Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)

1892-11-26 / nr. 54

ANUL I No. 54-NUMENUL 25 BANI ABONAMENTUL P« uu *n ............................................ » b luni........................................................ Punwu atreiuat*i« adaugi portal. Jo 1 noi 12 Joi 25 Noemvrie 1892. f Rondul in po triva III . . .v . . . . Bluu 25 » » » I\ .... . . » 15 Inserţiunî şi reclame 1 left linia. ZIAR SEFTAMAITAL/ Red­actor-proprietar: Em. Al. IVlANOLIU ANUNCIURI —­­ V REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA IN STABILIMENTUL GRAFIC MIRON COSTIN" STR. LĂPUŞNEANU No. 29. Iar promisiuni ? Se svoneşte, nu ştim de a cătea oară, cum că Principele moştenitor de îndată ce se va căsători, va veni să se aşeze in Iaşi, ba încă de astă dată se asigură chiar, că pentru a­­cest sfârşit actualul palat co­munal va fi cumpărat şi res­taurat spre a se servi de reşe­dinţă. Mărturisim că noi suntem departe de a da crezare aces­tui svon, fiind­că ne am obici­nuit cu promisiunile deşerte, ne am săturat de vorbe şi laude ce se aduc vechei capi­tale a Moldovei, mai cu sa­mă de la 1860 încoace, nu numai de Regele Carol, dar şi de toţi acei cari au avut interes să’şi scape sau să câştige o situaţie în unele ocaziuni, situaţie care­­a fost judecată că ar atîrna şi de la cuvântul cetăţenilor Ia­şului, numit în deridere a doua capitală a ţerei. Nu vrem să mai desmor­­mîntăm uitatele promisiuni so­lemne a­le Regelui Carol I, pentru rădicarea prestigiului şi înflorirea acestui încercat oraş. Dat fiind­că iarăşi este vorba de aşezarea Principelui Fer­dinand acolea, vorbă rostită mai întâi de însuşi M. S. Regele cătră delegaţiunele ju­deţului şi ale oraşului, cu o­­cazia primei vizite ce ne o fă­­cusă cu nepotul meu, spre a ni l recomanda, suntem datori de a reveni asupra acestei ches­tiuni, nu ce altă ceva, dar ca să nu ne mai găsim surprinşi în buna noastră credinţă, cu alte cuvinte să nu mai cădem victimă a înşelăciune!. Principele moştenitor nici după căsătorie nu’şi va lua reşerinţa în Iaşi şi aceasta o afirrmăm bazaţi fiind pe faptul că, îi cercurile palatiste nu s’a gîndit şi nici nu se gîndeşte nimeni­ la vre-o disposiţiune care să justifice macar întru cât­va armene svoil, ce ar în­semna că această din urmă promisiune regală dată Iaşului,­­ ar fi o perspectivă să se rea­lizeze. Din contra, să fac pre­gătiri pentru aşazarea pereche! princiare, de­o­camdată în a­­ripa stângă a palatului regal şi s’au luat măsuri pentru res­taurarea palatului de la Cot­­roceni care va fi viitoarea ei reşedinţă. Prin urmare cine şi pentru care interes a respândit svonul despre ţinerea cuvîntului re­gesc, relativ la aşazarea Prin­cipelui moştenitor în Iaşi ? Si­gur că Regele Carol nu, fiind­că interesele politicei interne nu’l îndeamnă de a veni cu­rând în Iaşi, aşa că se aibă nevoe de a’şi pregăti o pri­mire entusiastă din partea ce­tăţenilor din a doua Sa capi­tală?—Şi apoi, când trebuinţa va cere, nu mai sunt încă a­­tâtea lucruri de promis, ori nu se pot reînoi din cele vechi ? Ei bine, adevăratul intere­sat care caută de a se folosi din asemenea svon, este admi­nistraţia. Ha a vrut cu ori­ce preţ să adune o sumă ini­moasă pentru darul de nuntă ce se proectasă a se face lo­godnicei Principelui Ferdinand şi s’a închipuit că prin acest mijloc va putea realiza cu suc­ces acea sumă prin cotizarea cetățenilor. Mai mult, pentru a încălzi entusiasmul cotizato­­rilor a făcut să se generalizeze ideia, că din suma adunată din Moldova, o parte să se afec­teze pentru cumpărarea pala­tului comunal, care să fie ofe­rit că dar perechei princiare, spre a­­ servi de reşedinţă în Iaşi. Ideia este ingenioasă şi cu ea a reuşit administraţia să a­­dune, după cât aflăm, o sumă destul de frumoasă de pe la cetăţenii cari mai cred în pro­­misiunele de sus. Noi însă, în afară că nu mai punem nici o bază pe vorbe, dar încă condemnăm procedeul acesta de a scoate bani din buzuna­rele oamenilor, il condemnăm cu atâta mai mult că prea se exploatează buna-credinţă a ce­tăţenilor ieşeni şi se prea abu­­zază de simţimîntul dragoste ce­­ avem de a ne vedea o­raşul reînfiripându-se, dacă s’ar putea chiar prin o mică curte princiară aşezată in el. Nimeni nu dl­it Re­gele Carol să promită fixarea reşedinţei Principelui moşteni­tor în Iaşi ; şi dacă a promis şi nu s’a ţinut cuvântul pană acuma, pentru ce guvernul seu, profitând de ocazia căsătoriei Principelui, îşi face plăcerea de a mai specula Iaşul cu o pro­misiune nerealisabilă ce deso­­norează Coroana şi indignează pe cetăţenii ieşeni, înşelaţi pănă acuma de atâtea ori în spe­ranţele lor.? lijtH­JM/ţint­ ele din ţară şi străine arată că criza ministerială din Franţa continu Ue Brisson, care primisă să for­­neze cabinetul, a crezut că va putea reuşi să întrunească fracţi­unile partidului republican, însă a întempinat refuzul d-lui Casimir Perier şi a d-lui Bourgeois, ast­fel că a fost silit să’şî depue manda­tul. D­-l Casimir Préier chemat la Eliseu pentru a’şi lua sarcina for­­mărei ministerului, nu a fost mai fericit în urma consfătuire­ ce o avu cu d-nii Ribot, Bourgeois şi Dupuy, aşa că preşedintele a trebuit să recurgă iarăşi la d-l Bourgeois dar situaţia este aşa felm­ că i-va fi imposibil ori­ce nouă încercare de a-şi apropia pe membrii mar­canţi ai partidului republican. Unele ziare cred că d-l Ribot va avea o mănă mai fericită de­oare­ce să află în înţelegere cu d-nii Bourgeois, Casimir Périer, Dupuy, şi tot de o dată o mai bună situaţie în parlament.­­ Ancheta relativ la chestiunea Panama urmează cu activitate şi se discoper tot mai multe dovezi despre rîsîpa şi furturile ce avură loc în această întreprindere celebră. Nu sunt scutite de presupuneri şi complicitate chiar persoane din cele marcante a Franţiei, iar pentru unii compromiterea deja e dovedi­tă, ceia ce face obiectul preocupa­­ţiunei generale din toată ţara şi în străinătate. tj'.tjf: Din Bulgaria să vesteşte ca un însemnat număr din membrii So­­braniei cred că e necesar a se mo­difica unele articole din Constituţie şi că nici guvernul nu ar fi contra acestei. Guvernul mai cu samă ar avea interes pentru o modifiicare a legei electorale fără însă să se atingă de sufragiul universal , el o­­pinează înpreună cu majoritatea că un deputat ar trebui să fie ex­­presiunea a 20,000 loc, iar nu a 50,000 ca pănă acuma. + Proectul de lege pentru dotaţi­­unea Princepelui Ferdinand a fost primit de cameră, care a şi votat urgenţa. El dar va trece cu faţala fulgerului prin secţiuni spre a fi dus din nou în cameră să-şi pri­mească sancţiunea atâtor glasuri care odiniară tunau contra Dome­­nului Coroanei. Asta însemnează convincţiune şi consecvenţă. Sigur că guvernaţii de astă­zi îşi dau samă perfect de ceia ce fac, numai nu ştim când vor fi în opoziţie cum vor justifica darul ce’l fac cu atâta bună voinţă. Se sperăm însă că d-l A. D. Hel­ban­, convins acuma pe deplin de nevoia ca Coroana să aibă un Do­meniu, va uşura situaţia amicilor sei politici, esplicând şi pe aceasta a dotaţiunei Princepelui moştenitor. RACHIUL OTRĂVITOR (URMARE) După cum vedem ilar, toţi si pretutindenea se ocupa cu serio- I sitate de combaterea flagelului ce- I lui mai teribil «alcoholismul», ve- I nind fie-care cu sistemul seu, mai bine sau mai ren combinat, dar vino intr’un mod oare­care, şi nu sta pe loc cu m­ânele încrucişate la pept, uitându-se cu jale cum se topesce omenirea in faţa sa, şi aruncând culpa când in spinarea unuia când in spinarea altuia. Nu­mai la noi, oamenii aşa porecliţi, oameni de stat, ajunşi in capul bucatelor, I re soli,­a lui Dumnezeu ; nu se gândesc a lua vre-o mă­sură ca se curme reul din radă- V­­­ine ca re­ va sa Ie. impute ' i rea misera­bila a ţăranului nostru,­­i' da iţi ivp. teaza ca s a făcut :­­cei­a ce s’a putut face, si sco­­ţuml pomelnicul, începe a-ti în­şira iară resuflu : dar mi i am dat pământ, nu'i am făcut banca ; ugricei­ , nu i am , bcut scoli, nu !

Next