Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-16 / nr. 9100

Z­I­A­RU­L,J)BUM NO£...... ORGAN Al COMITETUI­ JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9100 Marţi, 16 aprilie 1974 4 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C C. AL P.C.R. în ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezi­dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lu­crătorilor din unităţile sistemului energetic na­ţional, care are ca scop întărirea ordinii, dis­ciplinei şi răspunderii în îndeplinirea sarcini­lor de către personalul de exploatare, întreţi­nere şi reparaţii în vederea creşterii siguran­ţei în funcţionarea sistemului energetic naţio­nal. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în aplicarea legii cu privire la regimul pre­ţurilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a apro­bat propunerile guvernului privind limitele ma­xime de preţuri şi tarife pentru grupele şi sub­grupele de produse şi servicii din nomencla­tura ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale comitetelor executive ale consiliilor popu­lare judeţene şi al municipiului Bucureşti, sta­bilind, totodată, să se ia toate măsurile pen­tru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile economice. În cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a sta­bilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţio­nală, toate băncile şi organele financiare să acţioneze cu fermitate pentru aplicarea întoc­mai a legii finanţelor, pentru a se evita imo­bilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbu­nătăţirea generală a activităţii economico-fi­­nanciare a tuturor unităţilor economice. Mi­nisterele, împreună cu organele bancare, sunt datoare să analizeze cu operativitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei întreprinderi aie cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcă­toare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii eco­nomice a unităţilor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. Fabrică de anvelope ? NU! SECŢIA DE DRAJEURI A ÎNTREPRINDERII DE PRODUSE ZAHAROASE DIN BRAŞOV Secţia livrează aproximativ 500 kg. de drajeuri pe schimb. Foto: Petre POPOVICI DIN CUPRINS Sport (pag. a 2-a) 125 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Brassói Lap" Anchetă socială: în faţa societăţii nu te legitimezi doar cu buletinul de identitate! I JURNAL DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR PHD VIATĂ II ANGAJAMENTE asumate la întrecerea socialista IN ETAPA PINA EA­­ „Rafinăria“ în devans: peste 900 tone uleiuri minerale Folosind mai bine instalaţiile de solventare care prelucrează materia prim­ă, colectivul „Rafinăriei“ este în măsură să raporteze realizarea la zi, peste plan, a 960 tone ule­iuri minerale şi 360 tone păcură. In acest fel există posibilităţi ca la sfîrşitul decadei a doua a lunii a­­prilie să se realizeze angajamentul asumat în întrecere — etapa pînă la 1 Mai — care este de 988 tone la uleiuri minerale şi 378 tone la pă­cură. Menţionăm că acestea sunt noile angajamente ale colectivului pe care şi le-a asumat în urma reanalizării de către activul de partid a posibilităţilor reale de de­păşire a sarcinilor de plan. „Ţesătoria“ Codlea 9.000 m.p. ţesături în plus Colectivul acestei întreprinderi raportează un succes remarcabil: îndeplinirea înainte de termen a angajamentului la producţia fizică de ţesături de bumbac, etapa pînă la 1 Mai. Astfel, faţă de un anga­jament majorat de 8.000 m.p. ţe­sături s-au realizat pînă în prezent 9.000 m.p. S-au evidenţiat în mod deosebit colectivele atelierelor de ţesut conduse de Constantin Mă­­noiu, Ion Vrînceanu şi Gheorghe Miske­ş. Şi încă un fapt deosebiţi colectivul întreprinderii s-a anga­jat să livreze către B.C.R.T.I. Bra­şov 5.000 m.p. ţesături peste pre­vederile contractuale, pentru o mai bună deservire a populaţiei cu a­­ceste articole. Primul lot din acest „supliment“ va fi livrat în zilele • ••«aăt'sp.re. i . . .. „Hidromecanica“ intr-0 decadă — 52 tone oţel aliat peste plan scurtării duratei de ajustare şi în­cărcare a cuptoarelor, întreţinînd cu mai multă răspundere instalaţi­ile anexe pentru reducerea duratei de imobilizare în reparaţii, colecti­vul turnătoriei de oţel a între­prinderii a reuşit să obţină într-o singură decadă, peste plan, 53 tone oţel aliat şi puternic aliat. Cele mai bune rezultate în muncă, au fost obţinute de formaţiile conduse de şefii de echipă Árpád Domokos, Viorel Buzea şi Ştefan Toader. In acest fel colectivul turnătoriei a­­duce un aport substanţial la rea­lizarea noului angajament anual pe care şi l-a asumat întreprinderea, majorat cu 700.000 lei faţă de anga­Organizând mai judicios procesul de elaborare a şarjelor, în direcția Plenara activului de partid de la întreprinderea de tricotaje din Brașov CENTRALA INDUSTRIEI TRICOTAJELOR SI CENTRALA INDUSTRIEI LINII AU „AJUTAT“ ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE BRASOV SA „REALIZEZE“ ÎN TRIM. I 29.000 ORE SUPLIMENTARE (!?). ■ Sute de adrese, scrisori, sesizări, note de probleme fără nici o valoare practică ■ Nefuncţionînd la parametrii proiectaţi, 104 maşini de tricotat imobilizează mari fonduri ■ De ce n-au parti­cipat factorii de răspundere din centrală ?­ ­Recenta plenară a activului de partid de la întreprinderea de tri­cotaje din Braşov a scos în evi­denţă două elemente definitorii privind modul de realizare, a sar­cinilor actualului cincinal , rezul­tatele din acest an sunt calitativ superioare celor din anul prece­dent, în condiţiile în care o mare parte a neajunsurilor semnalate în 1973 continuă să persiste, în in­formarea prezentată cu acest pri­lej se arăta că sarcinile de plan la principalii indicatori economici s-au realizat şi depăşit in cursul trimestrului I. Laconică, informa­rea amintea şi un fapt binecunos­­cut: în întreprindere numărul de ore efectuate peste programul nor­­mal de muncă se apropie, în tri­mestrul încheiat, de 29.000. De ce a fost nevoie­ de atît de multe ore peste program? Este vor­ba — aşa cum subliniau şi partici­panţii la discuţii — de cauze ce depăşesc cu mult nivelul întreprin­derii. Două centrale, Centrala in­dustriei tricotajelor şi Centrala industriei linii, independent una de alta, au „ajutat“ serios între­prinderea în „realizarea“ cifrei amintite. „Aici la noi, ne declara inginera şefă, Maria Georgescu, „foamea“ de fire e continuă. Sun­tem­ nevoiţi să acceptăm adesea chiar fire necorespunzătoare“. Primul neajuns deci, firele, în trimestrul I neasigurarea cu ma­terie primă a necesarului de plan a afectat, cum era normal, reali­zarea a 5.300 bucăţi tricotaje al căror beneficiar trebuie*­ să fie magazine specializate din Bucu­reşti, Craiova, Constanţa. Din lipsă de materie primă, în acord cu unii beneficiari, s-au executat o serie de articole din resturi de partizi, alte modele deci, şi im­plicit s-au ivit ore de stagnare a maşinilor pentru schimbarea mo­delelor. Neasigurarea la timp cu mate­rie primă a fost însoţită de furni­zarea unor fire necorespunzătoare calitativ. Pentru asemenea mo­tiv, întreprinderea a fost nevoită să refuze furnizorilor, Filatura de lină pieptănată Miercurea Ciuc şi Filatura de lîn­ă pieptănată Bucu­reşti, 1.172 şi respectiv 906 kg. de fire. „Foamea“ de fire a fost însă adesea atît de acută, incit refu­zurile de fire, deşi erau necesare, nu s-a­u mai făcut. Urmarea ? Zeci, sute, mii de ore irosite din cauza, unor defecţiuni apărute în produ­sele tricotate, defecţiuni care au necesitat deşirarea după orele de program a ceea ce s-a executat în ore de program. Legat de ca­litatea firelor, comitetul de par­tid al întreprinderii a purtat o bogată corespondenţă cu organele similare de la întreprinderile fur­nizoare. A fost sesizată şi Cen­trala industriei linii. Adrese, scri­sori, sesizări, timp irosit, așadar. Rezultatul? Perioade scurte de timp; firele au avut o calitate co­respunzătoare. Pentru ca, mai a­­poi, cunoscută fiind „foamea“ de fire a întreprinderii braşovene, lucrurile să reintre... în normal. Intr-un normal. .. anormal, pen­tru că şi aici, la întreprinderea de tricotaje din Braşov, ca şi pretu­tindeni, problema calităţii se pune cu acuitate, peste 80 la sută din producţia întreprinderii fiind con­tractată la export. Numai că de Ioan POPA (Continuare in pag. a 3-a) M-aş referi, în primul rind, la faptul că încă nu in­suficientă măsură aparatul nostru de stat rezolvă operativ, cu spirit de răspundere, problemele mari ce îi stau în faţă. Sunt întîrzieri cu totul nejustificate în soluţionarea multiplelor probleme de care depinde bunul mers al activităţii întreprinderilor, unităţilor economico-sociale in generai. NICOLAE CEAUŞESCU Multidimensională, vacanţa de primăvară nu poate fi contura­tă în cîteva fugare însemnări de jurnal. Conştienţi de acest lu­cru, ne vom mărgini relatarea l­a cîteva secvenţe surprinse în activitatea cîtorva unităţi şco­lare. Astfel, Grupul şcolar de pa lingă întreprinderea de auto­camioane a cunoscut în prima sâptămînă de vacanţă febra ma­rilor competiţii sportive, găzdu­ind campionatul naţional de lupte libere şi greco-romane al elevilor din învăţămîntul profe­sional şi tehnic. Cu toate aces­tea, săptămîna respectivă s-a desfăşurat sub semnul amplelor acţiuni de muncă voluntar-pa­­triotică ce au concentrat efor­turile elevilor, cadrelor didac­tice şi personalului tehnico-ad­­ministrativ în direcţia pregăti­rii materiale pentru trimestrul trei. Atelierele şcolii au fost astfel puse în situaţia de „start“ Zile de vacanţă pentru producţie şi formarea prin muncă a tineretului în ulti­mul trimestru şcolar. Acum, în­ a doua săptămână, acţiunile sporti­ve privesc cu deosebire campio­natele de şah şi tenis de masă. Se procedează de asemenea la reorganizarea şi selectarea fon­dului de carte al bibliotecii şco­lare, iar cadrele didactice aflate în activitate îşi îndreaptă efor­turile în vederea pregătirii şi recondiţionării materialului di­dactic. Pe altă coordonată a jude­ţului, la Caţa, elevii şi-au pro­pus plantarea a 2000 de puieţi la pădure, iar în gospodăriile personale cîte trei pomi fructi­feri. Ţinînd cont că şcoala nu­mără 150 de elevi, înseamnă că vacanţa de primăvară 1974 se înscrie în analele comunei şi cu plantarea a 450 pomi fructiferi. Tot aici am consemnat alte ac­ţiuni interesante, cum ar fi în­treţinerea spaţiilor verzi prin plantarea de flori din răsadu­rile proprii ale copiilor, ame­najarea parcului comunal, în­treţinerea monumentului din fa­ţa şcolii, activităţi de sezon pe lotul şcolar, precum şi colec­tarea de sticle şi dopuri de plu­tă. O fericită îmbinare a plă­cutului cu utilul am reţinut şi din agenda Şcolii generale Ke­­ len CODRIN (Continuare in pag. a 3-a) Răcirea bruscă a vremii impune masuri urgente pentru prevenirea Dugubelui in agricultura Duminică, vremea s-a răcit brusc, iar în cea mai mare parte a jude­ţului a căzut lapoviţă şi ninsoare. Pentru că şi în următoarele zile se prevede menţinerea şi chiar scă­derea temperaturii, ceea ce ar pu­tea aduce unele prejudicii în agri­cultură, sunt necesare măsuri ener­gice in vederea prevenirii pagu­belor. Iată ce ne-a relatat în acest sens ing. Gh. Dima, director adjunct al Direcţiei generale judeţene a agriculturii. — în legumicultura trebuie să se intervină operativ pentru protejarea răsadurilor. O primă măsură obli­gatorie este acoperirea cu rame a răsadniţelor, iar dacă temperatura scade mai mult se vor folosi şi ro­gojini. Pentru prevenirea pierderi­lor la răsadurile de roşii şi ardei, pe potecile dintre răsadniţe este ne­­cesar să se pună gunoi de grajd în curs de fermentare, iar dacă plantele (răsadurile) ating geamuri­le, tocurile de răsadniţă se vor su­­praînălţa. — Ce intervenţii sînt necesare pentru prevenirea pagubelor la ră­sadurile plantate în cîmp ? — Pînă acum doar în puţine locuri avem o asemenea situaţie. To­tuşi, mai ales în nopţile cu pericol de brumă recomandăm să se stro­pească plantele cu apă, cu ajutorul aspersoarelor, pentru că tempera­tura apei fiind mai ridicată decit cea a aerului, se diminuează efectul îngheţului. Această lucrare are va­labilitate numai în cazul că mercu­rul termometrului nu scade la mai mult de —5, —6 grade C. — Cum trebuie să se acţioneze în pomicultură ? — Unde a căzut zăpadă mai multă este necesară operaţiunea de scu­turare a acesteia de pe ramuri. A­­poi, ca o măsură generală, trebuie pregătite materialele fumigene (frunze de pădure, saci uzaţi, cau­ciucuri ce nu mai pot fi folosite etc.), transportate şi aşezate la lo­cul de aprindere. în acest sens este necesară organizarea de echipe spe­ciale de intervenţie şi asigurate mijloacele de transport operativ al acestora în livadă. Aprinderea gră­mezilor fumigene se va face pînă la răsărirea soarelui, cînd temperatura tinde să scadă sub 0 grade C. De mare importanţă pentru menţine­rea unei temperaturi mai ridicate este şi în acest caz irigarea, dar nu prin stropire, ci prin revărsare. Toate aceste acţiuni trebuie in­traprinse cu prioritate în livezile a­­flate pe rod şi în mod deosebit la speciile cu înflorire mai timpurie, respectiv la sîmburoase. • IN LEGUMICULTURA: protejarea răsadurilor • ÎN POMICULTURA: asigurarea materialelor fumigene • ÎN ZOOTEHNIE: ocrotirea animalelor tinere — Vorbeaţi de irigaţii. In aceste condiţii mai este necesară continu­area lucrărilor ? — Desigur­, Cantitatea de precipi­­taţii căzută este destul de mică şi pămtntul are încă nevoie de ume­zeală, aşa că irigatul trebuie să se continue pînă la realizarea normei de udare, a fiecărei culturi. După îmbunătăţirea vremii, trebuie lu­ate măsuri de menţinere a umezelii In sol prin distrugerea crustei. — Cum consideraţi că trebuie sä se desfăşoare în zilele următoare lucrările de însăminţare ? ■ — In toate zonele judeţului este necesar să se continue cu intensitate lucrările. Grămezile de cartofi din silozurile deschise, cele scoase în cîmp trebuie insă acoperite spre a feri tuberculii de îngheţ. Şi încă ceva: întrucît în tot judeţul dumi­nică temperatura în sol era de peste +9 grade C la adîncimea de semă­nat, în această sâptămînă se poate trece şi la însămînţarea porumbu­lui. I. TOCANIE (Continuara în pag. a 3-a) In cartierul. Steagul roşu s-a înăl­țat de curînd un nou bloc turn cu 10 nivele.

Next