Economia Naţională, 1885 (Anul 9, nr. 1-52)
1885-10-14 / nr. 42
ECONOMIA NAŢIONALA ABONAMENTE : ANULU IX. « REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA Strada Luminei 14, în Bucurescî. LUNI, 14 OCTOMBRE 1885. NUMERU 42. 0I. REVISTA INTERESELOR ECONOMICE ROMANE. A li.Tr ASU. 6 LDS. Romania . . 25 lei; 15 lei. Ţerî străine 30 » 18 » Preţuiţi unul nimerit : 50 bani. SiLARIÎ. PARTEA ECONOMICĂ. Tocmeli agricole în aur. — Cârciumarul neguțător de cereale...........................................................................................493 Avizul Camerei de Comerciu din Reichenberg despre reînoirea Convențiunei Comerciale cu România . . 495 PARTEA AGRICOLA ŞI INDUSTRIALĂ Crescerea oilor şi producţiunea lânei în România . . 496 Starea generală a recoltelor în 1885................................. 500 PARTEA COMERCIALA ŞI FINANCIARA Revista agricolă şi comercială................................................501 Prețul productelor în portul Brăilei.....................................503 DIVERSE. Foile și fructele. — Cum se fac mai grele găinile. — Conservarea ouelor. — Măcinati. — Cultura viei în bilioane. — Ciupercile................................................................503 REVISTA COMERCIALA. Institutul meteorologic al României. — Bursa . . . 504 PARTEA ECONOMICA TOCMELI AGRICOLE ÎN AUR.. — CÂRCIUMARUL NEGUȚĂTOR DE CEREALE Spiritul de speculațiune cu orice preț este tot ce se poate închipui mai născocitor. Persoanele deprinse a încheia contracte întemeiate pe dreptate, conform cu spiritul şi litera legii, în acord cu morala, rămân încremenite când împrejurarea le descopere espedientele condemnabile întrebuinţate în multe din relaţiunile dintre cultivatori şi unii dintre esploratorii de moşii şi cârciumari. Lucru demn de a atrage atenţiunea : se fac legi în scop de a regula cutare fel de relaţiuni, spre exemplu, aşa numitele tocmeli agricole. Legiuitorii caută a îngrădi interesele părţilor cu toate garanţiile putincioase; cu tote acestea speculaţiunea este mai presus de orîce prevedere. Ori cât ar fi de perfectă legea, speculaţiunea neconsciinciosă găsesce mijioce pentru a o preface într’o lege detestabilă. S’a făcut legea privitoare la tocmelile agricole; s’a prevedut întru câtva cum trebue să se urmeze în acest fel de relaţiune dintre săteni şi proprietari ori arendatori. Nimenu’i însă nu i-a trecut prin minte să caute a garanta pe săteni până acolo încât în aceea ce privesce tocmelile în bani sa reguleze şi natura monetei. Aceia ce a scăpat din vedere legiuitorului a devenit un nou soiţi de speculaţiune. Ni s’a încredinţat de către persoane demne de totă încrederea că se fac contracte de tocmeli agricole în care plăţile în bani se specifică ca să fie făcute în aur. Când asemenea contracte se citesc ţăranilor de către autoritatea comunală, aceştia nici că băga de seama când se stipuleză achitarea învoelei în aur. Nenorociţii amăgiţi se trudesc numai când se închee socoteala; atunci li se cere aur, şi fiindcă acest metal a devenit rarisim, ei spun cu naivitate că de unde să scotă aur. Arendator rul ’ desluşesce că dacă n’au aur să’i plăteascâ un agio la suma datorită. Ţăranul n’a audit de când este pe lume aceia ce este agio; dacă însă nu pricepe cuvântul, ‘i simte efectul, căci este îndatorat să plătască 15, 20 la sută, poate şi mai mult, diferenţa între argint şi aur. In zadar se tânguesce că lui nu i-a trecut prin minte o asemenea tocmeala. A I* A ie E I, I! X E A. HOST133 DIRECȚIUNEA D-LUI PETRE S. AURELIAEU, Membru Academiei. SE ABONEZĂ: La Administraţiunea Revistei. La biurourile poştale. La principalele librării. Preţuiţi anunciurilor : 30 bani linia.