Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)
1894-10-27 / nr. 16
ANUL IV No. 16. ABONAMENTUL '■ / Vf Pe on an .... ......................Lei noi 12 6 Inni..................... .... „ „ <> Y/ Pentru străinătate se adaugă portul. ^ UN NUMER 25 BANI ZI.AR S-A.^5T^.2vd.-A.3iT-A.IL Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. JOI 27 OCTOMBRIE 1894. ):( ):( )( Rîndul în pagina 111 )( . - iv );( Insertiuni și reclame 1 îeu inia. .^4 "X ANUXCIURl| \ 2hS* LINIA CRASNA-HUŞI Am făcut să se observe mai atâtea rînduri ca chiar dacă după multe sforţări, rugăminţi şi tîrgueli, ajungem se obţinem vre-o înbunătăţire pentru o localitate din această parte a ţarei, cei de la centru stau mult pe gînduri cum ar găsi vre-un mijloc spre a o face cât mai meschin posibil, ca să nu se cheltuiască bani mulţi, iar in ce privesce pentru satisfacerea partei de dincolo, nu dau înapoi de la nici un sacrificiu. Am aratat în atâtea rînduri cum acolo an cu an se tot proectează şi se votează la linii de drum de fer, care se lege între ele diferitele localităţi, de o importanţă mai puţin decât secondară, ba unele chiar am putea zice de fantazie, pe când acelea linii de cel mai mare interes nu numai că unele stau în stare de proect de ani întregi, fără a se mai găsi fonduri din cari să se efectueze, dar altele nici nu sunt luate in sama, căci egoismul frăţesc, care majorează in camere şi la guvern, nu poate îngădui crearea de mijloace prin care judeţele din Moldova să se ridice deasupra nevoilor ce le ţin în loc, în sbuciumul lor pentru desvoltarea economică. S-a făcut linia Crasna-Huşi, pentru a închide gura Falcienilor cari au strigat ani întregi asupra imposibilităţei transporturilor pentru cantităţile mari de producte ce le dă judeţul lor, dar s’a făcut cale îngustă după cum era şi linia Peatra-Bacâu, ceia ce, e o deriziune, căci nu putem spune altă ceva, de oarece nu e în stare să satisfacă aproape întru nimic interesele locuitorilor acelui judeţ. Dacă astâzi, când preţurile sunt aşa de căciute că, cea mai mare parte a agricultorilor prefer să ţie productele lor în hambare de cât se le deie în perdere, şi tot încă zac în saci pe la gările de pe această linie, expuse intimperiilor, îşi poate închipui orice om cu judecată, ce trebuie se fie când toate acele producte ar fi vîndute şi că la cutare ori cutare termen predate cumpărătorilor în porturi sau la gările de pe liniile cu cale normală ? Negreşit ca nu poate resulta pentru vîneletori decât cele mai mari neajunsuri, din cauza micelor încărcături pe vagoanele de pe această cale şi a întîrzierei transportului. Ceia ce măreşte şi mai mult nemulţumirea generală a judeţenilor, este îndoita cheltuială ce au cu transbordătul la Crasna, pentru care întimpină cele mai mari greutăţi şi adesea ori sufer pagube simţitoare, fie prin risipa productelor cu aşteptarea îndelungată de a capata vagoane de pe linia normală, fie din lipsă de braţe pentru efectuarea reincărcărei. E absolută nevoe dar ca această linie să se prefacă în cale largă cât mai curînd, pentru a satisface interesele agriculturei din acest judeţ şi a nu fi expuşi oamenii la cheltueli aşa mari cu transportul produselor lor. Aceasta e una din chestiunele cele mai importante pentru Fălcieni şi ne facem datoria de a atrage atenţiunea celor în drept asupra ei, şi în acelaş timp a îndemna pe reprezentanţii Moldovei, de prin celelalte judeţe, se fie exemplu de la colegii lor de peste Milcov şi cu toţii să o susţie, căci numai astfel nu vor putea smulge creditul necesar pentru îndeplinirea ei. rusa, ca se aibă mai mare garanţie pentru menţinerea păcei, singura sa ambiţiune şi din care şi-a făcut o glorie. Ţarul Alexandru al II-lea a fost un caracter în toată puterea cuvîntului şi "dacă dupa asasinarea tatălui seu nu a mai vrut se ştie de constituţia proectată de Loris Meliof şi aprobată de el în preziua asasinatului oribil, prin aceasta Alexandru al lll-lea nu se poate zice că a fost un autocrat ambiţios şi egoist, căci consciinţa responsabilităţei morale a faptelor sale ni era vie în suflet. In tot timpul domniei sale a căutat să aibe linişte în tot vastul său imperiu se amelioreze situaţia financiară, se deschidă numeroase debuşeuri pentru industrie şi comerţ făcând să se construiască linii de drum de fer până în inima Asiei şi la marea de Bering. El era un rus pasionat şi mergea cu simţul datorie pentru patrie până la esclusivism, ceia ce şi esplică măsurile luate în contra naţionalităţilor neruse din imperiul său şi goana ce a făcut să se pornească în potriva Evreilor. ALEXANDRU AL lll-lea. Evenimentul zilei este moartea ţarului Alexandru al lll-lea şi care preocupă toată lumea, atât din cauza simpatiilor rele avem în unele state cât şi a posibilităţei unei schimbări a fisionomiei politice din Europa. In special vestea tristă despre desnodământul fatal de la de la Livadia a produs o vie impresiune în Franţa şi toate ziarele de acolo fac elogiuri defunctului împărat pentru nestrămutata prietenie ce a dovedit poporului francez, de pe când era ţarevici şi silinţa ce s’a dat ca Ţar de a face alianţa franco In formaţiuni La 1 Noembrie aflăm că va avea loc inaugurarea Spitalului rural din Podul Ooaei. Se ştie că acest spital este construit după tipul adoptat de minister şi e una din cele mai solide şi mai bine aşezat dintre toate spitalele judeţului. «Gazeta Bucovinei» arată că dl. Iosif Szombaty, de la museul din Viena, a publicat de curînd o broşură relativă la cercetările sale preistorice, întreprinse, în 1893, Bucovina. Săpături au fost făcute în Sipeniţ, Hliboca, Rădăuţi, Suceava şi Siret. Dl. Szambaty conchide că «Bucovina este o ţară în care cercetările preistorice ar trebui urmate, deoarece resultatele vor fi foarte interesante. * Ziarele spun că dl. V. P. Sassu, primarele oraşului Brăila a fost revocat din funcţiunea sa prin o hotărîre a consiliului de miniştri. Dl. Sassu s’a făcut vinovat faţă cu guvernul conservator pentru că se hotărîse a nu ţinea seamă de legea maximului, opera grandioasă a acestui guvern. Principele Ferdinand va reprezenta pe M. S. Regele la înmormîntarea ţarului Alexandru al lll-lea, care va avea loc, după arătările ziarelor, între 10—15 Noembrie st. n * Corpul ţarului a fost îmbalsamat şi expus în capela palatului. Toată flota de pe marea Neagră a primit ordin de a se duce la Jalta ca se escorteze corpul ţarului de acolo la Odesa, de unde apoi va fi transportat la Petersburg şi depus in cavoul imperial din biserica Sf. Petru şi Pavel. De peste Munţi De când membrii comitetului naţional stau zăvoriţi în temniţele de la Sighedin şi Vaţ, se petrec multe lucruri în Transilvania şi celelalte provincii româneşti de sub domnia Ungurilor, lucruri cari numai prielnice nu pot fi susţinerea unei lupte folositoare pentru naţiune. Pe lângă perderea curajului unora, care văd că guvernul român lucrează din răsputeri alăturea cu cel unguresc pentru înăbuşirea mişcărei, pe lângă înfricoşarea altora de a nu şi mai manifesta sentimentele, apoi mai sunt şi intrigile a căror fire sunt ţinute parte din Budapesta şi parte de guvernul din Bucureşti a căror scop e divizarea patrioţilor şi zădărnicirea acţiunei lor. Aşa de ex Al. Moscony ce a prins de câtva timp iarăşi oarecare autoritate printre bănăţeni, datorit grijei Ungurilor, astăzi face propagandă de a nu mai asculta de direcţiunea politică de pănă acuma, fiindca prin intemniţarea comitetului, membrii lui s’nu depus bilanţul politic şi că e cuminte a nu se mai lua după ardeleni cari înping lucrurile la revoltă. Faptul d-lui Ioan Lahovari, reprezentantul statului nostru la Paris, care nu poate fi calificat decât ca o tradare din cele mai negre şi despre a cărui exactitate nu ne mai putem îndoi, încă a contribuit foarte mult la abaterea spiritelor de peste munţi. Dar acest fapt nu numai că i-a descurajat foarte mult pe ei, dar ne a isbit pe noi în demnitate, căci ce ideie îşi poate face cineva veniând că un reprezentant al ţarei caută a corumpe ziarele străine, cum s’a întîmplat cu Journal des Débats, pentru a nu mai pune temeiu pe Ligă şi prin urmare a nu mai sprijini chestiunea română ? Aceasta este o jignire din cele mai grave pentru noi şi o decepţiune foarte mare pentru fraţii de peste munți.