Drum Nou, martie 1974 (Anul 31, nr. 9061-9087)

1974-03-28 / nr. 9084

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9084 Joi, 28 martie 1974 4 pagini 30 bani Astăzi, în jurul orei 11,15 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naţionale şedinţa solemnă consacrată ale­gerii Preşedintelui Repu­­blicii Socialiste România. CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C. C. al P. C. R. din 25-26 martie 1974 Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deo­sebită importanţă pentru activita­tea partidului şi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, mate­rial şi spiritual, al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modifi­carea Statutului partidului, avind drept scop asigurarea unei funcţio­nări mai bune a organelor de par­tid şi de stat, eliminarea unor pa­ralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, făr­ă nici o îndoială, va avea reper­cusiuni pozitive asupra activităţii de conducere, atît pe linie de par­tid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respec­tarea prevederilor din Statut cu pri­vire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conduce­rea întregii activităţi între plenare — înlăturindu-se unele neajunsuri, paralelisme şi suprapuneri care­­s-au manifestat in aceasta direc­ţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoare­le de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndruma­re unitară a lor, eliminîndu-se pa­ralelisme şi şedinţe inutile. Crea­rea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspun­derii in muncă a cadrelor de par­tid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizato­rice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a fap­tului că în funcţia sau în funcţiile încredinţate are datoria să acţio­neze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei ge­nerale a partidului, pentru realiza­rea sarcinilor încredinţate de par­tid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai pu­ternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la faptul că forme­le organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele tre­buie să corespundă sarcinilor şi etapelor în care desfăşurăm acti­vitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea, trebuie să înţelegem că îmbunătă­ţirea formelor de organizare, a structurii organizatorice şi a me­todelor de muncă este o necesita­te şi o sarcină permanentă, întot­deauna să pornim de la imperati­vul de a asigura unirea în cît mai bune condiţiuni a eforturilor par­tidului şi statului nostru, ale ma­selor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. în ce priveşte modificarea Consti­tuţiei, aşa după cum s-a arătat, a­­ceasta a apărut necesară ca urma­re a experienţei şi practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o for­mă legală unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. în ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimi­neaţă, schimbarea a fost determi­nată de aprobarea cererii tovară­şului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a vîrstei înaintate. Multe din schim­bările făcute astăzi au fost însă de­terminate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — ori­cum, ele trebuiau să aibă loc. în ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recoman­da Marii Adunări Naţionale alege­rea mea ca preşedinte al Republicii Socialiste România, doresc să asi­gur plenara, întregul partid, între­gul popor că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socia­lismului şi comunismului în patria noastră, interesele bunăstării şi fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a Româ­niei socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea a­­portului ei la cauza păcii şi cola­borării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale socie­tăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o ba­ză nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti­ ani s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri; de aceea, faţă de proiectul iniţial, propune­rile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să in­troducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de pro­ducţie. Am considerat că este ne­cesar să introducem această modi­ficare, ţinînd seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt ve­chile relaţii de producţie, bazate pa exploatare, pe existenţa proprie­tăţii private asupra mijloacelor de producţie. In ţara noastră — ca în toate ţările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cu­noscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm no­ţiuni noi care, în măsura posibilu­lui, să oglindească schimbările pro­,­duse. Noua lege a retribuţiei tre­buie să oglindească schimbările re­voluţionare petrecute în ţara noas­tră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de pro­prietari şi, în acelaşi timp, de pro­ducători ai tuturor bunurilor ma­teriale. Introducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare im­portanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea obşteas­că, faţă de mijloacele de producţie, derivate din vechile relaţii de pro­ducţie, din vechiul sistem de re­laţii dintre patroni şi oame­nii muncii, dintre capitalişti şi muncitori. Ea va trebui să contri­buie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, fa­ţă de muncă. Fiind stăpîni ai mij­loacelor de producţie, producăto­rii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mij­loacelor financiare şi materiale ne­cesare dezvoltării continue a for­ţelor de producţie, a­ întregii socie­tăţi. Trebuie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei între­prinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noas­tre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate rea­liza venituri prin exploatarea mun­cii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi necesară socie­tăţii socialiste. Pornind de aici, fie­care este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depu­se, cu contribuţia directă la dezvol­tarea forţelor de producţie, la în­florirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de re­tribuire este nemijlocit legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţio­nal, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decît legată nemijlocit de fondurile generale de care dispu­nem într-o anumită etapă de dez­voltare a societăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, şi se realizează în proiectul de le­ge prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doispre­zece la unul. Prin propunerile pre­zentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viaţă hotărîrile Con­gresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între venitu­rile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o aten­ţie deosebită creşterii mai puterni­ce a veniturilor mici. In mod spe­cial, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui ra­port mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, reali­­zîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar intr-un ra­port mai echitabil. De măsurile pri­vind creșterea veniturilor benefi­ciază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în pri­mii ani de activitate, ocupă de re­gulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activi­tate, condiţiuni materiale mai bu­ne, care să-i permită să păşească în viaţă în raport cu posibilităţile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost re­ţinute măsurile privind simplifica­rea, faţă de primul proiect, a trep­telor de retribuţie, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echi­libru între diferite categorii, mă­suri luate în scopul de a cointere­sa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în dife­rite ramuri, la o diferenţiere des­tul de însemnată­­ între salariile mici şi cele mari. O diferenţiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu pro­ducem o nouă discrepanţă între veniturile mici şi cele mari. Tre­buie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condiţiunile de astăzi, să nu-l de­păşim din nou prin creşterea mai intensă a veniturilor mari. Dife­renţierea nu se poate face prin menţinerea la un nivel scăzut a ve­niturilor mici şi creşterea mai ra­pida a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit.. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede po­sibilitatea acordului în toate sectoa­rele de activitate, inclusiv a acor­dului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producţiei fizi­ce, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creşterii producţiei. Sunt şi astăzi muncitori care câşti­­gă de două ori mai mult decît alţii din aceeaşi categorie. Posibilita­tea cointeresării, pe baza obţinerii unei producţii suplimentare, exis­tă în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus şi­ în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîşti­­gul de tona de cărbune livrată. A­­cesta este, realmente, un stimu­lent foarte puternic. Primind pen­tru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obţine venituri ne­limitate în raport de producţiile suplimentare. Aşa se şi explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a rea­lizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obţinut, după cite ştiu, o producţie suplimentară. Deci sistemul de retribuire pre­vede o serie de stimulente mate­riale directe, legate de producţie, în această categorie intră şi siste­mul de premiere şi celelalte forme pe care le cunoaşteţi. De aceea, aş a aprecia că în forma actuală, în ce priveşte principiile şi nivelele, proiectul este corespunzător şi pu­tem să-l adoptăm ca atare. înţeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem în jos sau le ridicăm şi pe ele mai sus? O nivelare între di­feritele domenii de activitate nu se poate realiza! Trecerea catego­riilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran,­ alta să lu­crezi în metalurgie, alta să lucrezi în pădure. Nu subapreciem deloc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul şi fasonatul lemnelor şi alta în elec­tronică, în producţia de maşini­­unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziţia intereselor generale ale ţării, ale tuturor oamenilor mun­cii; de aceea, trebuie să așezăm ra­porturi juste între diferitele ra­muri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate în­­tîmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de as­tăzi se poate schimba după un nu­măr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această cla­sificare este cea­ corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, perio­dic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, în teh­nicitatea sa, i.p importanța ei so­cială. In acest spirit am procedat şi în prezent la stabilirea clasifică­rilor şi corelărilor din proiect. Am avut în vedere să aducem, de pil­dă, o anumită corectură în indus­tria textilă, ţinînd seama de im­portanţa ei şi de faptul că acolo lucrează în majoritate femei­i peste 80 la sută. Am dorit să sub­liniem preocuparea de a acorda femeilor o mai mare atenţie şi din acest punct de vedere. In acelaşi timp, toate, categoriile au primit aceeaşi majorare la li­mita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180—200 lei. Deci, s-a obţinut, o ridicare gene­rală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunţe la pro­punerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare şi să se adopte proiectul aşa cum es­te prezentat. S-au făcut şi alte propuneri şi sugestii de care cred că va trebui să se ţină seama. Mi se pare justă observaţia că s-a creat o prea ma­re fărîmiţare a specialităţilor şi meseriilor. Dealtfel, această pro­blemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat problemele invăţămîn­­tului. S-a dat sarcină Ministerului Invăţămîntului, ministerelor, de a trece la reducerea serioasă a fărî­­miţării specialităţilor,­ de a reali­za o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere po­sibilităţi mai mari oamenilor mun­cii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observa­ţiile sînt juste şi va trebui să rea­lizăm cu consecvenţă hotărîrile luate de Comitetul Central în a­­ceas­tă direcţie. S-a făcut ceva, du­pă cit ştiu. Dar dacă problema s-a ridicat şi astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acţio­năm în continuare, cu mai multă fermitate şi consecvenţă, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul discu­tat astăzi, se asigură o apropiere simţitoare între veniturile oameni­lor muncii din industrie şi din ce­lelalte ramuri ale economiei, în special ale ţărănimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat în sectorul cooperatist. Practic, pe ba­za creşterii producţiei agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decît venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat veni­turi care au depăşit veniturile rea­lizate în industrie. înseşi venitu­rile garantate apropie şi aşază pe o bază nouă raporturile între ve­niturile din industrie şi agricul­tură. Dar, pe baza activităţii concrete de producţie, cooperatorii pot rea­liza venituri nelimitate. Ţinînd seama şi de condiţiile specifice ale vieţii din sate, în comparaţie cu cerinţele oamenilor muncii din ora­şe, putem spune că, în fond, apro­pierea este mult mai mare. Aceas­tă realitate oglindeşte, de aseme­nea, preocuparea consecventă a conducerii partidului şi statului de a crea condiţii pentru creşterea corespunzătoare, proporţională, a veniturilor tuturor oamenilor mun­cii, pentru asigurarea unor rapor­turi cit mai juste intre venituri, în raport cu importanţa şi contri­buţia fiecărui sector de activitate. Analizat de pe aceste poziţii, por­­nind de la interesele generale, de la necesitatea înfăptuirii neabătute a politicii partidului de creştere continuă a nivelului de trai mate­rial şi spiritual al tuturor oameni­lor muncii, proiectul pe care l-am discutat astăzi corespunde etapei actuale şi Directivelor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Desigur, nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere că ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale depinde de felul în care se realizează prevederile progra­mului de dezvoltare economico-so­­cială a ţării, de creşterea rapidă a forţelor de producţie, a producţiei materiale, în toate sectoarele de activitate. Rezultatele pe care le-am obţinut pînă acum au per­mis să prevedem pentru acest cin­cinal o creştere mai mare a retri­buţiei decît am avut în vedere la elaborarea planului, şi aceasta în condiţiunile menţinerii creşterii preţurilor la produsele de consum în limitele stabilite prin plan. Ve­niturile oamenilor muncii vor fi cu aproape 2 procente mai mari decît, am avut în vedere iniţial, desigur, cu condiţia înfăptuirii în întregime a sarcinilor pe anii 1974 şi 1975. Ţinînd seama de spiritul şi o­­rientarea proiectului de lege, pu­tem spune, fără nici o exagerare, că el reprezintă şi pe plan interna­ţional o afirmare puternică a prin­cipiilor eticii şi echităţii socialiste. Suntem­ printre puţinele ţări din lume care adoptă o asemenea le­ge, ce aşază pe baze noi, princi­­­­piale, întregul sistem de retribu­ţie a muncii, atît în industrie, cît şi în agricultură. Fără îndoială că dezvoltarea viitoare economico-so­­cială, creşterea forţelor de produc­ţie, înflorirea întregii noastre so­cietăţi vor duce la sporirea conti­nuă a veniturilor. în acest cadru există — repet — posibilitatea ca o ramură sau alta, într-o anumită etapă a dezvoltării noastre, să treacă pe un loc superior, iar alta să rămînă mai în urmă. Aşa se întîmplă în întreaga lume. Este necesar să înţelegem că în toate domeniile se impune aplica­rea principiilor retribuţiei după muncă, după cantitatea şi calitatea muncii. De aceea, apare necesar ca acest principiu să fie aplicat şi în domeniul invăţămîntului. Se propune un număr destul de mare de niveluri între ramuri. Acest lu­(Continuare in pag. a 3­ dj i De ieri, în contul lunii aprilie realizindu-şi planul trimes­trial la fire pentru ţesături şi fire pentru tricotaje, harnicele muncitoare de la Filatura de lină Ghimbav lucrează acum în contul primei luni a trimestru­­lui II. Au şi fost lansate în lu­cru primele 20 de tone de fire pentru ţesături, al căror bene­ficiar va fi, în curînd, între­prinderea de stofe Braşov. In acest context, merită să fie sub­liniat şi faptul că pînă acum Filatura de lină Ghimbav şi-a onorat toate contractele, bene­ficiarii, printre care întreprin­­derile de stofe şi tricotaje din Braşov, primind în general la timp cantitățile de fire con­­tr­­actate. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republici, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit in unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adop­tare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adu­nări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, ca preşedinte al Republicii Socialiste România. ta­toiului Napul Sub preşedinţia tovarăşului NI­COLAE CEAUŞESCU, a­­avut loc, miercuri după-amiază, plenara Con­siliului Naţional al Frontului Unită­ţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei, Mo­dificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarăşul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român a apro­bat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republi­cii Socialiste România, care pre­zintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a între­gii vieţi politice, economice şi so­ciale din patria noastră. In legă­tură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propune­rea de a se institui înalta funcţie de­ Preşedintiu al Republicii Socia­liste România. Complexitatea vieţii noastre so­ciale şi de stat atît pe plan intern, cit şi pe planul relaţiilor inter­naţionale pune in mod firesc sar­cini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cît mai deplin cerin­ţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii so­cialiste româneşti. In vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Co­mitetului Central al P.C.R. a apre­ciat ca fiind necesară instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, care va conti­nua să păstreze în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Consiliu­lui de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuţiile ce revin Con­siliului de Stat atît în relaţiile in­terne, cît şi în relaţiile interna­ţionale. In unanimitate, Plenara Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român a prezentat drept can­didat pentru înalta funcţie de Pre­şedinte al Republicii Socialiste Ro­mânia pe secretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu. Raţiunea pentru care a fost făcu­tă această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu repre­zintă cea mai proeminentă perso­nalitate a naţiunii noastre socialis­te, omul care întruchipează cali­tăţile cele mai înalte de conducă­tor de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi co­munismului in patria noastră, pen­tru libertatea şi neatîrnarea Româ­niei, pentru solidaritatea interna­ţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste a candidaturii to­varăşului Nicolae Ceauşescu, con­ducătorul partidului şi statului nos­tru, cel mai iubit fiu al poporului român, in funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cu­­vîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., mi­­nistru pentru problemele tineretu­lui, Ludovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedin­tele Academiei Republicii Socialis­te România, Eleonora Mărcules­­cu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor — Galaţi, Richard Win­ter, preşedintele Consiliului jude­ţean Sibiu al F.U.A., Toma Spiri­don, maistru- is vida. sk­j „1 Mai*" din» Ploieşti, Tincu Anton, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Constantin Dăscălescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai clasei munci­toare, ţărănimii­ şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, ma­ghiari, germani — au susţi­nut cu înflăcărare candida­tura tovarăşului Nicolae Ceau­şescu pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu acest prilej, simţămin­tele de dragoste, stimă, preţuire faţă de secretarul general al Par­­tidului Comunist Român. In cu­­vîntul lor, ei au dat o înaltă apre­ciere activităţii laborioase, plină de pasiune şi dăruire, a conducătoru­lui partidului şi statului nostru pusă în slujba edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a înfloririi patriei şi fericirii poporu­lui, cauzei socialismului şi păcii în lume, subliniind că viaţa şi munca celui care conduce cu înţelepciune destinele naţiunii române întruchi­pează un strălucit exemplu pentru (Continuar* In pag. a 3-a) FIECARE ÎNTREPRINDERE CU PLANUL ÎNDEPLINIT PE TRIMESTRUL I! Valoarea producţiei suplimentare: 3 milioane lei In tradiţia bunelor rezultate obţinute de colectivele de mun­că din cadrul C.P.L. Braşov, se înscrie şi succesul înregistrat ieri : realizarea integrală a pla­nului trimestrial la producţia globală. Sunt astfel asigurate condiţii ca, pînă la finele aces­tei luni, devansul înregistrat la producţia globală să atingă 3 milioane lei. Printre colectivele a căror strădanie o materiali­zează succesul consemnat mai sus, la loc de cinste se situează colectivul Fabricii de mobilă din Codlea. După cum ni s-a adus la cunoştinţă, printre mă­surile a căror aplicare a condus spre rezultatul înregistrat ieri se numără : introducerea unor tehnologii avansate la finisare, asigurarea ritmului planificat de aprovizionare cu materii pri­me şi materiale şi mai buna utilizare a timpului de lucru. m Cu 4 zile mai devreme Rodnica întrecere în care s-a angajat colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Di­recţia regională de drumuri şi poduri din Braşov pentru reali­zarea înainte de termen a pre­vederilor de plan se concreti­zează cu fiecare zi in noi şi im­portante realizări. Ca urmare, acest harnic colectiv a îndepli­nit ieri, cu 4 zile mai devreme, sarcinile de plan pe primul tri­mestru al anului în curs. Acest succes se datoreşte executării în condiţii de calitate bună a unui volum sporit de lucrări privind întreţinerea şi reparaţia drumu­rilor din raza de activitate a D.R.D.P. Braşov. Avansul obţinut, ca şi inten­sificarea în aceste zile a ritmu­lui de execuţie al lucrărilor, au asigurat condiţii ca pînă la sfîr­­şitul acestei luni să se realize­ze lucrări suplimentare în va­loare de peste un milion lei. 2. LUPŞA, coresp. .

Next