Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)
1893-10-28 / nr. 16
ANUL III No. 16. UN NUMI.R 23 BANI JOI 28 OCTOMBRIE 1893. ABONAMENTULX ) Pe an nr...................................................Lei noi 12 ! » 6 luni...................................................» » 6 Pentru «treinâtate se adaogă portul. ZIAR SAPTAMEHAL Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU)( REDACȚIA ȘI ADMINISTRATIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN“ STR. GOLIA No. 54, T ANUNCIURI. )( Rendul în pagina III . . . . Bani !*07 * IV................................. *25 ^ Inseițiune și reclamele( linia pentru representant» Moldova. Zilele sunt numerate până la deschiderea Camerilor, când representanţii terei vor reîncepe desbaterile asupra diferitelor proecte de legi pregătite de guvern, sau care se vor propune din iniţiativa lor. Independent de spiritul de partid şi animosităţile ce domnesc între membrii cabinetului şi care se resfrîng asupra partizanilor sei, producînd nemulţumiri şi receli care trădează slăbiciunea legăturilor tovărăşiei de la putere, noi ca cei ce ne interesăm în prima linie de nevoile acestei părţi a ţereî, trecem deocamdată asupra unor asemenea zizanii cum şi a greşelilor mari deja sevârşite, ca se amintim representanţilor acestei părţi a ţereî, datoriile ce au de a’şî îndeplini mandatul conform dorinţilor celor ce i l’au încredinţat. Nu ne am sfiit nici o dată de a spune lucrurile cum sunt şi mai ales de a arata incorectitudinile deputaţilor moldoveni, faţă cu nevoile mari ce se simt acolea, pe care vecinii le nesocotesc, ba încă de multe ori le sacrifică pentru a complăcea colegilor lor de dincolo de Milcov. Tot asemenea vom urma şi de aici înainte de a spune adevărul în privinţa atitudinei lor în parlament, a silinţelor ce’şî dau ca să susţie drepturile Moldovei la o egală tratare şi îmbunătăţire, fie economică sau culturală, cum şi a intera mutismul ce’l păstrează, ori de câte ori este vorba de interese vitale pentru ea şi de care majoritatea frăţească profită, spre a le lasa într’o continuă aşteptare. Ne facem datoria de a le atrage atenţiunea mai întâiu asupra marei înbunătăţiri ce s’ar aduce stârci agricultorilor din întreaga ţară, prin înfiinţarea de bănci agricole, cari nu numai că ar scapa de ruină o clasă întreagă a celei mai de samă ramură de producţiune, dar încă i-ar da un inpuls puternic spre o desvoltare întinsă, din care fără îndoială că statul nu poate de cât se câştige. Crearea unor asemenea bănci va fi pentru Moldova mai cu samă o binefacere din cele mai mari, căci agricultorii ei sunt cei dinte cari indură calamitatea cu camătă neomenoasă şi se văd înpinşi în scurtă vreme la ruină. Nu mai puţin vor trebui ca ieşind din reserva ce s’o impun pentru a nu perde stima colegilor lor din Valahia, să ceară cu stăruinţă înfiinţarea liniilor necesare de drum de fer, cum şi legarea a celei de la Iaşi la Dorohoi, acum în construcţie, cu Noua Suliţă care e punctul de întâlnire cu linia austriacă, terminată deja, şi cu cea rusască, ce în curând va fi dată şi ea exploatărei. Apoi, înfiinţarea docurilor şi antrepozitelor din Iaşi , complectarea reţelei de şosele pentru legarea diferitelor centre de populaţiune şi comerţ; îngrădirea prin măsuri urgente, a intereselor comerciale înpotriva străinismului, înfiinţarea monopolului băuturilor spirtoase, ce vedem că se impune pentru scaparea populaţiunei noastre ; şi în sfîrşit, crearea diferitelor instituţiuni pentru desvoltarea economică şi culturală a acestei părţi a c erei în mod proporţional celor existente dincolo de Milcov. Rînd pe rînd am tratat în coloanele noastre fiecare din aceste chestiuni în parte, dovedind trebuinţa lor ca se putem întră şi noi ce ştiea de aici pe o cale mai înfloritoare. Ar fi de dorit ca reprezentanţii acestei părţi a fetei să înteleaga o dată şi ei că, cu purtarea echivocă ce o au, menajând pe cei de dincolo şi minţind pe alegătorii lor, nu vor putea merge multă vreme înainte ; că concesiile ce le fac spre a fi bine priviţi la Bucureşti, sunt în paguba alegătorilor lor şi o vânzare a intereselor moldoveneşti, şi că prin urmare atât pentru prestigiul lor ca şi al ţarei, trebue se rupă cu asemenea sistem păcătos din care nu resultă decât disconsiderarea şi ruina Moldovei. Bustul lui Mihail Kogâlniceanu După informaţiunile ce le avem, desvălirea bustului marelui barbat de stat, Mihail Kogălniceanu, s’a făcut la Galaţi, în presenţa unui public foarte numeros. Delegaţiunele studenţilor au făcut împreună cu d-nul Niculescu, directorul liceului, Gh. Mihailescu, fost deputat, Adamescu, Pacu, etc, onorurile serbăreî. Ca în tot-deauna și cu această ocaziune câte va mici miserii n’au lipsit, cu toate acestea serbarea a fost impozantă. Cel întâi discurs rostit a fost al donatorului acestui bust, dl. V. A. Urechia, car entusiasmă pe numeroşii asistenţi prin verva cu care pusă în vază meritele marelui barbat de stat. După d-sa vorbi primarul oraşului Galaţi, dl. Virgiliu Poenariu, apoi dl. N. Culianu, Rectorul Universităţei ieşene, d-nii D. Popescu şi D. C. Vasiliu din partea ambelor Universităţi, dl. Murnu din partea Românilor macedoneni, dl. Gh. Mihailescu din partea şcoalelor secondare din Galaţi, şi în fine dl. I. G. Nebunele de la ziarul „ Galaţii*. Seria discursurilor fiind terminată, se ceti actul comemorativ, prin care dl. V. A. Urechea dă bustul în primirea comunei Galaţi. Au fost depuse 15 coroane, între care cea dintâi a Regelui Jiu depusă de colonelul Bereşteanu în sunetul imnului executat de musica militară, după care urmă a Universităţei din Iaşi, a acelei din Bucureşti, a Academiei române, a Atheneului din Bucuresci, etc. La această serbare guvernul a găsit de cuviinţă se nu fie parte; această procedare a sa faţă cu amintirea despre Kogălniceanu, e mai mult decât condemnabilă, se urcă până la 75 mii atmosfere de presiune şi că expresia de dinamită în lăuntru tunului nu-i produce nici o vatamare. „ După două zile de la sev£rşirea asasinatului asupra primarului Carter Harrison, exposiţia din Chicago s-a închis. Această exposiţie a fost deschisă 183 de zile de la 1 Mai până la 30 Octombre st. n. şi a fost vizitată pe fiecare zi în termen mijlociu de 109,289 persoane iar cifra produsă din intrările plătite se urcă la 20 de milioane fr. Criza în Austria pare a fi pe punctul de a se termina. Prinţul Windischgraetz a primit însărcinarea se formeze cabinetul şi a şi intrat deja în tratări cu mai mulţi barbaţi politici. Ziarele dau ştirea că Camera reprezentanţilor din Waschington a adoptat cu 191 voturi contrageniliul Woorhees care abrogă Sherman Bill şi că dl. Claveland, preşedintele confederaţiunei, a subscris imediat decretul relativ la această abrogare. Ziarile engleze consideră abrogarea lui Sherman Bill ca un eveniment de o importanţă foarte mare. Ziarul « Times» constată că victoria este a d-lui Cleveland şi că efectele ei au să se simtă atât în situaţia respectivă a partidelor cât şi a circulaţiunei monetare şi a comerţului Statelor Unite. Aceasta va da loc fără îndoială la disolvarea partidelor actuale şi la formaţiunea altora cu programe noi. Intonnaţiuni Ziarul XIX-metricc arată că inginerii framcejî au pus mâna pe secretul unei noue composiţiunî metalice din care se fabrică actualmente tunurile în uzina Krupp, şi pe care el o experimentează în fabricele de la Creusot. Această composiţie este un fel de ferronichel, a cărei putere de resistenţă de peste Munţi Cu toată îndulcirea ce o arată din când în când ziarele ungureşti faţă cu chestiunea naţionalităţilor şi în special cu acea a Românilor, cu toate măsurile de moderare a spiritelor cu care place guvernului din Pesta să se recomande acuma, spre a mai potoli animosităţile pornite de şovinismul mare de care pătimesc Ungurii, faptele dovedesc că nimic nu s’a schimbat din mersul lucrurilor de peste munţi şi că goana înpotriva elementului românesc ’şi urmează cursul fără întrerupere.