Ecoul Moldovei, 1894-1895 (Anul 4, nr. 1-52)

1894-10-27 / nr. 16

ANUL IV No. 16. ABONAMENTUL '■ / Vf Pe on an .... ......................Lei noi 12 6 Inni..................... .... „ „ <> Y/ Pentru străinătate se adaugă portul. ^ UN NUMER 25 BANI Z­I.AR S-A.^5T^.2vd.-A.3iT-A.IL Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. JOI 27 OCTOMBRIE 1894. ):( ):( )( Rîndul în pagina 111 )( . - iv );( Insertiuni și reclame 1 îeu inia. .^4 "X ANUXCIURl| \ 2hS*­­ LINIA CRASNA-HUŞI Am făcut să se observe mai atâtea rînduri ca chiar dacă după multe sforţări, rugăminţi şi tîrgueli, ajungem se obţi­nem vre-o înbunătăţire pentru o localitate din această parte a ţarei, cei de la centru stau mult pe gînduri cum ar găsi vre-un mijloc spre a o face cât mai meschin posibil, ca să nu se cheltuiască bani mulţi, iar in ce privesce pentru satis­facerea partei de dincolo, nu dau înapoi de la nici un sa­crificiu. Am aratat în atâtea rînduri cum acolo an cu an se tot proectează şi se votează la linii de drum de fer, care se lege între ele diferitele locali­tăţi, de o importanţă mai pu­ţin de­cât secondară, ba une­le chiar am putea zice de fantazie, pe când acelea linii de cel mai mare interes nu numai că unele stau în stare de proect de ani întregi, fără a se mai găsi fonduri din cari să se efectueze, dar al­tele nici nu sunt luate in sa­ma, căci egoismul frăţesc, ca­re majorează in camere şi la guvern, nu poate îngădui cre­area de mijloace prin care ju­deţele din Moldova să se ri­dice de­asupra nevoilor ce le ţin în loc, în sbuciumul lor pentru desvoltarea economică. S-a făcut linia Crasna-Huşi, pentru a în­chide gura Falcie­­nilor cari au strigat ani în­tregi asupra imposibilităţei transporturilor pentru canti­tăţile mari de producte ce le dă judeţul lor, dar s’a făcut cale îngustă după cum era şi linia Peatra-Bacâu, ceia ce, e o deriziune, căci nu putem spune altă ceva, de oare­ce nu e în stare să satisfacă a­­proape întru nimic interesele locuitorilor acelui judeţ. Dacă astâ­zi, când preţuri­le sunt aşa de căciute că, cea mai mare parte a agriculto­rilor prefer să ţie productele lor în hambare de cât se le deie în perdere, şi tot încă zac în saci pe la gările de pe a­­ceastă linie, expuse intimpe­­riilor, îşi poate închipui ori­ce om cu judecată, ce trebuie se fie când toate acele pro­ducte ar fi vîndute şi că la cutare ori cutare termen pre­date cumpărătorilor în porturi sau la gările de pe liniile cu cale normală ? Negreşit ca nu poate resulta pentru vînele­tori de­cât cele mai mari ne­ajunsuri, din cauza micelor încărcături pe vagoanele de pe această cale şi a întîrzie­­rei transportului. Ceia ce măreşte şi mai mult nemulţumirea generală a ju­deţenilor, este îndoita chel­tuială ce au cu transbordătul la Crasna, pentru care întim­­pină cele mai mari greutăţi şi adesea ori sufer pagube simţitoare, fie prin risipa pro­ductelor cu aşteptarea înde­lungată de a capata vagoane de pe linia normală, fie din lipsă de braţe pentru efectu­area reincărcărei. E absolută nevoe dar ca a­­ceastă linie să se prefacă în cale largă cât mai curînd, pen­tru a satisface interesele agri­­culturei din acest judeţ şi a nu fi expuşi oamenii la cheltu­­eli aşa mari cu transportul produselor lor. Aceasta e una din chestiunele cele mai im­portante pentru Fălcieni şi ne facem datoria de a atrage atenţiunea celor în drept asu­pra ei, şi în acelaş timp a în­demna pe reprezentanţii Mol­dovei, de prin cele­l­alte jude­ţe, se fie exemplu de la colegii lor de peste Milcov şi cu to­ţii să o susţie, căci numai ast­­fel nu vor putea smulge cre­ditul necesar pentru îndepli­nirea ei. rusa, ca se aibă mai mare ga­ranţie pentru menţinerea păcei, singura sa ambiţiune şi din care şi-a făcut o glorie. Ţarul Alexandru al II-lea a fost un caracter în toată pute­rea cuvîntului şi "dacă dupa a­­sasinarea tatălui seu nu a mai vrut se ştie de constituţia pro­­ectată de Loris Meli­of şi apro­bată de el în preziua asasinatu­lui oribil, prin aceasta Alexan­dru al lll-lea nu se poate zice că a fost un autocrat ambiţios şi egoist, căci consciinţa respon­­sabilităţei morale a faptelor sale ni era vie în suflet. In tot timpul domniei sale a căutat să aibe linişte în tot va­stul său imperiu se amelioreze situaţia financiară, se deschidă numeroase debuşeuri pentru in­dustrie şi comerţ făcând să se construiască linii de drum de fer până în inima Asiei şi la marea de Bering. El era un rus pasionat şi mer­gea cu simţul datorie pentru pa­trie până la esclusivism, ceia ce şi esplică măsurile luate în contra naţionalităţilor neruse din impe­riul său şi goana ce a făcut să se pornească în potriva Evreilor. ALEXANDRU AL lll-lea. Evenimentul zilei este moar­­tea ţarului Alexandru al lll-lea şi care preocupă toată lumea, a­­tât din cauza simpatiilor re­le avem în unele state cât şi a po­­sibilităţei unei schimbări a fisi­­onomiei politice din Europa. In special vestea tristă des­pre desnodământul fatal de la de la Li­va­dia a produs o vie impresiune în Franţa şi toate ziarele de acolo fac elogiuri de­functului împărat pentru nestră­mutata prietenie ce a dovedit poporului francez, de pe când era ţarevici şi silinţa ce s’a dat ca Ţar de a face alianţa franco­ In for­­maţi­un­i La 1 Noembrie aflăm că va avea loc inaugurarea Spitalului rural din Podul­ Ooaei. Se ştie că acest spital este cons­truit după tipul adoptat de minister şi e una din cele mai solide şi mai bine aşezat dintre toate spitalele ju­deţului. «Gazeta Bucovinei» arată că dl. Io­­sif Szombaty, de la museul din Vie­­na, a publicat de curînd o broşură relativă la cercetările sale preistorice, întreprinse, în 1893, Bucovina. Să­pături au fost făcute în Sipeniţ, Hli­­boca, Rădăuţi, Suceava şi Siret. Dl. Szambaty conchide că «Buco­vina este o ţară în care cercetările preistorice ar trebui urmate, de­oare­ce resultatele vor fi foarte interesante. * Ziarele spun că dl. V. P. Sassu, primarele oraşului Brăila a fost re­vocat din funcţiunea sa prin o ho­­tărîre a consiliului de miniştri. Dl. Sassu s’a făcut vinovat faţă cu guvernul conservator pentru că se hotărîse a nu ţinea seamă de legea maximului, opera grandioasă a aces­tui guvern. Principele Ferdinand va reprezen­ta pe M. S. Regele la înmormîntarea ţarului Alexandru al lll-lea, care va avea loc, după arătările ziarelor, între 10—15 Noembrie st. n * Corpul ţarului a fost îmbalsamat şi expus în capela palatului. Toată flo­ta de pe marea Neagră a primit or­din de a se duce la Jalta ca se es­corteze corpul ţarului de acolo la O­­desa, de unde apoi va fi transportat la Petersburg şi depus in cavoul im­perial din biserica Sf. Petru şi Pavel. De peste Mu­n­ţi De când membrii comitetului naţional stau zăvoriţi în temniţe­le de la Sighedin şi Vaţ, se pe­trec multe lucruri în Transilvania şi cele­l­alte provincii româneşti de sub domnia Ungurilor, lucruri cari numai prielnice nu pot fi susţinerea unei lupte folositoare pentru naţiune. Pe lângă perde­­rea curajului unora, care văd că guvernul român lucrează din răs­­puteri alăturea cu cel unguresc pentru înăbuşirea mişcărei, pe lângă înfricoşarea altora de a nu şi mai manifesta sentimentele, apoi mai sunt şi intrigile a că­ror fire sunt ţinute parte din Bu­­da­pesta şi parte de guvernul din Bucureşti a căror scop e diviza­rea patrioţilor şi zădărnicirea ac­­ţiunei lor. Aşa de ex Al. Moscony ce a prins de cât­va timp iară­şi oa­­re­care autoritate printre bănă­ţeni, datorit grijei Ungurilor, as­­tă­zi face propagandă de a nu mai asculta de direcţiunea politică de pănă acuma, fiind­ca prin intem­­niţarea comitetului, membrii lui s’nu depus bilanţul politic şi că e cuminte a nu se mai lua după ardeleni cari înping lucrurile la revoltă. Faptul d-lui Ioan Laho­­vari, reprezentantul statului nos­tru la Paris, care nu poate fi ca­lificat de­cât ca o tradare din ce­le mai negre şi despre a cărui exactitate nu ne mai putem în­doi, încă a contribuit foarte mult la abaterea spiritelor de peste munţi. Dar acest fapt nu numai că i-a descurajat foarte mult pe ei, dar ne a isbit pe noi în demnitate, căci ce ideie îşi poate face cine­va veniând că un reprezentant al ţarei caută a corumpe ziarele stră­ine, cum s’a întîmplat cu Journal des Débats, pentru a nu mai pu­ne temeiu pe Ligă şi prin urma­re a nu mai sprijini chestiunea română ? Aceasta este o jignire din ce­le mai grave pentru noi şi o de­­cepţiune foarte mare pentru fra­ţii de peste munți.

Next