Drum Nou, mai 1974 (Anul 31, nr. 9114-9116)
1974-05-03 / nr. 9115
Z ! A R U L „D R U M NOU OFiClUL P"yS. JtneJ / IN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anuil XXX! Nr. 9115 Vineri, 3 mai 1974 4 pagini 30 bani JURNAL DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR PLANUL SI ANGAJAMENTELE LA EMI SE REALIZEAZĂ IN MOD EXEMPLAR I.F.E.T. Braşov 250.000 lei valută peste prevederi Diversificarea producţiei şi creşterea calităţii produselor sunt obiective cărora colectivele de muncă de la I.F.E.T. Braşov le acordă o atenţie prioritară. Efectul este uşor de bănuit. Multe din produsele realizate aici sunt tot mai mult apreciate şi solicitate pe piaţa externă. Ca urmare, activitatea de export a întreprinderii a cunoscut, în ultimul timp, o continuă şi substanţială ascensiune. O dovadă de „ultimă ora“ prevederile de plan la export pe primele patru luni din acest an au fost depăşite cu 250.000 lei valută. La realizarea acestor livrări suplimentare o contribuţie deosebită au adus colectivele de muncă din sectoarele de industrializare a lemnului de la Homorod şi Zărneşti. „Rulmentul“ Angajamentul anual a fost depăşit Cunoscuţi in peste 30 de ţări de pe mai multe continente ale lumii, rulmenţii braşoveni se bucură în prezent de un binemeritat prestigiu pe piaţa externă. Este tocmai ceea ce a făcut ca, în acest an, constructorii acestor „bijuterii" din oţel sâ se angajeze să sporească livrările la export cu 500.000 tei valută peste prevederile planului anual. Iată însă că hotărîrea și hărnicia colectivului din întreprindere au generat, încă de pe acum, realizări superioare acestui angajament, lucru atestat de faptul că livrările suplimentare la export se ridică la 670.000 lei valută. De unde se vede că, aici la „Rulmentul“, cuvîntul dat, ca și prestigiul colectivului sunt onorate prin fapte demne de toată lauda. B necesitate pilon bbuIpji InIwhhot de zeile piscote Cadrele tehnico - inginereşti, mai aproape de miezul „bătăliei“ pentru recuperarea restanţelor Activitatea G.I.T. a intrat pe un nou făgaş . In ce constă „ajutorul“ centralei şi ministerului ? 4. Cadrele tehnice şi inginereşti, ceva mai aproape de producţie ! Lozinca „Dacă stau în banca mea ...“ a devenit demult anacronică Noul preşedinte al comisiei inginerilor şi tehnicienilor de la întreprinderea de unelte şi scule Braşov, ing. Ştefan Petraşcu, e ferm hotărât să imprime acestui organism de creaţie tehnică un nou cursi „Sîntem — ne declarăm in faza clarificării unor aspecte: ce a fost C.I.T. pînă acum, ce trebuie să fie de acum înainte. Şi am pornit de la reconsiderarea ideii de participare la activitatea C.I.T. Nu e un lucru uşor, deoarece activitatea inginerilor în această comisie poartă încă, pe alocuri, amprenta unui stil de muncă mai vechi în virtutea căruia ne propunem multe şi realizăm puţin". Prezent la discuţie, preşedintele comitetului sindicatului, Ştefan Bodo, ţine să adauge: „In urmă cu doi ani, noi am fost printre primii, dacă nu chiar primii care am lansat iniţiativa „Fiecare inginer şi tehnician să rezolve o problemă tehnică în afara sarcinilor de serviciu" Am întocmit atunci şi un plan concret de acţiune, cuprinzind propuneri ale inginerilor şi tehnicienilor care, cumulate, vizau economii de peste două milioane de lei. Numai că însufleţitoarea iniţiativă a rămas pe undeva pe la jumătate, angajamentul fiind onorat doar în proporţie de 30 la sută". Aşa cum ne-au arătat in continuare cei doi interlocutori, în prezent, activitatea C.I.T. tinde spre o radicală îmbunătăţire. Secţiile direct productive, analizînd locurile înguste, situaţiile unde productivitatea muncii este încă scăzută, au făcut o serie de propuneri valoroase. Pe baza acestora, comisia inginerilor şi tehnicienilor organizează acum subcolective de specialişti, urmînd ca in cel mai scurt timp să treacă la „atacarea" punctelor nevralgice din secţii. Tot pentru mai buna organizare a procesului de producţie, comitetul sindicatului a organizat şi un concurs de inovaţii al cărui regulament,, cu specificaţia temelor de rezolvat, l-am întîlnit in toate secţiile întreprinderii. Pe ansamblu, concursul vizează rezolvarea unor dificultăţi ivite în procesul tehnologic şi creşterea productivităţii muncii, începutul pare să fie promiţător. Acţiunea concretă depinde însă de capacitatea organizatorică a comitetului sindicatului, a comisiei inginerilor şi tehnicienilor. Depinde însă şi de o serie de factori exteriori, cum ar fi centrala sau ministerul de resort. De ce spunem aceasta ? Pentru că în numeroase cazuri încă, inginerii, tehnicienii sunt nevoiţi să „rezolve“ o serie de probleme cerute, cum se zice, de sus Să concretizăm. Nu de mult, Cen Ioan POPA (Continuer* în pag. e 3-a) întreprinderea de radiatoare şi cabluri Livrări suplimentare % Printre unităţile care au îndeplinit in mod exemplar sarcinile de plan la export se află şi întreprinderea de radiatoare şi cabluri. Fină în prezent livrările suplimentare se ridică la peste 210.000 lei valută. Succesul se datoreşte colectivului de la secţia cabluri, ale cărui acţiuni orientate în direcţia creşterii calităţii producţiei sunt binecunoscute în întreprindere. Acelaşi obiectiv se află şi în atenţia colectivului din secţia radiatoare, având în vedere că produsele de aici, chiar dacă pentru colectivul întreprinderii constituie un export „indirect“, sunt părţi componente de mare importanţă ale tractoarelor şi autocamioanelor româneşti. JUDEŢUL BRAŞOV Vie activitate gospodărească la Zărneşti In zilele acestei primăveri, oraşul Zărneşti cunoaşte o vie şi intensă activitate edilitargospodărească. Din nenumăratele preocupări ale gospodarilor zărneşteni merită amintite, printre altele, extinderea reţelei comerciale cu încă două magazine, începerea unor lucrări în valoare de peste 900.000 lei pentru introducerea apei potabile în cartierele Tohanul Vechi şi Zărneşti, precum şi modernizările străzilor Topliţa, Republicii, Birsei şi Prundului pe o suprafaţă însumînd aproximativ 4.000 m.p. De asemenea, se impune a fi semnalată contribuţia locuitorilor oraşului la amenajarea şi întreţinerea bazelor sportive, unde vor avea loc în zilele de 4 şi 5 mai bogate activităţi cultural-distractive şi serbări cîmpeneşti. ŞEDINŢA GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In ziua de 1 mai a avut loc şedinţa guvernului, care a analizat modul cum se realizează măsurile cu privire la dezvoltarea bazei energetice şi gospodărirea raţională a combustibilului şi energiei şi a hotărît o serie de acţiuni imediate pentru respectarea riguroasă a Decretului Consiliului de Stat. Au fost stabilite măsurile concrete ce trebuie întreprinse la ministere, centrale, întreprinderi și consilii populare pentru încadrarea strictă în normele de consum planificate, recuperarea resurselor energetice, creşterea randamentelor în utilizarea acestora şi înlăturarea risipei de energie de orice fel. Guvernul a examinat, de asemenea, stadiul îndeplinirii programului de optimizare a transporturilor pe cale ferată, auto şi fluvial. în continuare s-a dezbătut şi aprobat programul pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a activităţii turistice din sezonul 1974. De asemenea, guvernul a analizat rezultatele preliminare pe primele 4 luni ale acestui an şi a stabilit acţiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Unul din miile de oameni ce contribuie la realizarea „bijuteriilor“ de oţel, comunistul Alexandru Manea, de la „Rulmentul“, care a reuşit, împreună cu echipa sa, să dea o producţie cu 6 la sută mai mare decit cea planificată. Foto: Petre POPOVICI Asemeni miilor de braşoveni, am intrat şi noi prin magazine, cu legitimi, curiozitate de a vedea în ce măsură comerţul e receptiv la „pulsul“ sezonului. Dincolo de imaginea rafturilor, de dialogurile dintre clienţi şi vînzătoare, care, din păcate, se mai încheie şi neplăcut de scurt, cu „n-avem‘‘, iată ce ne-au declarat cîţiva din gestionarii cu care am stat de vorbă. — Primim cantităţi foarte mici de încălţăminte — spunea Aurica Şorea, de la magazinul „Victoria" din str. Armata Roşie nr. ,29. Ne-ar trebui pantofi şi sandale bărbăteşti, în sortiment cît mai variat. Pentru femei, situaţia e mai neplăcută, pentru că n-avem aproape nimic, deşi am putea vinde zilnic 500—600 perechi, în perioada asta. — Nu cereţi, sau nu primiţi 7 — De două ori pe săptămînă sîntem la depozitul I.C.R.T.I.-ului, merceologii noştri ţin mereu legătura cu noi, dar, de regulă, primim cam un sfert din ceea ce cerem prin notele de comandă. Aproximativ aceeaşi situaţie ne-a fost prezentată şi de Ana Vili, de la magazinul nr. 40 (str. 7 Noiembrie nr. 3).: — Cei de la I.CJR.T.I. nu au articolele cerute de noi. Să vă dau un exemplu: nota de comandă din 22 aprilie n-a fost onorată la nici una din cele 12 poziţii înscrise. Pentru femei avem ceva sandale, dar ne lipsesc pantofiisanda bărbăteşti cu 170 lei sau pantofi mai frumoşi, cu 210 Iei perechea. Un „text“ similar ne-a oferit şi Ladislau Papp, responsabilul unităţii nr. 20, din cartierul Tractorul. — La noi, o zi sau două avem marfă, apoi două săptămini, nu. Cel puţin ghetuţele, pantofii şi sandalele pentru copii, între numerele 11% şi 23, aproape am uitat cum arată. — Dar ţesături ? — Ce-i în depozit, avem şi noi. La acest capitol stăm ceva mai bine ... „Ceva mai bine“ stă şi magazinul nr. 22 (Piaţa 23 August nr.1 2) specializat în produse textile. — Avem ţesături, materiale pentru pardesie, sacouri bărbăteşti, sau mătăsuri, tercoturi şi stambă pentru femei — enumena gestionarul Ioan Ruţă. Şi totuşi, nu prea putem mulţumi cumpărătorii. Se cer stofe în dungi, culori mai vii, or noi oferim vechile modele. Acum, mai ales pe tineri nu-i putem mulţumi. Se apropie sfîrşitul de an, termină şcoala sau facultatea şi vor să-şi facă costume mai bune, dar nu avem stofe fine. Şi doar există aici, în Braşov, o fabrică de stofe ... Toate aceste aspecte ne-au fost confirmate, la Dumitru POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Partenerii comerciali discuta'', cumpărătorii... așteaptă Despre mărfurile de sezon oferite de magazinele de textile-încălţăminte IRIGAŢII-oriunde este nevoie, pe suprafeţe cît mai mari! Sondajele făcute de specialiştii din unităţile agricole arată că, deşi in ultimele săptămini au căzut precipitaţii intermitente, din cauza cantităţilor mici de apă, repartizate neuniform, în multe locuri se resimte încă lipsa umidităţii în sol, ceea ce are repercusiuni asupra stării de vegetaţie a culturilor. lată de ce este nevoie ca aprovizionarea cu apă a solului, pe suprafeţe cît mai mari, prin folosirea din plin a tuturor sistemelor de irigat, să preocupe şi în continuare conducerile unităţilor agricole, concomitent cu începerea şi desfăşurarea în ritm tot mai intens a lucrărilor de întreţinere. Iată, dealtfel, şi cîteva din constatările de pe teren. Patru ore de încordare la „Temelia“ Ieri, dimineaţă, inginerul Corneliu Boteanu, şeful secţiei de fabricaţie a cimentului a întreprinderii pentru lianţi Braşov, nota in carnetul său: „în prima zi a lunii mai, producţie suplimentar obţinută: 100 tone ciment. Un record". Un record, care n-ar fi fost posibil dacă in urmă cu cîteva zile, mai precis în ziua de 30 aprilie, oamenii compartimentului energetic de la secţia „Temelia" n-ar fi acţionat cu operativitate şi, mai ales, cu răspundere- De ce? Pentru că in acea zi, în jurul orei 15,30, jumătate im utilajele si insiczirii fabricii au amuţit Cauzat Unul din cete două cabluri de 6 kiovolti a „puşcat", undeva pe traseul lung de cîtiva kilometri Cîteva minute, mai tlrziu, electricienii au intrat in alertă. Prin verificări, luîndu-se legătura telefonică cu dispeceratul I.R.E. Braşov, s-a stabilit despre ce era vorba. Apărea o primă problemă: unde anume s-a produs întreruperea? Un calcul sumar i-a demonstrat inginerului Constantin Iliescu, șeful compartimentului energetic, ca depistarea locului de întrerupere a cablului cu pricina necesita cîteva zeci de ore. Adăugind orele necesare intervenţiei, inginerul Iliescu a socotit în grabă timpul în care jumătate din fabrica ,.Temelia" n-ar fi produs. Mi-a adunat în grabă oamenii: şeful echipei de electricieni, comunistul Mihai Prajmari, electricianul Iosif Pandur şi ceilalţi. Au venit şi Vişan Dumitru, Moise Petre, oameni din secţiile afectate. Găsirea unei slufii rapide nu era deloc o treabă uşoară. „N-avem timp de căutat locul unde a „puşcat“ cablul" — a zis Mihai Prajmari- Şi a continuat : „Să Încercăm să realizăm încărcarea suplimentară a celor două cabluri rămase, cablul de 6 kilovolţi şi cel de 15 kilovolţi". Producţia era ameninţată, încercarea trebuia totuşi făcută. Şi au urmat 3 ore de muncă Încordată, de emoţii. La ora 19.30 instalaţiile şi utilajele şi-au reluat activitatea Energeticienii şi-au strîns mulţumiţi mnune. Au reuşit, pentru că au avut curaj, pentru că i-au simţit pe toţi cei aflaţi în fabrică alături de ei. II întreb pe comunistul Mihai Prajmari: „Ce v-a determinat să riscaţi totuşi?“, îmi răspunde: „Da’r nu e fabrica noastră?...“ P. IOAN Aspersoarele, zi si noapte in functiune Intr-o convorbire purtată ieri cu inginerul Viorel Receanu, directorul I.A.S. Făgăraş, acesta ne-a informat că la ferma Valea Olt irigarea culturilor furajere se continuă fără întrerupere. Cele două aspersoare existente aici funcţionează zi şi noapte. „Am luat această măsură, ne spunea interlocutorul, întrucît profilele făcute in sol au arătat că apa provenită din precipitaţii a pătruns în pămint abia pînă la circa 10 cm., ceea ce este insuficient. Or, pentru a asigura o bună aprovizionare cu apă a plantelor furajere pe care le cultivăm, a trebuit să udăm de două ori aceeaşi suprafaţă". Intr-adevăr, aici, la Valea Olt, unde s-a prevăzut să se irige o suprafaţă de 158 ha, cultivate cu plante perene vechi, secară pentru masă verde, lucerna şi sfeclă furajeră, pînă ieri s-au aplicat udări pe 136 ha, lucrările continuîndu-se fără întrerupere. Pentru aceasta, muncitorii fermei lucrează în două schimburi la mutarea cu regularitate a aripilor de ploaie, iar mecanicul de întreţinere Iosif Horvath asigură în permanenţă buna funcţionare a agregatului de irigat. „Procedînd astfel, preciza interlocutorul, am reuşit să umezim solul pînă la adîncimea de circa 70 cm., asigurind astfel condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor". Toate, resursele de apă folosite raţional Tradiţia înrădăcinată în comunele de la poalele Munţilor Făgăraş, de a folosi apa piratelor de munteContinueiia In . TOCANIE Datorită muncii ţară răgaz a mecanizatorilor şi cooperatorilor, lucrările de întreţinere a culturilor se desfăşoară la C.A.P. Codlea cu intensitate sporită. In fotografia din stingă: mecanizatorul V. Hegedus, la întreţinerea culturilor de ceapă. In fotografia din dreapta: preşedintele cooperativei, N. Şaramet, controlînd calitatea lucrărilor de întreţinere a cartofilor, executate de mecanizatorul Gh. Tontsch. Foto: N. TELETIN CINTEC, JOC SI VESELIE Zile de agrement — 4 şi 5 mai — concentrează manifestări culturalartistice şi sportive de o deosebită amploare şi varietate. La Braşov, de pildă, Poiana Nova va , găzdui sîmbâtă, începînd cu orele 10, demonstraţii de box, lupte, judo şi mini-fotbal în interpretarea „cluburilor sportive „Dinamo“, „Steagul roşu“ şi Şcoala sportivă „Braşovia“. După-masă, la orele 15, formaţiile întreprinderilor de autocamioane, de stofe şi „Metrom“ vor susţine un spectacol. La aceleaşi ore şi în aceeaşi zi, la Pietrele lui Solomon, cluburile „Tractorul“, „Dinamo“, Rulmentul“ şi Şcoala sportivă vor fi antrenate în demonstraţii de scrimă şi box, iar formaţiile întreprinderii „Rulmentul“ şi Depoului C.F.R. vor evolua într-un spectacol artistic. Ansamblul „Poieniţa“ al Palatului culturii va putea fi admirat în Poiana Braşov, începînd de la orele 13. La telefericul „Tîmpa" şi in parcul central fanfarele vor susţine concerte de promenadă. In ziua de 5 mai, formaţiile întreprinderii de tractoare ne invită sus, în Poiană, de la orele 11, lacele ale U.J.C.M., întreprinderilor nr. 2 şi de, şuruburi în Poiana Noua, începînd de la orele 16. In aceeaşi zi, la orele 11, ne putem intili cu junii şcheieni la Pietrele lui Solomon, unde, la orele 16, evoluează formaţiile artistice ale I.T. Bv. şi „Hidromecanicii“. Ziua de duminică programează manifestările consacrate „Zilei tineretului“. Astfel, la orele 7—8, pe strada 13 Decembrie, vor defila detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, iar între 8—12, aerodromul Sînpetru va găzdui demonstraţii aviatice, lupte, box, judo, scrimă, motocros şi gimnastică. Seara, la orele 20, pe terenul sportiv al Liceului nr. 2 va avea loc un spectacol artistic, urmat de „Carnavalul tinereţii“. Manifestări similare au loc şi în celelalte oraşe ale judeţului. De reţinut, pentru ziua de 4 mai, serbările cîmpeneşti de la Codlea, Rîşnov (Valea Cetăţii) şi Zărneşti, programele cultural-artistice de pe stadionul oraşului Victoria, din parcul „1 Mai“ Făgăraş sau de pe terenul Cetăţii din Rupea. Duminică, 5 mai, alte serbări cîmpeneşti la Codlea, Predeal, Făgăraş, Zărneşti şi Rupea, programe artistice susţinute de cele mai bune formaţii artistice locale, seri de dans pentru tineret. La Făgăraş, teatrul „V. I. Popa“ din Bârlad susţine două spectacole cu piesa „Coriolan Secundus", de la orele 17 şi 20.