Drum Nou, mai 1974 (Anul 31, nr. 9114-9116)

1974-05-03 / nr. 9115

Z ! A R U L „D R U M NOU OFiClUL P"yS. JtneJ / IN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anuil XXX! Nr. 9115 Vineri, 3 mai 1974 4 pagini 30 bani JURNAL DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR PLANUL SI ANGAJAMENTELE LA EMI SE REALIZEAZĂ IN MOD EXEMPLAR I.F.E.T. Braşov 250.000 lei valută peste prevederi Diversificarea producţiei şi creşterea calităţii produselor sunt obiective cărora colectivele de muncă de la I.F.E.T. Braşov le acordă o atenţie prioritară. Efectul este uşor de bănuit. Multe din produsele realizate aici sunt tot mai mult apreciate şi solicitate pe piaţa externă. Ca urm­are, activitatea de ex­port a întreprinderii a cunoscut, în ultimul timp, o continuă şi substanţială ascensiune. O dova­dă de „ultimă ora“­ prevede­rile de plan la export pe pri­mele patru luni din acest an au fost depăşite cu 250.000 lei va­lută. La realizarea acestor li­vrări suplimentare o contribuţie deosebită au adus colectivele de muncă din sectoarele de indus­trializare a lemnului de la Ho­morod şi Zărneşti. „Rulmentul“ Angajamentul anual a fost depăşit Cunoscuţi in peste 30 de ţări de pe mai multe continente ale lumii, rulmenţii braşoveni se bucură în prezent de un bine­meritat prestigiu pe piaţa ex­ternă. Este tocmai ceea ce a făcut ca, în acest an, construc­torii acestor „bijuterii" din oţel sâ se angajeze să sporească li­vrările la export cu 500.000 tei valută peste prevederile planu­­lui anual. Iată însă că hotărîrea și hărnicia colectivului din în­treprindere au generat, încă de pe acum, realizări superioare a­­cestui angajament, lucru atestat de faptul că livrările suplimen­tare la export se ridică la 670.000 lei valută. De unde se vede că, aici la „Rulmentul“, cu­­vîntul dat, ca și prestigiul co­lectivului sunt onorate prin fap­te demne de toată lauda. B necesitate pilon bbuIpji InIwhhot de zeile pi­scote Cadrele tehnico - inginereşti, mai aproape de miezul „bătăliei“ pentru recuperarea restanţelor Activitatea G.I.T. a intrat pe un nou făgaş . In ce constă „ajutorul“ centralei şi ministerului ? 4. Cadrele tehnice şi inginereşti, ceva mai aproape de producţie !­­ Lozinca „Dacă stau în banca mea ...“ a devenit demult anacronică Noul preşedinte al comisiei ingi­nerilor şi tehnicienilor de la între­prinderea de unelte şi scule Bra­şov, ing. Ştefan Petraşcu, e ferm hotărât să imprime acestui organism de creaţie tehnică un­­ nou cursi „Sîntem — ne declară­m in faza clarificării unor aspecte: ce a fost C.I.T. pînă acum, ce trebuie să fie de acum înainte. Şi am pornit de la reconsiderarea ideii de partici­pare la activitatea C.I.T. Nu e un lucru uşor, deoarece activitatea in­ginerilor în această comisie poartă încă, pe alocuri, amprenta unui stil de muncă mai vechi în virtutea că­ruia ne propunem multe şi realizăm puţin". Prezent la discuţie, preşe­dintele comitetului sindicatului, Ştefan Bodo, ţin­e să adauge: „In urmă cu doi ani, noi am fost prin­tre primii, dacă nu chiar primii ca­­re am lansat iniţiativa „Fiecare in­giner şi tehnician să rezolve o pro­blemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu" Am întocmit atunci şi un plan concret de acţiune, cuprin­­zind propuneri ale inginerilor şi tehnicienilor care, cumulate, vizau economii de peste două milioane de lei. Numai că însufleţitoarea iniţi­ativă a rămas pe undeva pe la ju­mătate, angajamentul fiind onorat doar în proporţie de 30 la sută". Aşa cum ne-au arătat in continu­are cei doi interlocutori, în prezent, activitatea C.I.T. tinde spre o ra­dicală îmbunătăţire. Secţiile direct productive, analizînd locurile în­guste, situaţiile unde productivi­tatea muncii este încă scăzută, au făcut o serie de propuneri valo­roase. Pe baza acestora, comisia inginerilor şi tehnicienilor organi­zează acum subcolective de specia­lişti, urmînd ca in cel mai scurt timp să treacă la „atacarea" punc­telor nevralgice din secţii. Tot pentru mai buna organizare a procesului de producţie, comite­tul sindicatului a organizat şi un concurs de inovaţii al cărui regu­lament,, cu specificaţia temelor de rezolvat, l-am întîlnit in toate sec­ţiile întreprinderii. Pe ansamblu, concursul vizează rezolvarea unor dificultăţi ivite în procesul tehno­logic şi creşterea productivităţii muncii,­­ începutul pare să fie promiţător. Acţiunea concretă depinde însă de capacitatea organizatorică a comi­tetului sindicatului, a comisiei in­ginerilor şi tehnicienilor. Depinde însă şi de o serie de factori exte­­riori, cum ar fi centrala sau minis­terul de resort. De ce spunem a­­ceasta ? Pentru că în numeroase ca­zuri încă, inginerii, tehnicienii sunt nevoiţi să „rezolve“ o serie de pro­bleme cerute, cum se zice, de sus Să concretizăm. Nu de mult, Cen­ Ioan POPA (Continuer* în pag. e 3-a) întreprinderea de radiatoare şi cabluri Livrări suplimentare % Printre unităţile care au în­deplinit in mod exemplar sar­cinile de plan la export se află şi întreprinderea de radiatoa­re şi cabluri. Fină în prezent livrările suplimentare se ridică la peste 210.000 lei valută. Suc­cesul se datoreşte colectivului d­e la secţia cabluri, ale cărui acţiuni orientate în direcţia creşterii calităţii producţiei sunt binecunoscute în întreprindere. Acelaşi obiectiv se află şi în atenţia colectivului din secţia radiatoare, având în vedere că produsele de aici, chiar dacă pentru colectivul întreprinderii constituie un export „indirect“, sunt părţi componente de mare importanţă ale tractoarelor şi autocamioanelor româneşti. JUDEŢUL BRAŞOV Vie activitate gospodărească la Zărneşti In zilele acestei primăveri, oraşul Zărneşti cunoaşte o vie şi intensă activitate edilitar­­gospodărească. Din nenumăratele preocupări ale gospodarilor zărneşteni me­rită amintite, printre altele, ex­tinderea reţelei comerciale cu încă două magazine, începerea unor lucrări în valoare de pes­te 900.000 lei pentru introduce­rea apei potabile în cartierele Tohanul Vechi şi Zărneşti, pre­cum şi modernizările străzilor Topliţa, Republicii, Birsei şi Prundului pe o suprafaţă însu­­mînd aproximativ 4.000 m.p. De asemenea, se impune a fi semnalată contribuţia locuitori­lor oraşului la amenajarea şi întreţinerea bazelor sportive, un­de vor avea loc în zilele de 4 şi 5 mai bogate activităţi cul­­tural-distractive şi serbări cîm­­peneşti. ŞEDINŢA GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In ziua de 1 mai a avut loc şedinţa guvernului, care a analizat modul cum se realizează măsurile cu pri­vire la dezvoltarea bazei energetice şi gospodărirea raţională a combustibilului şi energiei şi a hotărît o serie de acţiuni imediate pentru respectarea riguroasă a Decretului Consiliului de Stat. Au fost stabilite măsurile concrete ce trebuie între­prinse la ministere, centrale, întreprinderi și consilii populare pentru încadrarea strictă în normele de con­sum planificate, recuperarea resurselor energetice, creşterea randamentelor în utilizarea acestora şi înlă­turarea risipei de energie de orice fel. Guvernul a examinat, de asemenea, stadiul îndeplini­rii programului de optimizare a transporturilor pe cale ferată, auto şi fluvial. în continuare s-a dezbătut şi aprobat programul pen­tru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a activităţii turistice din sezonul 1974. De asemenea, guvernul a analizat rezultatele prelimi­nare pe primele 4 luni ale acestui an şi a stabilit ac­­ţi­unile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea şi de­­păşirea sarcinilor de plan. Unul din m­iile de oameni ce contribuie la realizarea „bijuteriilor“ de oţel, comunistul Alexandru Manea, de la „Rulmentul“, care a reuşit, împreună cu echipa sa, să dea o producţie cu 6 la sută mai mare decit cea planificată. Foto: Petre POPOVICI Asemeni miilor de braşoveni, am intrat şi noi prin magazine, cu le­gitimi, curiozitate de a vedea în ce măsură co­merţul e receptiv la „pulsul“ sezonului. Dinco­lo de imaginea rafturilor, de dialogurile dintre cli­enţi şi vînzătoare, care, din păcate, se mai încheie şi neplăcut de scurt, cu „n-avem‘‘, iată ce ne-au declarat cîţiva din gesti­onarii cu care am stat de vorbă. — Primim cantităţi foarte mici de încălţămin­te — spunea Aurica Şo­­rea, de la magazinul „Vic­toria" din str. Armata Roşie nr. ,29. Ne-ar tre­bui pantofi şi sandale băr­băteşti, în sortiment cît mai variat. Pentru femei, situaţia e mai neplăcută, pentru că n-avem aproape nimic, deşi am putea vin­de zilnic 500—600 perechi, în perioada asta. — Nu cereţi, sau nu primiţi 7 — De două ori pe săp­­tămînă sîntem la depozi­tul I.C.R.T.I.-ului, mer­ceologii noştri ţin mereu legătura cu noi, dar, de regulă, primim cam un sfert din ceea ce cerem prin notele de comandă. Aproximativ aceeaşi si­tuaţie ne-a fost prezenta­tă şi de Ana Vili, de la magazinul nr. 40 (str. 7 Noiembrie nr. 3).:­­ — Cei de la I.CJR.T.I. nu au articolele cerute de noi. Să vă dau un exem­plu: nota de comandă din 22 aprilie n-a fost onora­tă la nici una din cele 12 poziţii înscrise. Pentru fe­mei avem ceva sandale, dar ne lipsesc pantofii­­sanda bărbăteşti cu 170 lei sau pantofi mai fru­moşi, cu 210 Iei perechea. Un „text“ similar ne-a oferit şi Ladislau Papp, responsabilul unităţii nr. 20, din cartierul Tracto­rul. — La noi, o zi sau două avem marfă, apoi două săptămini, nu. Cel puţin ghetuţele, pantofii şi san­dalele pentru copii, între numerele 11% şi 23, a­proape am uitat cum a­­­­rată. — Dar ţesături ? — Ce-i în depozit, avem şi noi. La acest capitol stăm ceva mai bine ... „Ceva mai bine“ stă şi magazinul nr. 22 (Piaţa 23 August nr.1 2) speciali­zat în produse textile. — Avem ţesături, mate­riale pentru pardesie, sa­­couri bărbăteşti, sau mă­tăsuri, tercoturi şi stam­bă pentru femei — e­­numena gestionarul Ioan Ruţă. Şi totuşi, nu prea putem mulţumi cumpără­torii. Se cer stofe în dungi, culori mai vii, or noi oferim vechile mo­dele. Acum, mai ales pe tineri nu-i putem mul­ţumi. Se apropie sfîr­­şitul de an, termină şcoala sau facultatea şi vor să-şi facă costume mai bune, dar nu avem stofe fine. Şi doar există aici, în Braşov, o fabrică de stofe ... Toate aceste aspecte ne-au fost confirmate, la Dumitru POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Partenerii comerciali discuta'', cumpărătorii... așteaptă Despre mărfurile de sezon oferite de magazinele de textile-încălţăminte IRIGAŢII-oriunde este nevoie, pe suprafeţe cît mai mari! Sondajele făcute de specialiştii din unităţile agricole arată că, deşi in ultimele săptămini au căzut precipitaţii intermitente, din cau­za cantităţilor mici de apă, repartizate neuniform, în multe locuri se resimte încă lipsa umidităţii în sol, ceea ce are repercusiuni asupra stării de vegetaţie a culturilor. lată de ce este nevoie ca aprovizio­narea cu apă a solului, pe suprafeţe cît mai mari, prin folosirea din plin a tuturor sistemelor de irigat, să preocupe şi în continuare con­ducerile unităţilor agricole, concomitent cu începerea şi desfăşurarea în ritm tot mai intens a lucrărilor de întreţinere. Iată, dealtfel, şi cîteva din constatările de pe teren. Patru ore de încordare la „Temelia“ Ieri, dimineaţă, ingine­rul Corneliu Boteanu, şeful secţiei de fabrica­ţie a cimentului a între­prinderii pentru lianţi Braşov, nota in carnetul său: „în prima zi a lu­nii mai, producţie supli­mentar obţinută: 100 to­ne ciment. Un record". Un record, care n-ar fi fost posibil dacă in urmă cu cîteva zile, mai pre­cis în ziua de 30 apri­lie, oamenii comparti­mentului energetic de la secţia „Temelia" n-ar fi acţionat cu operativitate şi, mai ales, cu răspun­dere- De ce? Pentru că in acea zi, în jurul orei 15,30, jumătate im uti­lajele si insic­ziri­i fa­­bricii au amuţit Cauzat Unul din cete două ca­bluri de 6 ki­ovolti a „puşcat", undeva pe tra­seul lung de cîtiva kilo­metri­ Cîteva minute, mai tlrziu, electricienii au in­trat in alertă. Prin veri­ficări, luîndu-se legătura tele­fonică cu dispecera­tul I.R.E. Braşov, s-a sta­bilit despre ce era vor­ba. Apărea o primă pro­blemă: unde anume s-a produs întreruperea? Un calcul sumar i-a demon­strat inginerului Con­stantin Iliescu, șeful compartimentului ener­getic, ca depistarea locu­lui de întrerupere a ca­blului cu pricina nece­sita cîteva zeci de ore. Adăugind orele necesare intervenţiei, inginerul Iliescu a socotit în grabă timpul în care jumătate din fabrica ,.Temelia" n-ar fi produs. Mi-a adu­nat în grabă oamenii: şeful echipei de electri­cieni,­ comunistul Mihai Prajmari, electricianul Io­sif Pandur şi ceilalţi. Au venit şi Vişan Du­mitru, Moise Petre, oa­meni din secţiile afec­­tate. Găsirea unei s­­­lufii rapide nu era de­loc o treabă uşoară. „N-avem timp de căut­at locul unde a „puşcat“ ca­­blul" — a zis Mihai Praj­mari- Şi a continuat : „Să Încercăm să reali­zăm încărcarea supli­mentară a celor două ca­bluri rămase, cablul de 6 kilovolţi şi cel de 15 kilovolţi". Producţia era amenin­ţată, încercarea trebuia totuşi făcută. Şi au urmat 3 ore de muncă Încorda­tă, de emoţii. La ora 19.30 instalaţiile şi utila­jele şi-au reluat activi­tatea­ Energeticienii şi-au strîns mulţumiţi m­nun­­­e. Au reuşit, pentru că au avut curaj, pentru că i-au simţit pe toţi cei aflaţi în fabrică alături de ei. II întreb pe co­munistul Mihai Prajmari: „Ce v-a determinat să riscaţi totuşi?“, îmi răs­punde: „Da’r nu e fabri­ca noastră?...“ P. IOAN Aspersoarele, zi si noapte in functiune Intr-o convorbire purtată ieri cu inginerul Viorel Receanu, directo­rul I.A.S. Făgăraş, acesta ne-a in­format că la ferma Valea Olt iri­garea culturilor furajere se conti­nuă fără întrerupere. Cele două aspersoare existente aici funcţio­nează zi şi noapte. „Am luat aceas­tă măsură, ne spunea interlocuto­rul, întrucît profilele făcute in sol au arătat că apa provenită din pre­cipitaţii a pătruns în pămint abia pînă la circa 10 cm., ceea ce este insuficient. Or, pentru a asigura o bună aprovizionare cu apă a plan­telor furajere pe care le cultivăm, a trebuit să udăm de două ori a­­ceeaşi suprafaţă". Intr-adevăr, aici, la Valea Olt, un­de s-a prevăzut să se irige o su­prafaţă de 158 ha, cultivate cu plante perene vechi, secară pentru masă verde, lucerna şi sfeclă fu­rajeră, pînă ieri s-au aplicat udări pe 136 ha, lucrările continuîndu-se fără întrerupere. Pentru aceas­ta, muncitorii fermei lucrează în două schimburi la mutarea cu regularitate a aripilor de ploaie, iar mecanicul de întreţinere Iosif Horvath asigură în permanenţă bu­na funcţionare a agregatului de iri­gat. „Procedînd astfel, preciza in­terlocutorul, am reuşit să umezim solul pînă la adîncimea de circa 70 cm., asigurind astfel condiţii pen­tru creşterea şi dezvoltarea nor­mală a plantelor". Toate, resursele de apă folosite raţional Tradiţia înrădăcinată în comune­le de la poalele Munţilor Făgăraş, de a folosi apa piratelor de munte­­Continueiia In­ ­. TOCANIE Datorită muncii ţară răgaz a mecanizatorilor şi cooperatorilor, lucrările de întreţinere a culturilor se desfăşoară la C.A.P. Codlea cu intensitate sporită. In fotografia din stingă: mecanizatorul V. He­gedus, la întreţinerea culturilor de ceapă. In fotografia din dreapta: preşedintele cooperativei, N. Şaramet, controlînd calitatea lucrărilor de întreţinere a cartofilor, executate de mecanizatorul Gh. Tontsch. Foto: N. TELETIN CINTEC, JOC SI VESELIE Zile de agrement — 4 şi 5 mai — concentrează manifestări cultural­­artistice şi sportive de o deose­bită amploare şi varietate. L­a Bra­şov, de pildă, Poiana Nova va , găzdui sîmbâtă, începînd cu orele 10, demonstraţii de box, lupte, judo şi mini-fotbal în interpreta­rea „cluburilor sportive „Dinamo“, „Steagul roşu“ şi Şcoala sportivă „Braşovia“. După-masă, la orele 15, formaţiile întreprinderilor de autocamioane, de stofe şi „Me­trom“ vor susţine un spectacol. La aceleaşi ore şi în aceeaşi zi, la Pietrele lui Solomon, cluburile „Tractorul“, „Dinamo“, Rulmen­tul“ şi Şcoala sportivă vor fi an­trenate în demonstraţii de scrimă şi box, iar formaţiile întreprinderii „Rulmentul“ şi Depoului C.F.R. vor evolua într-un spectacol ar­tistic. Ansamblul „Poieniţa“ al Pa­latului culturii va putea fi admi­rat în Poiana Braşov, începînd de la orele 13. La telefericul „Tîmpa" şi in parcul central fanfarele vor susţine concerte de promenadă. In ziua de 5 mai, formaţiile în­treprinderii de tractoare ne invită sus, în Poiană, de la orele 11, la­­cele ale U.J.C.M., întreprinderilor nr.­ 2 şi de, şuruburi în Poiana Noua, începînd de la orele 16. In aceeaşi zi, la orele 11, ne putem intili­ cu junii şcheieni la Pietrele lui Solomon, unde, la orele 16, evoluează formaţiile artistice ale I.T. Bv. şi „Hidromecanicii“.­­ Ziua de duminică progra­mează manifestările consacra­te „Zilei tineretului“. Astfel, la orele 7—8, pe strada 13 Decem­brie, vor defila detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, iar între 8—12, aerodromul Sînpe­­tru va găzdui demonstraţii avia­tice, lupte, box, judo, scrimă, mo­­tocros şi gimnastică. Seara, la orele 20, pe terenul sportiv al Li­ceului nr. 2 va avea loc un spec­tacol artistic, urmat de „Carnava­lul tinereţii“. Manifestări similare au loc şi în celelalte oraşe ale judeţului. De reţinut, pentru ziua de 4 mai, ser­bările cîmpeneşti de­­ la Codlea, Rîşnov (Valea Cetăţii) şi Zărneşti, programele cultural-artistice de pe stadionul oraşului Victoria, din parcul „1 Mai“ Făgăraş sau de pe terenul Cetăţii din Rupea. Dumi­nică, 5 mai, alte serbări cîmpe­neşti la Codlea, Predeal, Făgăraş, Zărneşti şi Rupea, programe artis­tice susţinute de cele mai bune formaţii artistice locale, seri de dans pentru tineret. La Făgăraş, teatrul „V. I. Popa“ din Bârlad susţine două spectacole cu piesa „Coriolan Secundus", de la orele 17 şi 20.

Next