Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1890-11-26 / nr. 11
ANl'l. LJSLo, 1-L Brim X20 'NToembrie 1BQO BFUSCŢIil SI 1 ( > Bani mS MêSéMéSé Aitonamentul |k_- 'an 0 K-î » „ juin an 3 le; Iijserpniiî și reclame 1 len linia. AN L'N CI Ulii J l* luVan:' III V » IV 25 bani 15 haiii și alb oraşelor sale, zac într’o continua aşteptare fiiid că glasuri autorizate şi numeroase nu se rădică in fivonrea lor. Ajlqvenil uniunii Articolul nostril jireconohi, rupe cît se vede ii produs oare care suparare printre unii dopotaţiPși' secători din Moldova, care se găsesc, cum spund ziefitonrea, cu‘invuscu pe căciulă. N ii ai cm ce to face ; datoria mistrii ' lstf»*— duppicum nVrtiin‘ liiaf auguamontni de lit ÎMceput^de a attira ivul, al infPra și • a int cruță hiihie și pe nime Î11 lupta ce o susținem |ientn. Mirptin'ile,,MeldaVei lxi a fiilor ci, restri use de iubireă 'IVățaseă db. peste Mileov. uni Cămpil acțiuMci'noastre, din pVtlic ui/l acosta de vedere, este índcstlil (lé ... V . ' I Inig’ si ndviVsarii contra Cărora am declarat rasboiul, pentrr aceasta cauză sfânta și patriotică, îi avem ia elementul dv dincolo car*1, llandu-si l'mtà.itatea în Uomania, HrtdciiK' a poza |iir cuceritorii Moldovei; ş^înmai avem iaca şi în mij Ionul misirii, ■ pe avei care, au fost in putrinţii se înlVîneze tcudinţile fraţilor şi n’au făcut-o de tenuri care nu peardă o sitimţie ce .xiiridca puirtiUnUm-porodiftU*’,-IneoinwH de i*.'iljuugc.jct*va in ţarii, 'imswldu- KC J mi umerii com pu cioţilor lor şi mănţiniMidu-se prin sprijinirilrt (Vhrtesc. Ei bine, lucrul c-.just-fe liu şi nu putem încupjurH adevrerul sfînt, constatat. de o lume întreagă ce sufere aici în Moldova din cauza năzuinţei Alimia de. a face din Moldova ovacă de muls şi,ai părato.xici altora eaiv. o țin de coarne spre a i se lua lot) Ruptul. » • Marea majoritate a deputaților ,și senatorilor hioldoveni, o spunem cu nit, totde-auna au fost gata de afarointeresele fraților din Valalvia, sacrificând poar le’ cumImterioilor lot- chitii i-ati trimis în Parlament ca să-i reprezinte şi y fi-i sprijine. Şi fiindcă ne am hotărît să redirim velul şi "Varaiam rohde ce le induram, in toată golaeimnea lor, apoi vopi , mai spune cu reprezentanţii noştri. Îşi ctie ce privesc interesele eseluziv ale Moldovei, nu pot avea gură, sunt muţi în C’aiîhro şi mutismul lor e datorit hatîrurilor sau diferitelor avansuri personale ce li se făc de cătră guvernele fraţilor. A nu interesele de înbuniătăţin* ale Moldovei păzi tăc'Crea acolo unde o privire par frivnzetoa’i*ele pe banca ministeriala fedihpjinie, sau la un senin de la dreapta ori dela stinsa făcut de colegii de peste Milcov, ar însemnă o abatere flagralită de la cu intul angajat o dată cu făgăduinţa capotală pentru oarecare îndatoriri. Ihar dacă, precum am aradat in numărul precedent, sunt măgulţi şi neteziţila fraţii munteni cu,denumirea i]e baja.ţ] cu caracter şi că se feresc eg. dracul de tainic de a pronunţa numele de Moldova, pentru a nu li tgraţţ.de separatişti,. apoi numai puţin adevarat es,te, pă .prin purtarea lor, in .general vorbind, s’au sd cobit siggum pedestal,ul ce Car fi putut se-i pue in vaza..corpurilor legi ui torc şi ai ţorei, s'au desereditat ei singuri în faţa opiniunei publice, s’au surpat chiar teremul pe care ar li frehipt să se mănţină. tot-deauna. in faţa capului Statutpi. \ /i nu (inttî seuwMÎ (le mnlereselMkrmiit tip / ce Ic trimite in l\nlument, ale riml/! chiar pentru rine stie re amintimn . personale si meschine ori capiii mi/ vremelnice, /'() atrai/î în urrrrrr th'rrniwrfulTrrm 'dTrTi r~ 'ălîceînrîi carnea le-ai fit rut1 jacul prin (iei minett rnr.are, si nu (beii deca/ o unealta de întrebuinta/ in înprejurari si neroi, furift drept ai de a/ , haltea fruntea, fiind că e pataid şi nici de a stri/ja, fiind ca ai cchişul Iadirului îp.t (jam. , . . : ) Şi, în aşa decădere mare, se găsesc mulţi ‘dintre reprezentănţii noştri din Parlament, voia Ce a făcut ca impresiuă cu discordia ce există, între ei— jcănd este vorba de chestiuni ce înte[ [ 111 ! ’ ‘ l A t1 H'1 ;rpsează Moldova—să slăbească de tot prestigiul acestei părţi a torci, cum şi iforţa morală şi numerică, necesară ,pentru a se impline atît capii Statului, care pare că nu vrea să ştie de Moldova şi ogmenii sei, cît.şi fraţilor de peste MOQOV, despre care am zis si vom mai repeta, că. an meritul cel mare de a fi stimm uniţi în faţa interesei, terei lor. T-•:[.!» a • -»I ’ (.a-) j ' ■ i , ii ». • Aceasta este şi cauza pentru care inoMovtemfc nostru deja au încetat a e rimi întîlni cu portofoliole miniseriale, ba in să se şi primească pe iată insulta cu nu sunt vrednicî de tir se redica la n aşa demnitate în Sat! Aceasta este şi cauza pentru care E o nechibzuinţă. » De n tîţa ani de când s’au votat sumele necesare pentru clădirea unui liceu model in laşi şiplină astăzi, această clădire a reams tot inen ‘Stih o formă • de1 dosiderat, eu toate promi - siunile * date și cu loi sgonionul dese dlădise, ba cu facerea plabecilor, că trebue să fie în cotare ori in eutarej comlisiuni, ba cu alegerea locului, pentru care se trimisese comisia ni peste comisiimi şi care n’au dat însă resultatul satisfăcător. ■ Se zice insă că după multele intre vorbei şi consultări, ministerul s’ar fi hotărît să’l zidească pe locul viranii în strada Th. Cozma şi la spat de grijimnei sconici de Polomie. Să credemi că aşa să şi fie, cu toate că mi se Vede incă nici o urmă despre intenţia nea de a se pune in executare o aseminea zidire, dar se credem in buna-voinţa guver nului de a da o şcoală atît de necesară laşului. l’ăiă când insă, acea zidire î’şi va avea fiinţă, ministerul ar fi trebuit să nu si.'ice internatul liceulu, actual, căci de bun de rău era alăturea cu şcoala unde ’şi urmau elevii interni cursul, fără să fie nevoiți dea parcurge distanţe mari prin rang, umezeloşi, glod, de la casa inchiriată pentru internat şi pănă la liceu. Acei elevi bind seraci mulţi din ei n'au mijloace ca să se poată îmbrăcă pentru iarnă şi prin urmare Statul luăndu-le întreţinerea pe socoteala lui, nu le face nici un fi implimbăndu-i de patru ori pe zi de la clase la internat Trebuia o mai serioasă, chibzuinţă din partea ministerului in această privinţă, şi să fi clădit liceul model, dacă hrăneşte intenţiunea de al mai da vreo dată Iaşului şi apoi se li dă ramat casa ce servea de internat,căici o declarăm, ori cât de nepractic şi infect ar fi fost acel local, la urmă urmei era de preferat se t? ramas neatins pentru elevii interni, de cât să fie expuşi la boale [»roviuite din reţelele prinse cu purtarea pe uliţi in vremi rele ca acuma. Cronica locală cu stradele noastre secondare e un adevarat scandal. Neglijenţa comunei de a face cât de puţină comoditate locuitorilor lor, este văzut că întrece orice margini căci îi lasă să se înece în glod, fără să ia nici o măsura de ameliorare. Intre nuiţele strade din categoria aratată este şi aceia numită, a lui Spinzi, din Păcurari ; această stradă leaga pe aceia a Păcurarilor cu soşaua. Arcu, soşaua judeţiană de peste linia drumului de fer, şi in fine cu drumul ce duce la gară. Ea serveşte de treacăt tuturor oarelor ce vin de la Copou, ori pe la bariera Păcurarilor ca sa ducă producte la magaziile drumului de fer sau vice-versa, şi in fine, se ştie că vara e treacătul militarilor duşi la Cahlui pentru spălătoare. Ei bine, această stradă atît de frecventată este locul cel mai primejdios pentru cei care trec prin ea, forsaţi d© a’şi scurta drumul, fie la gară, fie la magaziele ei, fie la fa. . . V lirica de tutunuri. Credem că noul Consiliu se va pătrunde d de necesitatea pavărei acestei strade, e n lumea să nu mai fie expusă , de a se duce tîrîş din deal pălii in Valei pe acel povămiş şi nici aşi rupe picioarele, vitele ce trag la povoare, fie la deal fie la vale. * Joi 22 Noembrie a avut loc înmormântarea d-nei Măria I. Roman, soţia prietenului şi con fratelui nostru, redactor-proprietar al ziarului „Drapelul“. D-na Maria I. Unman, avea de rabdâ etăteă de 22 ani * (‘}l lăsat in lume doi copilaşi mici, iar soţii nemîngăiat şi regrete adinei rudelor şi tuturor celor care au cunoscut-o. Ne asociem din inima la durerea dor [rontru această, perdere atît de ‘simţită. p * Ziarul (lin localitate r mânea liberalii in numărul seu de la. 21 a. c. ,dădu ştirea că la Sft. Spiridon se fac lucrări mari in regie, contra legei comptabilităţei. Am căutat se ne înformăm şi noi despre acest fajit, de o mare gravitate şi am aflat că confraţii noştri de