­tele întîrziau să apară. De ce? E­­nigma a fost rezolvată de secreta­rul organizaţiei de partid. S-au pur­tat discuţii cu organizatorii grupe­lor sindicale, cu şefii de echipă. S-a stabilit cadrul organizatoric de des­făşurare a acţiunii. De altfel, expe­rienţa dobîndită de prietenii mi­cronului, gramului şi secundei, for­mele muncii politice utilizate în ca­drul acestei acţiuni vor sta şi la baza „Contului colector“. Aşa stînd lucrurile, rămînea de stabilit doar modalitatea concretă de evidenţiere a economiilor. Aici s-a poticnit entuziasmul. Obstaco­lele au fost însă grabnic lichidate cu ajutorul şefilor de echipă din cadrul grupelor sindicale 1 şi 5. Ei au şi trecut la fapte. Materiile pri­me și materialele economisite se restituie la magazie pe baza unor note de restituire. Cu ajutorul lor, organizatorii grupelor sindicale pot ști operativ volumul sau valoarea economiilor înregistrate. Primele rezultate s-au înregistrat în grupa sindicală nr. 1. Echipa con­dusă de Ion Stanciu, care nu este altul decit organizatorul grupei sin­dicale, a restituit la magazie 400 de „colectoare“. Aceasta, pentru că în cadrul acţiunii de economisire, a recondiţionat şi a făcut utilizabile tot atîtea colectoare vechi. Exem­plul lui a fost urmat şi de alţi şefi de echipă de la recondiţionări. E­­chipa lui Radu Orjan a recuperat astfel 100 rulmenţi şi 20 „seturi bo­bine“, echipa lui Solomon Pavel, 30 de „paliere spre colector“, iar e­­chipa lui Gheorgh­e Tănăsescu, 840 de „bucşi H 3-201“. Nici cei din grupa sindicală nr. 5 din secţia „utilaje“ nu s-au lăsat mai prejos. Echipa lui Aurel Ripea a restituit 150 kg. ţeava de cupru, Vasile Dumitrescu, 100 kg. corniere, iar Cristea Tănase, 200 kg. tablă decapată. Desigur că aceste economii nu au apărut peste noapte, aceste canti­tăţi importante de materii prime şi materiale restituite la magazie nu au stat aruncate prin secţii, aştep­­tînd să apară în contul colector de economii. Şi pînă acum se făceau recondiţionări, economii de materia­le. Ceea ce a apărut nou este carac­terul de masă, entuziasmul cu care s-a îmbrăţişat această iniţiativă pa­triotică. S-au cumulat aici efectele a numeroase inovaţii, raţionalizări, măsuri tehnico-organizatorice. Esen­ţial este că sindicatele, organizato­rii grupelor sindicale, desfăşoară o muncă patriotică susţinută pentru a face ca spiritul gospodăresc să triumfe asupra risipei, ca exemplul bun să fie făcut cunoscut şi urmat. Cifric, în creditul contului celor două grupe sindicale s-a înscris pî­nă în prezent suma de 108.640 lei, U.F.R.M.A. devenind prima unita­te salamiistă de la lansarea „Con­tului colector“. Şi acţiunea conti­nuă. In prezent, grupele sindicale 1 şi 5 aşteaptă răspunsul celor de la secţia „fabricaţie“. Şi speră ca răs­punsul, ca şi provocarea, dealtfel, să fie faptic, măsurabil valoric şi fizic. 7. FORT Receptivitate la perfecţio­narea şi extinderea iniţiativelor oamenilor muncii In cuvîntul său la Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a trasat o serie de sarcini vizînd generaliza­rea iniţiativelor oamenilor muncii, a experienţei înaintate. In înfăptuirea acestora, un rol important revine sindicatelor. Pentru a vedea modul cum se materializează aceste indicaţii în judeţul nostru, am solicitat un interviu tovarăşului IOAN STRAJAN, membru al biroului Consiliului jude­ţean al sindicatelor, cu probleme economice şi pregătirea profesio­nală.­ ­ Există aplicate la nivelul judeţului 15 iniţiative şi mai multe variante ale acestora, ca­re antrenează un important nu­măr de salariaţi. Numai „Micro­nul, gramul, secunda“ cuprinde peste 60 de mii de salariaţi din 40 de întreprinderi ale judeţu­lui. Este firesc să ne întrebăm cum acţionează, concret, sindi­catele pentru perfecţionarea şi extinderea iniţiativelor oameni­lor muncii.­­ Pentru acest lucru, cel mai ni­merit ar fi să vă ofer spre exem­plificare „Micronul, gramul, secun­da“. În acest caz, consiliile jude­ţean şi municipal ale sindicatelor au ajutat efectiv comitetul sindica­tului şi comitetul oamenilor muncii din uzina „Rulmentul“, pentru lăr­girea şi perfecţionarea sferei de cu­prindere a iniţiativei, faţă de o­­biectivele propuse iniţial. Au ur­mat nişte consfătuiri cu activul sin­dical, cadre tehnico-inginereşti şi cadre de conducere, desfăşurate sub directa îndrumare a Comitetului ju­deţean de partid, pentru punerea la punct a iniţiativei, după care a fost extinsă în toate secţiile uzinei „Rulmentul". In ultima fază s-a trecut la gene­ralizarea sa la nivelul judeţului, prin organizarea unor schimburi de experienţă, astfel incit, în prezent iniţiativa se aplică, după cum ştiţi, în 40 de întreprinderi din judeţ. Mai m­ult, în ultimul timp au început sa se intereseze şi întreprinderi din afara judeţului. De altfel, desfăşu­răm o susţinută muncă politică , frecvent apar foi volante pe aceas­tă temă, sunt ţinute la zi vitrine şi Interviu consemnat de Adrian TEACA (Continuare în pag. a 3-a) 1 ^/////////////////////////////////«5 in grupa nr. 3 de la F.R.C., 20.380 lei Pînă ieri, în creditul „contului colector de eco­nomii al grupei sindicale1­ nr. 3 de la F.R.C., de un­de a pornit iniţiativa, s-a înscris o economie de 20.380 lei, reprezentînd, printre altele, 294 kg. ban­dă de metal, 231 kg. a­­liaj de lipit şi 25 kg. vop­sele şi diluant. Dintre cei care au contribuit la ob­ţinerea acestor economii am reţinut numele munci­torilor Nicolae Oprea, Ion Pop, Gheorghe Zîrnoveanu, Orwin Thies şi Janos Paîs, cit şi al reglorului Francisc Harko. VI S ­tniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiii­. 9 Eficienţa unui stil de muncă novator, bizuit pe mobilizarea şi valorifi­carea iniţiativei maselor 9 Artă, cultură, învăţă­­mint­­ — Mesageri ai prieteniei — Atelierele şcolare — intenţie şi realitate (pag. a 2-a) 9 Postul de corespondenţi de la Combinatul chimic Făgăraş transmite 9 Anchetă socială : Fru­museţea un paşaport de „liberă trecere" în viaţă? (pag. a 3-a) 9 Adunarea Generală a O.N.U. : Adoptarea de rezoluţii în Comitetul pentru problemele eco­nomice (pag. a 4-a) Spectacolul Ansamblu­lu­i artistic al Armatei Populare Ungare Aseară, a avut loc în sala Teatru­lui dramatic din Braşov spectacolul Ansamblului artistic al Armatei Populare Ungare, care face un tur­neu în ţara noastră. La spectacol au participat tovarăşul Constantin Dra­gan, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului judeţean de par­tid, membri ai birourilor comitete­lor judeţean şi municipal de partid, ai consiliilor­­ populare judeţean şi municipal, cadre superioare ale ar­matei, oameni ai muncii din între­prinderi şi instituţii, militari, un numeros public. Spectacolul s-a bucurat de succes. In pagina a doua a numărului nos­tru de azi publicăm o cronică a spectacolului. Vizita la Braşov a delegaţiei de activişti ai P.S.U.G. Ieri, a sosit la Braşov delegaţia de activişti ai P.S.U.G., care, la in­vitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră în domeniul presei. Delega­ţia este formată din tovarăşii Gün­­­ter Fischer, adjunctul şefului Sec­ţiei agitaţie a C.C. al P.S.U.G., şeful delegaţiei, Rudolf Müller, şef de sector la Secţia agitaţie a C.C. al P.S.U.G., Bothar Cibis, instructor la Secţia agitaţie a C.C. al P.S.U.G., Rolf Weissbach, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Radiodifuziu­nii, Karl-Heinz Hochneder, membru al Comitetului de Stat al Televiziu­nii, şi Peter Günther, instructor la Secţia relaţii internaţionale a C.C. al P.S.U.G. La sediul Comitetului judeţean de partid, oaspeţii au avut o convor­bire cu tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid. La discuţii au participat ac­tivişti ai secţiei de propagandă, re­dactorii şefi ai presei locale. Membrii delegaţiei au luat cunoş­tinţă despre experienţa Comitetului judeţean de partid în conducerea vieţii social-economice, a presei, despre preocupările ziarelor şi re­vistelor judeţene pentru traducerea în viaţă a politicii partidului nostru în etapa actuală de construire a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate. îmbunătăţirea continuă a aprovi­zionării populaţiei cu produse a­­groalimentare — sarcină de bază reieşită din lucrările Plenarei din noiembrie a C.C. al P.C.R. — este condiţionată de aportul pe care oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi să-l aducă la creşterea producţiei vegetale şi animale, de la un an la altul. Din păcate, însă, o recentă ana­liză a activităţii zilnice în cîteva cooperative agricole din Ţara Bir­sei ne-a dezvăluit, pe lingă unele măsuri bune, şi o serie de carenţe care împiedică valorificarea supe­rioară a bazei tehnico-materiale şi, în general, a resurselor mari exis­tente pentru sporirea producţiei de lapte şi carne. Iată faptele: La ferma de vaci a C.A.P. din Săcele, condusă de dr. Andrei Si­mon, animalele sunt adăpostite în condiţii bune. Probleme nu se ri­dică aici nici în ce priveşte asigura­rea necesarului de îngrijitori, con­tinuitatea lor în acelaşi loc de mun­că contribuind la însuşirea unei bo­gate şi valoroase experienţe, la ridi­carea nivelului de calificare profe­sională. Merită, de asemenea, să subliniem exigenţa pe care o mani­festă întreg personalul de deservire pentru respectarea strictă a progra­mului zilnic de grajd, precum şi bunul obicei de a alimenta anima­lele numai cu nutreţuri preparate şi cîntărite. Toate aceste măsuri au contribuit la realizarea şi chiar ANCHETA ECONOMICA depăşirea planului anual de carne, încă de la mijlocul lunii noiembrie, în timp ce producţia zilnică de lap­te, faţă de nivelul existent la intra­rea în perioada de­­ stabulaţie, a crescut cu aproape un litru pe vacă furajată. Apreciind realizările amintite, nu putem trece însă cu vederea fap­tul că la livrările de lapte se va înregistra pînă la sfîrşitul anului o restanţă de circa 3.500 de hectoli­tri la un efectiv de peste 200 de vaci. Perspective de îmbunătăţire a situaţiei nu se întrezăresc nici pentru prima parte a anului viitor, pînă la ieşirea vacilor de lapte la păşune. Şi aceasta, pentru simplul motiv că stocul de nutreţuri fibroa­se nu asigură nici măcar 1 kg. pen­tru­ hrana zilnică a fiecărei vaci. Aceasta, în condiţiile în care nici necesarul de suculente nu este aco­perit decit în proporţie de circa 80 la sută. Aşa stînd lucrurile, raţia zilnică a unei vaci de lapte a fost limitată la 40 kg. de broc, alcătuit din pleavă, gulii tocate, porumb si­loz, 1 kg. de tărîţe şi necesarul de săruri minerale, ceea ce, trebuie recunoscut, este mult prea puţin pentru ca producţia zilnică de lapte pe animal furajat să crească peste 3,6­­litri, la cit s-a stabilizat. Şeful sectorului zootehnic ne spu­nea că finul, care este şi de calitate slabă, va fi inclus în componenţa raţiilor abia în luna ianuarie, cînd începe perioada fătărilor. Dar, pen­tru­ ca alimentaţia vacilor să se facă cel puţin la nivelul arătat, conducerea cooperativei are datoria să impulsioneze la maximum trans­portarea de pe cîmp şi însilozarea rădăcinoaselor furajere, precum şi a coletelor de sfeclă de zahăr. In acest Scop trebuie încheiat în cel mai scurt timp decoletatul, lucrare neexecutată încă la sfecla obţinută de pe 125 ha., din 275 cultivate. Tre­buie să se accelereze şi livrarea sfe­clei de zahăr la beneficiar, întru­­cît eventualele pierderi în greutate vor diminua corespunzător cantită­ţile de borhot şi melasă pe care cooperativa le primeşte de la fabri­ca din Boci, fapt ce ar dezechilibra şi mai mult balanţa nutreţurilor. Totodată, se impune a fi luate mă­suri suplimentare pentru creşterea producţiei-marfă la lapte, în ra­port de care Industria laptelui a­­cordă cooperativelor repartiţiile pentru tărîţe. Dincolo de toate aceste conside­rente, o concluzie se impune de la sine: dacă în ciuda timpului nefa­vorabil, conducerea C.A.P. Săcele ar fi întreprins tot ce era posibil pentru strîngerea integrală şi buna conservare a fînurilor (naturale şi cultivate) şi paielor, unitatea s-ar fi situat şi la livrările de lapte la fon­dul de stat pe locul fruntaş la care puternica bază tehnico-materială, şi Ing. C. ILIESCU Carenţele organizatorice irosesc laptele la C. A. P. din Săcele şi Tărlungeni Transportarea rapidă a cantităţilor de sfeclă de zahăr, aflate încă pe cîmp, stă şi în atenţia conducătorilor C.A.P. Sînpetru. Ieri, la această acţiune au fost mobilizate numeroase mijloace auto de transport v'.­­ V CV 1LU11I CI OU — V. * “ I J * v/ V* V­ C­­UUIO CI C Ui Vi O • JUDEŢUL BRAŞOV ÎNTR-UN PĂTRAR DE AUR LUMINA CIFRELOR Considerînd mecanizarea mul­tilaterală a agriculturii ca un mij­loc principal de sporire a pro­ducţiei agricole şi de reducerea preţului de cost al produselor, partidul şi statul nostru au pus bazele în anii de început ai re­voluţiei populare unei puternice industrii constructoare de maşini agricole, necesare atît în cultura plantelor cît şi în creşterea ani­malelor. Braşovului i-a revenit cinstea să fabrice întreaga pro­ducţie de tractoare a ţării. Cu fiecare an, în această ramură a industriei româneşti s-au produs schimbări calitative sub acţiunea progresului tehnic. Tractoarele româneşti în tra­versarea sfertului de aur de la înfiinţarea Republicii s-au distins pe meridianele lumii în cea mai acerbă competiţie cu tractoarele din ţări cu veche tradiţie indus­trială. Inteligenţa tehnică româ­nească, materializată şi multipli­cată în sute şi mii de produse, cîştiga an de an sufragiile pieţei externe. tt (Continuare în pag. a 2-a) 1 Trăim zilele incandescente ale încheierii unui pătrar de aur,­­ slăvind Republica sub faldurile I căreia, călăuziţi de partid, ne-am­­ purtat paşii, gestul şi visul spre a înalt, spre mai bun, mai frumos, I trăim clipele miezului de cinci- * nai, opintiţi cu tot ce avem in a a îndeplini un plan, şi a dura trai- 1 nie, chibzuit, baza celui ce ur-­­ mează. Şi mai trăim zilele emo-­­ ţionante ale împlinirii fizice şi I spirituale a unei noi generaţii, zilele majoratului. De azi — e­­ doar un fel de a marca prezen- I tul — judeţul nostru va fi mai matur cu circa 10.000 de tineri ce,­­ părăsind adolescenţa, trec pragul­­ majoratului. De azi, coloanele­­ muncii şi dăruirii vor fi impres- I pătate cu aceşti 10.000 de entu- j­ ziaşti­­ ,elevi, studenţi, munci­ ~ Sărbătorirea majoratului tori, lucrători ai ogoarelor, — s porniţi pe marea spirală a ma- I turităţii, a răspunderilor profe-­­ sionale, politice şi cetăţeneşti. I Prin tradiţie, proaspeţii insta- I laţi în vîrsta marilor răspunderi­­ sînt conştientizaţi de sensurile­­ multiple, majore, ale noii lor î- I­dentităţi, sunt salutaţi, felicitaţi,­­ li se fac urări de mari succese ■ pe impresionantul şantier al­­ muncii şi vieţii socialiste. Sínt povăţuiţi de activişti de partid, I U.T.C. şi de stat, de fruntaşi în­­ producţie, oameni cu bogată ex- s perienţă profesională şi de viaţă. I­­a Făgăraş, de pildă, miile de ti-­­ neri deveniţi majori, de la Com-­a­binat­ul chimic, U.U.C., Centrul I şcolar de chimie, cooperativa 1 „Viitorul“, liceul „Negru Vodă“ ■ etc., s-au întîlnit între 1­5 de- I cembrie cu jurişti şi reprezen-­­ tanţi ai consiliului popular, in- ■ „ formîndu-se asupra drepturilor I 1 şi îndatoririlor cetăţeneşti ce le * I revin de acum înainte. întâlniri I g de acelaşi profil şi-au dat şi îşi­­ I dau tinerii de la Şcoala profesio- * 8 nală şi F.S. Rîşnov, de la uzina I Î şi şcoala profesională „Electro- ■ precizie“ Săcele, de la uzinele­­ de tractoare şi autocamioane I din Braşov, din alte localităţi şi * instituţii braşovene.­­ Prefigurînd coordonatele lm- B plinirii multilaterale a persona- ■ Ion COMAN­­ /Continuare In pag . 3­ al

Next