Drum Nou, martie 1974 (Anul 31, nr. 9061-9087)
1974-03-28 / nr. 9084
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9084 Joi, 28 martie 1974 4 pagini 30 bani Astăzi, în jurul orei 11,15 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naţionale şedinţa solemnă consacrată alegerii Preşedintelui Republicii Socialiste România. CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C. C. al P. C. R. din 25-26 martie 1974 Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual, al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avind drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activităţii de conducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare — înlăturindu-se unele neajunsuri, paralelisme şi suprapuneri cares-au manifestat in aceasta direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii in muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că în funcţia sau în funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor în care desfăşurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea, trebuie să înţelegem că îmbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. în ce priveşte modificarea Constituţiei, aşa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. în ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. în ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, interesele bunăstării şi fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti ani s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri; de aceea, faţă de proiectul iniţial, propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am considerat că este necesar să introducem această modificare, ţinînd seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pa exploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. In ţara noastră — ca în toate ţările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările pro,duse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţionare petrecute în ţara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari şi, în acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare importanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea obştească, faţă de mijloacele de producţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patroni şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producţie, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Trebuie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi necesară societăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţional, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decît legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, şi se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenţie deosebită creşterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar intr-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condiţiuni materiale mai bune, care să-i permită să păşească în viaţă în raport cu posibilităţile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reţinute măsurile privind simplificarea, faţă de primul proiect, a treptelor de retribuţie, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferenţiere destul de însemnată între salariile mici şi cele mari. O diferenţiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanţă între veniturile mici şi cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condiţiunile de astăzi, să nu-l depăşim din nou prin creşterea mai intensă a veniturilor mari. Diferenţierea nu se poate face prin menţinerea la un nivel scăzut a veniturilor mici şi creşterea mai rapida a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit.. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producţiei fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creşterii producţiei. Sunt şi astăzi muncitori care câştigă de două ori mai mult decît alţii din aceeaşi categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obţinerii unei producţii suplimentare, există în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus şi în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîştigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obţine venituri nelimitate în raport de producţiile suplimentare. Aşa se şi explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obţinut, după cite ştiu, o producţie suplimentară. Deci sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producţie, în această categorie intră şi sistemul de premiere şi celelalte forme pe care le cunoaşteţi. De aceea, aş a aprecia că în forma actuală, în ce priveşte principiile şi nivelele, proiectul este corespunzător şi putem să-l adoptăm ca atare. înţeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem în jos sau le ridicăm şi pe ele mai sus? O nivelare între diferitele domenii de activitate nu se poate realiza! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pădure. Nu subapreciem deloc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul şi fasonatul lemnelor şi alta în electronică, în producţia de maşiniunelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziţia intereselor generale ale ţării, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste între diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de astăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, în tehnicitatea sa, i.p importanța ei socială. In acest spirit am procedat şi în prezent la stabilirea clasificărilor şi corelărilor din proiect. Am avut în vedere să aducem, de pildă, o anumită corectură în industria textilă, ţinînd seama de importanţa ei şi de faptul că acolo lucrează în majoritate femeii peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocuparea de a acorda femeilor o mai mare atenţie şi din acest punct de vedere. In acelaşi timp, toate, categoriile au primit aceeaşi majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180—200 lei. Deci, s-a obţinut, o ridicare generală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunţe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare şi să se adopte proiectul aşa cum este prezentat. S-au făcut şi alte propuneri şi sugestii de care cred că va trebui să se ţină seama. Mi se pare justă observaţia că s-a creat o prea mare fărîmiţare a specialităţilor şi meseriilor. Dealtfel, această problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat problemele invăţămîntului. S-a dat sarcină Ministerului Invăţămîntului, ministerelor, de a trece la reducerea serioasă a fărîmiţării specialităţilor, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilităţi mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observaţiile sînt juste şi va trebui să realizăm cu consecvenţă hotărîrile luate de Comitetul Central în această direcţie. S-a făcut ceva, după cit ştiu. Dar dacă problema s-a ridicat şi astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acţionăm în continuare, cu mai multă fermitate şi consecvenţă, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul discutat astăzi, se asigură o apropiere simţitoare între veniturile oamenilor muncii din industrie şi din celelalte ramuri ale economiei, în special ale ţărănimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat în sectorul cooperatist. Practic, pe baza creşterii producţiei agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decît venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depăşit veniturile realizate în industrie. înseşi veniturile garantate apropie şi aşază pe o bază nouă raporturile între veniturile din industrie şi agricultură. Dar, pe baza activităţii concrete de producţie, cooperatorii pot realiza venituri nelimitate. Ţinînd seama şi de condiţiile specifice ale vieţii din sate, în comparaţie cu cerinţele oamenilor muncii din oraşe, putem spune că, în fond, apropierea este mult mai mare. Această realitate oglindeşte, de asemenea, preocuparea consecventă a conducerii partidului şi statului de a crea condiţii pentru creşterea corespunzătoare, proporţională, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea unor raporturi cit mai juste intre venituri, în raport cu importanţa şi contribuţia fiecărui sector de activitate. Analizat de pe aceste poziţii, pornind de la interesele generale, de la necesitatea înfăptuirii neabătute a politicii partidului de creştere continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor oamenilor muncii, proiectul pe care l-am discutat astăzi corespunde etapei actuale şi Directivelor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Desigur, nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere că ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale depinde de felul în care se realizează prevederile programului de dezvoltare economico-socială a ţării, de creşterea rapidă a forţelor de producţie, a producţiei materiale, în toate sectoarele de activitate. Rezultatele pe care le-am obţinut pînă acum au permis să prevedem pentru acest cincinal o creştere mai mare a retribuţiei decît am avut în vedere la elaborarea planului, şi aceasta în condiţiunile menţinerii creşterii preţurilor la produsele de consum în limitele stabilite prin plan. Veniturile oamenilor muncii vor fi cu aproape 2 procente mai mari decît, am avut în vedere iniţial, desigur, cu condiţia înfăptuirii în întregime a sarcinilor pe anii 1974 şi 1975. Ţinînd seama de spiritul şi orientarea proiectului de lege, putem spune, fără nici o exagerare, că el reprezintă şi pe plan internaţional o afirmare puternică a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Suntem printre puţinele ţări din lume care adoptă o asemenea lege, ce aşază pe baze noi, principiale, întregul sistem de retribuţie a muncii, atît în industrie, cît şi în agricultură. Fără îndoială că dezvoltarea viitoare economico-socială, creşterea forţelor de producţie, înflorirea întregii noastre societăţi vor duce la sporirea continuă a veniturilor. în acest cadru există — repet — posibilitatea ca o ramură sau alta, într-o anumită etapă a dezvoltării noastre, să treacă pe un loc superior, iar alta să rămînă mai în urmă. Aşa se întîmplă în întreaga lume. Este necesar să înţelegem că în toate domeniile se impune aplicarea principiilor retribuţiei după muncă, după cantitatea şi calitatea muncii. De aceea, apare necesar ca acest principiu să fie aplicat şi în domeniul invăţămîntului. Se propune un număr destul de mare de niveluri între ramuri. Acest lu(Continuare in pag. a 3 dj i De ieri, în contul lunii aprilie realizindu-şi planul trimestrial la fire pentru ţesături şi fire pentru tricotaje, harnicele muncitoare de la Filatura de lină Ghimbav lucrează acum în contul primei luni a trimestrului II. Au şi fost lansate în lucru primele 20 de tone de fire pentru ţesături, al căror beneficiar va fi, în curînd, întreprinderea de stofe Braşov. In acest context, merită să fie subliniat şi faptul că pînă acum Filatura de lină Ghimbav şi-a onorat toate contractele, beneficiarii, printre care întreprinderile de stofe şi tricotaje din Braşov, primind în general la timp cantitățile de fire contractate. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republici, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit in unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca preşedinte al Republicii Socialiste România. tatoiului Napul Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, aavut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei, Modificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarăşul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Preşedintiu al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre sociale şi de stat atît pe plan intern, cit şi pe planul relaţiilor internaţionale pune in mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cît mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste româneşti. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuţiile ce revin Consiliului de Stat atît în relaţiile interne, cît şi în relaţiile internaţionale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a naţiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calităţile cele mai înalte de conducător de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi comunismului in patria noastră, pentru libertatea şi neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a candidaturii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, in funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor — Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu al F.U.A., Toma Spiridon, maistru- is vida. skj „1 Mai*" din» Ploieşti, Tincu Anton, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Constantin Dăscălescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susţinut cu înflăcărare candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dragoste, stimă, preţuire faţă de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activităţii laborioase, plină de pasiune şi dăruire, a conducătorului partidului şi statului nostru pusă în slujba edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a înfloririi patriei şi fericirii poporului, cauzei socialismului şi păcii în lume, subliniind că viaţa şi munca celui care conduce cu înţelepciune destinele naţiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru (Continuar* In pag. a 3-a) FIECARE ÎNTREPRINDERE CU PLANUL ÎNDEPLINIT PE TRIMESTRUL I! Valoarea producţiei suplimentare: 3 milioane lei In tradiţia bunelor rezultate obţinute de colectivele de muncă din cadrul C.P.L. Braşov, se înscrie şi succesul înregistrat ieri : realizarea integrală a planului trimestrial la producţia globală. Sunt astfel asigurate condiţii ca, pînă la finele acestei luni, devansul înregistrat la producţia globală să atingă 3 milioane lei. Printre colectivele a căror strădanie o materializează succesul consemnat mai sus, la loc de cinste se situează colectivul Fabricii de mobilă din Codlea. După cum ni s-a adus la cunoştinţă, printre măsurile a căror aplicare a condus spre rezultatul înregistrat ieri se numără : introducerea unor tehnologii avansate la finisare, asigurarea ritmului planificat de aprovizionare cu materii prime şi materiale şi mai buna utilizare a timpului de lucru. m Cu 4 zile mai devreme Rodnica întrecere în care s-a angajat colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Direcţia regională de drumuri şi poduri din Braşov pentru realizarea înainte de termen a prevederilor de plan se concretizează cu fiecare zi in noi şi importante realizări. Ca urmare, acest harnic colectiv a îndeplinit ieri, cu 4 zile mai devreme, sarcinile de plan pe primul trimestru al anului în curs. Acest succes se datoreşte executării în condiţii de calitate bună a unui volum sporit de lucrări privind întreţinerea şi reparaţia drumurilor din raza de activitate a D.R.D.P. Braşov. Avansul obţinut, ca şi intensificarea în aceste zile a ritmului de execuţie al lucrărilor, au asigurat condiţii ca pînă la sfîrşitul acestei luni să se realizeze lucrări suplimentare în valoare de peste un milion lei. 2. LUPŞA, coresp. .