Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1891-01-14 / nr. 18
L. ;i. ISTo. 18. ma el: Tii ■ ].ro. LG 13n «ii EM& SÆMMUMAL j Redaetor-yj ropriotar H. . : yOLin. 1 i •el -î ni ie de treime vorba o. ; otul s; de uv Ido* . ‘i iK‘-ilrcjt imprim si al a rart u VJ. t j /uni 1-1 iRimm ie 1801 REDACŢIA Şl AD?^!íí18TRaiíA EISCHER «mamcuMiI |{v an (i loi „ „ juni au 3 le portiuni si revî.uue leu linia. I ll'li! ^ P° l,!iPna H! -j hani i IV I”› bani Începutul o Am putut i«luili ›* arzatoai'o:'. chesi » tm Iovei si hotfiroiiscii. n •cserva ce ›› păstrau îo iUlî. dit: • vecii ni u Gabit m ; păi pudura are si m iau ce ni ile ('♦*-! s t» ITîOOÎlCP, O uoi iram pu marra) ■ t i :» i;r.~ o și ri i î i i ! A soi. ■■IV ir. Unite și o' L mai Cu; U-i vem ,cu ioc: Oi i ~1 icaK ’«Jov cu •:i i ■ 1.111* i '■ 1 cu toate , mărturisesc iat fim punon ■ ■ teri al uitătei ca po: prin Ieştii'' fraţii din V- VU iii îi e un traiu mai pectat şi mai d Astăzi c ine laşul tain l1' t,ra. abuc ’ei * lurășie, red-' "M la adui ; •: ;■ tru indeed u tat cu un cut și a sacri « sita to tonta rose te politică, um . -/â* că și celelalte or*a.se ; u ă oi (Iovei Vor see unn pe fosta ei capita* , til mere ••ic în totdeauna. s’a ria și de astă-dată, reunin du-se cel di u ui iu ea se pi, stavilă pornirei nenorocite patimei celor de peste .Mie* » , . de a acapara, totul in profitul lor si a nu lasa Moldovei de-3 căi sărăcie, disconsiderare s umilire. In laşi sa zemislit ideia seriaj gerei puterilor na tînnoi noastre în un singur mănunchiu, ci a încălzit şi însufleţit romanimea ca s’o înbrăţoşeze, cl dar era dator ca se vegheze neincetat ca. actul Unind se fie respectat, și a dovedit că vegheaze! La semnalul de protestare ce l’a dat lașul in contra, însia ce*, un artico; .ntau; : « tini cu vi i .ou " i<K ,.v u naláu de la 30 Doct •.vçi?y>h B. care artioul vLnzj, ;•! ;i do vei contră aiy es primate pria >'• < . I. J Sumteiu prea mulţumiţi, i-'n ' ca, limba păcătosului, adevi' t-:, Patrioţilor, a căror organ de publicitate este ,,Voinţa .Naţionalii“, nu le-au fost destul persecuţiile de 12 ani asupra ţerei în general şi a Moldovei in special, găsesc prilej şi a(fi, a-şi versa veninul, cât, cum, şi unde pot ! Tânguirile, bocetele Moldovei, după D-lor au de résultat »Un fine de ! se (ura, (loja, •i actiunen rolului nă seamă că, răci tolerau şi uta Redacţiune, ambele pe Molii, la Bucureşti, leit nu numai instantia, dar (hrpl a I in rirmica căruia, i fast r.rmurata. repuns, ar fi suficienta in foi,. articului mencionat v a ALB. Regelui si tuturor ca:.Vililor de Stat, ca să se convingă, câtă afecţiune ne păstrează fraţii ? i că d-lor in loc de a pro voca po.cei de la putere se esami neze lucru, d-lor pornesc in galop, pe vechiul cal de pripas »Separatism «c.« încheind că, chestiunei moldove, neşti i s’a dat »Fine de ne primire«! Fi nenişiorilor ! fine de ne primire, ne daţi după 35 de ani ? Cu ce ne Vţi trata după alţi 35 ani ? Rgem,.Abilim a respectat Tîrgoviştea, vechea Capitală şi la Iaşi, la Moldova, la moldoveni aveţi a vă gîndi ? ! Vai vouă fariseilor şi sădimi mior moderni, făţarnici? După ce, cu catalogul în mână ved pină şi şeful holerilor este un Brâtiănu, numşi fănaragiî la Dorohoiu a Broşteni sunt umilit după ce ve dovedim ca in Di:1 ‘ţine din Bucureşti nu este nici a zî 110 de moldovan, si vămi dat de la semplu Telegrafele și Poste, unde’s \ o .: ‘0 funcționari, • . L* carii cu stăruințin ].•' • Cui și a • ■ ;-d putați munteni, s'a putut streca să •. — Apoi a zis.și ce, nu ••.um ;i nu au să aibă: tresulta;! satisfac.-tor reclamele moldo- I vendor, der le dați voe a ti as■ culta?i le .. . s'au nu, dreptate. ■ B.", pur n ci modestia, la Bucuc- ■ a a, ca lipsă de drep' aco ‘. an lăsa., şi ve vom chema la ti fuială, se vedem cine, i asupriţi' s'au asupritorii sunt separtişti, antiunioitişti etc.? Cum ca asupritorii sunt antimito- nişti, separatişti, etc. dovedesc miile de lapte la care Moldova a fost pîij sivă, încarenatâ şi cu căluşul în gură, a rabdat cumplitele maltratări; acum, vom cita, căte va puncte, ce vne trec în amintire: » ; ] a) Fără se fie in programul lui- N- roi de la 1850 sub Gr. Ghica, îndată ce s’a sevărşit Unirea muntenii nu s'au ocupat de cât, de esecutarva moldovenilor din funcţiuni, fapt umilitor pentru Moldova. b) Rusia şi Austria ocupă două ţări a Moldovei, totuşi nu s’au gândit a şterge mareele Moldovei, iar dibucea politică le-a şters până şi de pe Mfatul Domnesc din Iaşi până, şi de pe biserici ! ? c) Faptul anti-unist şi pizmaş in contra moldovenilor a mers, pănâ a şterge numele : Alexandru loan, din Codicii soi — la 1800, — de şi în Francii; şi adi esistă Codicele Napoleon. d) Republica de la Ploeşti, fapt unionist era? e) Jurnalul »Presa« la 1874 propunănddesfiinţarea Universităţei şi a Mitropoliei Moldovei, şi faptul că, mai anii trecuţi se tenta desfiinţarea facultăţii de medicină din Iaşi, fapte unioniste erau ? !) Faptul că, moldovenii in toate ocasiunele au căutat »România« dovadă, Alexandri Eminescu etc. etc. sunt semne de aspiraţii separatistice? Dar, cănd şi unde Literatura muntenească a îndrăgit pe moldoveni ? g) La toate acestea, nu trebue să se uite impertinenţia biurocratismu- lui ministerial muntenesc din capitală şi provincii, pentru moldoveni ! h) Este proaspăt discursul d-lui deputat Voinov, rădicat in cameră ca moldovan, cine s’a găsit să’l bufoneze ? 1) Robescu muntean, venit in Galaţi funcţionar, cu palavre şi pehlivani bcuri, ales deputat de galaţeni, prin urmare de moldoveni ! 2) Tocilescu muntean, ales deputat la Iaşi, de moldoveni ! — Dar, aceşti clovni, vor forma o specială fotografiere a tipurilor lor şi destinaţiunei ce au ; pentru azi, vom zice: Rob şi Tocila, şi uşior va înţelege ori şi cine, causa umflărei în pene, causa shutttrei acestor paseri, pe vechea lor creangă, după ce se satură pe ogorul moldovenesc ! Faptul acestor ingratitudini unionist este ? i) Goana sistematică asupra inteligenţilor, persecuţia comerciului, proprietarilor, arendaşilor şi industriaşilor, unioniste sunt? j) Centralizarea tuturor intereselor in Bucureşti, întocmirea legislaţiei, aşa ca, ultimul ban se curgă numai în Bucureşti — Fapte unioniste şi de simpărtăşie tovărăşiască, sunt ? Pentru moldoveni n’a remas de cât esploatarea ce li se face de atelierii din Bucureşti, şi asceptarea cu septămănile, spre a se putea învrednici so vadă pe vreun vizir. k) M. S. Regele este ţinut sub un fel de pază, ca se nu afle nevoile ţârei; îl ţin strein de Moldova, iar moldovenii ei sunt descrişi cu culorile cele mai negre, şi n’a putut fi, de cât tot o intrigă de la Bucureşti, sburătuiala de anii trecuţi !— In Italia, Rusia şi în alte părţi, unde s'a făcut mutarea Capitalei din un oras in altul, vechiul oras care- V 1 "J i. -i._ I , ' ge eu s a o.*« : ■ u ) - o AUieov.