Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)

1893-10-28 / nr. 16

ANUL III No. 16. UN NUMI­.R 23 BANI JOI 28 OCTOMBRIE 1893. ABONAMENTULX ) Pe an nr...................................................Lei noi 12 ! » 6 luni...................................................» » 6 Pentru «treinâtate se adaog­ă portul. ZIAR SAPTAMEHAL Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU)( REDACȚIA ȘI ADMINISTRATIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN“ STR. GOLIA No. 54, T ANUNCIURI­­­­. )( Rendul în pagina III . . . . Bani !*0­­7­­­­ * IV................................. *25 ^ Inseițiun­e și reclame­­­le( linia pentru representant» Moldova. Zilele sunt numerate până la deschiderea Camerilor, când representanţii terei vor reîncepe desbaterile asupra diferitelor proecte de legi pregătite de guvern, sau care se vor pro­pune din iniţiativa lor. Independent de spiritul de partid şi animosităţile ce dom­nesc între membrii cabinetului şi care se resfrîng asupra par­tizanilor sei, producînd ne­­mulţumiri şi receli care tră­dează slăbiciunea legăturilor tovărăşiei de la putere, noi ca cei ce ne interesăm în prima linie de nevoile acestei părţi a ţereî, trecem de­o­cam­dată asupra unor asemenea zizanii cum şi a greşelilor mari deja sevârşite, ca se amintim repre­­sentanţilor acestei părţi a ţereî, datoriile ce au de a’şî înde­plini mandatul conform dorin­­ţilor celor ce­ i l’au încredinţat. Nu ne am sfiit nici o dată de a spune lucrurile cum sunt şi mai ales de a arata inco­rectitudinile deputaţilor moldo­veni, faţă cu nevoile mari ce se simt acolea, pe care vecinii le nesocotesc, ba încă de multe ori le sacrifică pentru a com­plăcea colegilor lor de dincolo de Milcov. Tot asemenea vom urma şi de aici înainte de a spune adevărul în privinţa a­­titudinei lor în parlament, a silinţelor ce’şî dau ca să susţie drepturile Moldovei la o egală tratare şi îmbunătăţire, fie e­­conomică sau culturală, cum şi a intera mutismul ce’l păs­trează, ori de câte ori este vorba de interese vitale pen­tru ea şi de care majoritatea frăţească profită, spre a le lasa într’o continuă aşteptare. Ne facem datoria de a le atrage atenţiunea mai întâiu asupra marei înbunătăţiri ce s’ar aduce stârci agricultorilor din întreaga ţară, prin înfiin­ţarea de bănci agricole, cari nu numai că ar scapa de ru­ină o clasă întreagă a celei mai de samă ramură de pro­­ducţiune, dar încă i-ar da un inpuls puternic spre o desvol­­tare întinsă, din care fără în­doială că statul nu poate de cât se câştige. Crearea unor asemenea bănci va fi pentru Moldova mai cu samă o bine­facere din cele mai mari, căci agricultorii ei sunt cei dinte­ cari indură calamitatea cu ca­mătă neomenoasă şi se văd înpinşi în scurtă vreme la ru­ină. Nu mai puţin vor trebui ca i­eşind din reserva ce s’o impun pentru a nu perde sti­ma colegilor lor din Valahia, să ceară cu stăruinţă înfiinţa­rea liniilor necesare de drum de fer, cum şi legarea a celei de la Iaşi la Dorohoi, acum în construcţie, cu Noua­ Suliţă care e punctul de întâlnire cu linia austriacă, terminată deja, şi cu cea rusască, ce în cu­­rând va fi dată şi ea exploa­­tărei. Apoi, înfiinţarea docuri­­lor şi antrepozitelor din Iaşi , complectarea reţelei de şosele pentru legarea diferitelor cen­tre de populaţiune şi comerţ; îngrădirea prin măsuri urgen­te, a intereselor comerciale în­­potriva străinismului, înfiinţa­rea monopolului băuturilor spir­toase, ce vedem că se impune pentru scaparea populaţiunei noastre ; şi în sfîrşit, crearea di­feritelor instituţiuni pentru des­­voltarea economică şi cultura­lă a acestei părţi a c erei în mod proporţional celor exis­tente dincolo de Milcov. Rînd pe rînd am tratat în coloanele noastre fie­care din aceste chestiuni în parte, do­vedind trebuinţa lor ca se pu­tem întră şi noi ce ştiea de a­­ici pe o cale mai înfloritoare. Ar fi de dorit ca reprezentan­ţii acestei părţi a fetei să în­­teleaga o dată şi ei că, cu purta­rea echivocă ce o au, menajând pe cei de din­colo şi minţind pe alegătorii lor, nu vor pu­tea merge multă vreme înain­te ; că concesiile ce le fac spre a fi bine priviţi la Bucureşti, sunt în paguba alegătorilor lor şi o vânzare a intereselor mol­doveneşti, şi că prin urmare atât pentru prestigiul lor ca şi al ţarei, trebue se rupă cu asemenea sistem păcătos din care nu resultă de­cât discon­­siderarea şi ruina Moldovei. Bustul lui Mihail Kogâlniceanu După informaţiunile ce le avem, desvălirea bustului marelui barbat de stat, Mihail Kogălniceanu, s’a făcut la Galaţi, în presenţa unui public foarte numeros. Delegaţiu­­nele studenţilor au făcut împreună cu d-nul Niculescu, directorul li­ceului, Gh. Mihailescu, fost depu­tat, Adamescu, Pacu, etc, onoru­rile serbăreî. Ca în tot-deauna și cu această ocaziune câte­ va mici miserii n’au lipsit, cu toate acestea serbarea a fost impozantă. Cel întâi discurs rostit a fost al donatorului acestui bust, dl. V. A. Urechia, car­ entusiasmă pe nu­meroşii asistenţi prin verva cu care pusă în vază meritele marelui bar­bat de stat. După d-sa vorbi pri­marul oraşului Galaţi, dl. Virgiliu Poenariu, apoi dl. N. Culianu, Rec­torul Universităţei ieşene, d-nii D. Popescu şi D. C. Vasiliu din partea ambelor Universităţi, dl. Murnu din partea Românilor macedoneni, dl. Gh. Mihailescu din partea şcoale­­lor secondare din Galaţi, şi în fine dl. I. G. Nebunele de la ziarul „ Galaţii*. Seria discursurilor fiind termi­nată, se ceti actul comemorativ, prin care dl. V. A. Urechea dă bustul în primirea comunei Galaţi. Au fost depuse 15 coroane, în­tre care cea dintâi a Regelui Jiu depusă de colonelul Bereşteanu în sunetul imnului executat de mu­­sica militară, după care urmă a Universităţei din Iaşi, a acelei din Bucureşti, a Academiei române, a Atheneului din Bucuresci, etc. La această serbare guvernul a găsit de cuviinţă se nu fie parte; această procedare a sa faţă cu a­­mintirea despre Kogălniceanu, e mai mult de­cât condemnabilă, se urcă până la 75 mii atmosfere de presiune şi că expresia de di­namită în lăuntru tunului nu-i pro­duce nici o vatamare. „ După două zile de la sev£rşirea asasinatului asupra primarului Car­ter Harrison, exposiţia din Chicago s-a închis. Această exposiţie a fost deschisă 183 de zile de la 1 Mai până la 30 Octombre st. n. şi­ a fost vizitată pe fie­care zi în termen mijlociu de 109,289 persoane iar cifra produsă din intrările plătite se urcă la 20 de milioane fr. Criza în Austria pare a fi pe punctul de a se termina. Prinţul Windischgraetz a primit însărcina­­rea se formeze cabinetul şi a şi intrat deja în tratări cu mai mulţi barbaţi politici. Ziarele dau ştirea că Camera reprezentanţilor din Waschington a adoptat cu 191 voturi contrage­niliul Woorhees care abrogă She­rman Bill şi că d­l. Claveland, pre­şedintele confederaţiunei, a sub­scris imediat decretul relativ la această abrogare. Ziarile engleze consideră abroga­rea lui Sherman Bill ca un eve­niment de o importanţă foarte mare. Ziarul « Times» constată că vic­toria este a d-lui Cleveland şi că efectele ei au să se simtă atât în situaţia respectivă a partidelor cât şi a circulaţiunei monetare şi a comerţului Statelor­ Unite. Aceasta va da loc fără îndoială la disolva­­rea partidelor actuale şi la for­maţiunea altora cu programe noi. Intonnaţiuni Ziarul XIX-me­tric­c arată că inginerii framcejî au pus mâna pe secretul unei noue composiţiunî metalice din care se fabrică actu­almente tunurile în uzina Krupp, şi pe care el o experimentează în fabricele de la Creusot. Această composiţie este un fel de ferro­­nichel, a cărei putere de resistenţă de peste Munţi Cu toată îndulcirea ce o ara­tă din când în când ziarele un­gureşti faţă cu chestiunea naţio­nalităţilor şi în special cu acea a Românilor, cu toate măsurile de moderare a spiritelor cu ca­re place guvernului din Pesta să se recomande acuma, spre a mai potoli animosităţile pornite de şovinismul mare de care păti­mesc Ungurii, faptele dovedesc că nimic nu s’a schimbat din mersul lucrurilor de peste munţi şi că goana înpotriva elementu­lui românesc ’şi urmează cursul fără întrerupere.

Next