Ecoul Moldovei, 1917 (Anul 21, nr. 22-36)

1917-07-03 / nr. 22

„cap în cap cu dispoziţiile serviciului de echiziţionare. Unde găseşte cineva o figură de vin pentru un bolnav, sau un dram de spirt pentru funcţionarea altuia? Totul, rachiu, spirt,cognac, rom, vin, oţet, stau sub cheie şi sigilul ser­viciului rechiziţionărei în interesul ar­matei. Dar hrana? Dar mai ales pâinea ce o mănâncă populaţia civilă? O! aceasta e cea din urmă sfidare ce-i să aruncă, odată cu vorbele autentic rostite şi pentru care odată va trebui să se ceară socoteală : „făina aceasta e destul de bună pentru civili“. Făina asta,­în care grâul e numai un procent, cuprinde ne­ghină şi alte ingrediente care au produs boale de stomac ce bântuează în popu­laţia oraşului ca o epidemie. Pentru ca ordonanţele privitoare la alimentarea şi sănătatea publică să aibă efecte reale, iar nu să fie privite ca nişte ironii, ar trebui în primul loc, printre altele, să se încredinţeze interesele hranei populaţiei unei bărci care să se ştie cu­­siguranţă că le va duce la un liman mai­­bun, mai îngrăditor şi mai accesibil omeniei, plutind pe marea vicisitudinilor ce ni le-au creat starea de războiu. Man, faptă frumoasă Nobleţă de inimă a românului s’a pus de multe ori în vedere şi ocaziile n’au lipsit multora ca să constate această. Una din acestea s’a dovedit şi anume în corn. Popeşti din judeţul Iaşi, a cărei locuitori au renunţat să primească plată pentru bonurile ce li s’au fost eliberat rechiziţio­­nându-li-se diferite lucruri în folo­sul armatei. Ei au declarat că , dând lucrurile ce s-au găsit că pot servi pentru cei duşi să apere ţara de duşmani şi să scape pe fraţii robiţi, nu înţeleg să ia plată, ci le-au dăruit cu dragă inimă ca să le fie de folos. Fapta vorbeşte de la sine din punctul de vedere românesc şi o­­menesc şi suntem siguri că mulţi ţărani nutresc acelaş simţimănt, care înalţă şi onorează. Steaua Kaizerului se clatină I-a fost destul de surprinzător Kaizerului, când a declarat războiu Franţei, că­­ a ajuns la Paris pu­­ternicile sale oştiri în termenul ce şi-l fixase şi că drumul i-a fost barat de curagioasa Belgie, care ori­cum i-a dat de lucru până ce An­gliă a putut să înceapă şi ea acţiunea. Kaiserul se aştepta să-i sare în spate Rusia dar nu s’a închipuit că forţele sale i-ar pricinui atâtea răni şi ce-i mai mult încă că va suferi diplomaţia lui aşa înfrângere, încât din uneltirile puse la cale cu ţarul Neculai şi camarila lui, să iasă de­mocratica Rusie care să se recu­­leagă repede şi să-i întrepue nu numai rezistenţă politicei sale de duplicitate, ci şi o forţă conside­rabilă care îi spulberă orice spe­ranţă şi-l încovoae. Intrarea Italiei în războiu de­şi o credea înc­injurată, din cauza tratatului numit al Triplicei, totuşi îi fu o surpriză displăcută pe care însă o lasă pe sama Austriei. America i-a rupt inima ; nu s’ar fi închipuit Kaizerul să se ridice şi această furtună pe capul lui şi totuşi o vede apropiindu-se. Nu ştim dacă va ajunge ziua când să-i simtă şi efectele groza­ ECOUL MOLDOVEI ve, căci mişcarea din întregul său imperiu— mai ales acum în urma înfrângerilor sângeroase ce le-a su­ferit de la ruşi—l-a desconcentrat aşa de mult, că nu ştie ce-i poate rămâne mai­ bine de făcut. Consi­liul de Coroană ţinut acum în ur­mă la Berlin poate să-i fi dat ce­va poveţe, dar putea-va să se ţie de ele când amorul propriu şi pres­tigiul său sunt aşa de angajate ? Şi cu toate acestea Germania e în­­tr-o ferbcere ce-l consternează şi pe care nu o poate potoli de­cât ple­­cându-se el. Kaizerul vede acuma că stă pe un vulcan şi ci steaua i se clatină. INFORMAŢIUNI Statele Unite sunt gata să trimeată in Franţa 500,000 oameni bine armaţi şi echipaţi ca să-şi termine instrucţia şi să plece pe front ; alţi 700,000 sunt încor­poraţi aşa că pînă la 1 Septembrie ar­mata gata de trimis în Europa va fi de peste 1,500,000. Din ştirile ce ne vin una spune că 40 aeroplane ale aliaţilor au atacat fa­brica Krupp, că o pătrime din ea a fost distrusă, că mulţi lucrători au fost ucişi şi mai mulţi încă răniţi, iar pagubele în materiale se socotesc de mai multe mi­lioane de franci. In şedinţa Camerei de la 21 iunie, au fost votate proectele de legi relative la construcţiunea unor reţele de cale fera­tă de penetraţiune, declarate de utilitate publică şi în scopul apărărei naţionale , precum şi cel relativ la brevete, propus de ministerul Industriei şi Comerţului. Camera nu a putut ţinea şedinţă nici ieri 1 Iulie . D-l V. G. Morţun, preşedintele, a anunţat că se va ţinea Luni 3 Iulie, ora 2 jum. p ro. De către Ministerele de Interne, Răz­boiu şi Instrucţie publică, s’au luat mă­surile pentru întreţinerea copiilor orfani rămaşi pe urma celor căzuţi în războiu. In această opera, societatea Ortodoxă­ Română, dă un real sprijin. Comitete au fost instituite în toate comunele din tară in acest înalt scop umanitar si naţional. Un mare număr de copii, au fost aduşi la M-rea Agapia şi Varatec, prin stăruinţa I. P. S. S. Mi­tropolit al Moldovii şi Sucevii, care se află în fruntea operei de ajutorare. Tifosul exantematic a scăzut mult nu numai în Iaşi ci şi în toată ţara , epidemiile gastrice însă au luat o in­tensitate mai mare. Ieri Sâmbătă 14 iulie fiind ziua luărei Bastiliei a avut loc la Lega­­ţiunea franceză o recepţie urmată de o mare serbare. Pâinea este atât de rea, că nici câinii nu o pot mânca. Cei ce sprvin că popu­laţia civilă să se mulţumească cu ceia ce i se dă, ar trebui să se resemneze ca să mănânce şi ei aşa pâine şi se va vedea dacă vor mai ţinea un asemenea limbagiu. In chestia lemnelor nu s’a regulat nimic, căci totul atârnă de nevoile ar­matei în primul rând, singura în stare de a da un ajutor eficace, căci populaţia civilă nu mai dispune de care şi boi, ori cai, cu care să se poată aduce lem­nele trebuitoare oraşelor. Pentru azi Duminecă, 2 iulie s’a organizat o mare serbare militară în onoarea armatelor ruseşti, a căror succese crescânde au produs un entu­ziasm indiscriptibil printre aliaţi Numele generalului Brusiloff şi al ministrului de război. Kerenschi sunt rostite cu adevărată vene­raţiune. Serbarea va începe pe la orele 4 jum. p. m. şi vor cînta trei muzici militare în afară de alte două care vor fi postate pe pieţe. Nemai­fiind ţiţeiu, uzina electrică nu va mai produce curent pentru luminatul oraşului decât dela 8—12 p. m. Comunicat Oficial No. 322 din 1 Iulie 1917 FRONTUL ROMAN.­Pe fron­tiera de Vest a Moldovei schimb de focuri de infanterie şi bombar­dament neînsemnat de artilerie, în regiunea muntoasă dintre Valea Trotuşului şi Valea Putnei, inamicul a bombardat cu mortiere de tranşee şi artilerie de câmp regiunea Caşin. In sectorul Putna inamicul a bombardat staţia şi satul Marăşeşti. Artileria rusă a răspuns trăgând asupra poziţiunilor inamice dintre Baloteşti şi Ivănceşti. In sectorul Siret bombardament reciproc în regiunea Corbul-Cotul Lung. Pe Dunăre schimb de focuri de artilerie în regiunea țigani de jos (Fst Tulcea). Marele Cartier General Tip. „Comercială“ Iași Str. Cuza-Vodă 38 1916 18 Iunie 499 516.659 275.137 106.730.136 30.086.746 BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI SITUATIA­ SUMARA A­CTIV 1917 10 Iunie 17 Iunie 10.697.312 Ux 149.577 3.849.181 6.726.513 1.110.361 1.761.159 146.785.410 400.000.000 166.947.209 310.802.662 52.879.606 21.580.921 1.941.419.484 12.000.000 12.000.000 46.006.144 46.006.144 6.593.886 6.593,886 1.667.2656301.676.230.706 2.297.896 2.389.563 156.312.004 156.390.686 1.416.696.9331.413.228.915 187.592.698 187.250.594 3.494.765.1913.500.090.494

Next