Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)
1923-03-21 / nr. 65
EPOCA2 TRĂSNETUL Atelier tehnic pentru Mecanică de precizie MIROfcA BMI&sisStf București. Str. Carol Davila 33 Sîeseuta orice Montări de Centtrale Telefonice cu Baterie locală și Baterie Centrală sistem Poșta. Instalații de senarii de casă, precum și orice re Uerotiuni în revansa telefoniei. Telefon domiciliu 4889 siliiliului avocați Strada Inundației. No. 8 m în strada Putui cu apă rece HT^y%1@sîșia t*, buznea Boli de femei, venerice, siliis Consult. 3 — 753 Str. Transilvaniei. 53 ...... ..............................................na n«iian ■■■■ i mu mmwmmnmmm«r Be fâozare Imobilul sul Știrbei ¥ oâa 180 Faina corpuri din care unul liber Si injuft in total sau în parte A se adresa Str. Nordului 2 Vila Paimsa Tekîrghiol Hoviia, apartamente de închiriat a se adresa Str. Cometa 26. Telefon 13111. Lei 3089 2 BANDAJE HUTRIZON 900X120X72 Adiția ziarului, sub Falaxis Arestarea unei îndrăznețe escroace ORADEA, 19. — in fata tribunalului local, s'au început azi dezbaterile unui interesant, proces, intentat uno. tinere domnișoare din aristocrație, cu numele Margaretta Groener, fiica d-lui Cavaler de Groener, care a escrocat foarte multă lume din Oradea Mare, cu sume ce trec de 290 mii lei, făgăduind că va rezolva favorabil câteva afaceri, de pe urma cărora se va câștiga mult. Creditorii văzând că nu capătă nici un bon, au denunțat-o poliție>i, care a arestat-o. S-a descoperit că este aceeași femee, care în 1920 a fost arestată de siguranță, pentru spiona; și condamnată de curtea marțială la 10 ani închisoare. Făcând recurs la curtea marială din Craiova și apoi la cea din Sibiu, i s-a redus pedeapsa la 8 ani. Stablindu-se un acord pentru schimbul de prizonieri politici, a fost cerută șî ea de guvernul maghiar ,însâ a refuzat să părăsească Oradea Mare. A recunoscut toate escrocheriile făcute, refuzând să se apere, Ședința comisieinterimare din brăila BRAILA, 19. — In ședința comisiunei Interimare sa votat bugetul pe intervalul 1 Aprilie—3. Decembrie a. c. Din diferitele taxe impuse de comună rezultând un excedent de 5.200.000 lei, s-a admis augmentarea salariilor funcționarilor din comune cu 25 la sută, precum și mărirea fondului de 800.000 lei la 2.000.000 pentru repararea acelor comune. Pentru salubritatea publică s'a sporit fondul de la 1.200.000 lei la 1.500.000. Bugetul votat a fost înaintat ministerului de interne spre aprobare. Pentru ziua de 15 Aprilie, comisiunea interimară județeană e convocată în sesiune extraordinară, pentru a discuta fixarea impozitelor adiționale județene anul 1923. DE VANZARE Tar alb gras de Furnica (Sinaia): 11.500 lei vagonul. Var hydraulic calitate superioară. 7.500 lei vagonul. Ipsos cu 10.500 lei vagonul. To&te franco vagon, gara Câmpina, Le Fabrica de var „CASIMIR 11. pilra Câmpina Comenzi se primesc direct la: Fabrică Mai avem de vânzare fire altoite de calitate superioară labrași, Fischer și Csap. S. A. Aiud. purtați locurile și ielpi de cauciuc Câmpulung Știri din țară Mișcarea artistica și culturala Câmpulung 15. — TEATRALE. — Orașul nostru a avut cinstea săptămâna aceasta să primească două trupe de teatru, Compania TANASE și CIGALIA. Prima a jucat piesa PUȘ-PAȘ și a mai cântat și diferite cuplete din revisele „Până când“ „Rabdă inimă și taci". Compania CIGALIA a jucat KIKI ș, A OPTA NEVASTA A LUI BARBA ALBASTRA De prisos să mai amintim că interpretările au fost excelente și succesul desăvârșit și moral și material întrucât ambele trupe au de mult reputația stabilită. Accentuăm numai că publicul Câmpulungean a privit cum se cuvine pe reprezentanții ,,Thaliei‘‘. CERCUL SUBOFIȚERILOR REANGAJAȚI. —în curând se va pune în localitate bazele cercului subofițerilor reangajați, sub directa conducere a căpitanului Leonida Constantinescu. DE LA SFATUL INVATATORELC. — Sâmbăta ora 5 p. m. se va ține o întrunire a Sfatului învățătoresc pentru a se cere anularea examenului dela secția pedagogică Universitară. Focșani Coresp. Furt. — Locuitorului Sandu Mihalea din comuna Câmpuri, î sa furat în seara zilei de 15 Febr. prin spargerea ușei unei cameni, suma de 14800 lei, haine și alte obiecte de valoare. Proprietarul simțind hoți, a dat alarma, după care răufăcătorii au dispărut, în noapte. Jandarmii cercetează. Sîteaxe. — ni după amiaza zilei de 15 ANI a avut loc în localul școalei normale „Principele Carol”, din localitate ședința literară a elevilor. Prezidată de d. Silviu Măndăchescu, directorul școalei, ședința se deschide la orele 3 p. m., cu un bogat program cuprinzând: coruri, recitări, monoloage, recensii, muzică vocală și instrumentală. numeroasele coruri și bucăți muzicale au fost dirijate și executate cu mult succes de către d. Virgil Cristescu, pedagog. Monoloagele și recensi pregătite de d. pedagog Iacob Nistor, au evidențiat un caracter moral cultural. Intre numerete programului s-au Intercalat lecturi interesante din Caragiale făcute de colaboratorul nostru d. Dimitriu Serea, care pritr’o cetire expresivă și plină de spirit, a apărut ca un adevărat interpret al lui Carageale. Foarte multă plăcere a produs auditorilor bucățile executate din vioară, orgă și voce de către d. „Virgil Cistescu, care cu un deosebit talent, a atras foarte multă admirație. Recepțiile și înscenările d-lui Iacob Nistor au remarcat o vădită capacitate a acelui ce cu multă râvnă a dispus de o bună pregătire. Ședința se deschide lăsând în urmă entuziasmul ultimului număr „Marșul din Ernani”. Pe lângă renovarea sufletească a tinerilor vlăstare, această ședință a sădit In înîmîle încă fragede, îmbodul spre știință, artă și inițiativă. — Diverse. — In urma ordinului ministerial primit pe ziua de 16 Martie, clasa Vilii a liceului „Unirea” din localitate care nu numără decât trei elevi, și-a suspendat cursurile. — Membrii societăței culturale „Naționa Ustur din localitate, au oferit d-lui Mișu Fotino cu ocazia debutului său in orașul nostru, o prea frumoasă jerbă de Dori, cu o panglică tropileră, In semn de simpatie. ARTA IN JAPONIA I Dumnieea dupa amiază la Teatrul Carol cel Mare, în fața unei săli îmbucurător de plină. d. Timuș și-a desvoltat interesanta sa conferință asupra „Artei in Japonia ". Conferențiarul a arătat în linii repezi caracteristicele artei japoneze în genere demonstrând că însăși bazele ei sunt fundamental deosebite de cele ale artei europene. Scrisul, esența primitivă ,a artei este de natură fonetică spre deosebire de scrisul lumei noui, care este de esență onomatopeică. Și pe canavaua scrisului toate artele s’au brodat uzând de mătasea senzației vizuale nu de aceea a senzației auditive. Conferința dlui Timus a fost ilustră prin nenumărate proecțiuni luminoase, prin exhibiții de instrumente muzicale originale, prin reproduceri de melodii la gramofon și prin expunerea de costume femenine originale din Japonia Dar mai ales caracteristicele ganiului rasei japoneze a fost arătat printr’o serie de dansuri japoneze, executate cu măestrie de minunata artistă Floria Capsăli. SALONUL „ARTA ROMANA« Duminecă s’a deschis în sălile de jos ale Ateneului expoziția societăței Arta Română'’. E un adevărat eveniment artistic, asupra căruia voal reveni printr’o amănunțită dare de seamă. UN EVENIMENT ARTISTIC Sâmbătă 25 Martie, la Maison d’Art se va deschide expoziția de pictură a d-lui Marin Georgescu. Nu ne îndoim că această nouă expoziție a talentatului pictor va însemna o nouă floare in cununa carierei sale artistice. SEMATOAREA SOC.ZORILE" Duminică 18 c. în localul liceului,Gh. Lazăr” a avut loc șezătoarea artistico-literară a soc. „Zorile”, in prezenta unui public numeros și select și de data aceasta, soc. „Zorile“ a obținut un frumos succes și constatăm cu plăcere că munca membrilor ei începe să fie înțeleasă de publicul nostru. D. Radu Teodorescu, într’o scurtă conferință, arată în frumoase cuvinte, ceea ce s-ar putea realiza prin solidaritatea membrilor societății in munca depusă de noul comitet de conducere. D-ra König, o virtuoasă artistă, cîntâ din țiteră arii romînești. O frumoasă surpriză face bucățile cântate de corul societății. Urmează apoi declamata de d. M. Mateescu, artist al Teatrului Național, Hyacint Macedonski și Șerban,elevii al conservatorului. Viitoarea ședință va fi Duminică 25 Martie când va vorbi d. N. Batzarîa și Pavel Al. Macedonski. ORARIUI TRENURILOR PLECAREA DIN BUCUREȘTI și SOSIREA LA BUCUREȘTI :No 11 121 136 120 131 le, 12: ii:« 1117’, 172 Uri 133 29 16.1716 111 112 ! Felui I accei. era. » accei. pers. pRE IOl * !To ! Felul | DELA 121« 23! » accei. • pers. accei. pers. »» cces. pers. * accei. * Sxpr. «ideii iccei. pers. acces. pars. » acces. l Cluj—Orade* Marea Mare Vasli -1ași-Cernăuți • » Constanța • • • •*taiouf-Timișoara- rrtest-laris Cluj-Oradea Mare Giurgiu port . • * • • Oltenița port . . • * • Craiova-lisnișoara • ♦ « Ga ați . . • * ♦ • • • • Arid-Budapesta-y^ena Mundes . sau Zurich-faris Vaslui-íaiji »»•••••♦• Clui-Oncea Mare . ■ » • • • Constanța (Constantinopol Marii) . Pietroița-tâmpulung G. de Arges . Oneața port Giurgin Galați . ••••••••• o. • Ceru.«ți*Gr. Chica V.-VarșoviaPraga-Viena-Daiuig . . • • Craiovi-Timioara, Buzău . . • • ••••••• Ginj-Oradea Mare-B.-Peta-Viena- Halmei- Praga ... . • ♦ Vaslui-Iași-Cuisinău • • • • • Teuși-Arad- It. lesta- Viena-Paris ) ț Marți, Joi, Dumnica) ( Pașcani-Cernăuți Galați . • . ., • • • » • Craiova-Timosra-Trieswaria (Simipan). ..•••••• Cluj-Orada Iigara « * . . • Piatra Ou Sioiu • « Tyl * • • • Constanța . . • » • • • 6.30 tWO 7.05 7.10 7.30 7MS 3.0ă 8.20 11.15 13.00 10.31 16.30 10.20 17 15 1/ Sj 17.35 lá.OO 18.30 19.00 19.30 20.CÍ 20.UJ zl.CO 22.00 27.JU 23.00 25.15 i3,3.. 23 40 12Í-161 12 24 176lfa 1« 172 10 pers. » ci aocel. 130 174 175 2 3010 120 120 170 140 154lzb 130 122 21 pers. aocel. pers. aceel. Kxpr. Onent accei. pers. ace*! pers. aeeel. » pers » accei • •• a • • • • • • • a • 99 • « • n • J ♦ <rr • Oradea Mare*Cluj Timișoara* Craiova Galați • • • • • Constanța • • • Bibitt Hatra Olt • Cernăuți-larcHni • AK Paris Viena-B «Peata-Arad-Teiuși (Mrt% Vinerea, Duminica Chisînău-iați-Valui ..... . Paris-Triest-Timisoara-Craiova . . Praga-Helmes-Gssenda-Viena-B^Pesta-Oradea M.-Cluj . . . . Cusuti . Oltenița port ........ Danzii- Vai ío*ia- Praga* Viena- Gr.Ghica V^Cernăuți........................ Giurgiu . . . ..••»».. O. de Argeș-tâmpung-Pietros la Oradea Mere->juj . . . • • Constanta (Constantinopolol) . Galați ...».••••■ Paus-AHinchen sau Zürch-Viena- Budapesta* Arad Galați Timișoara-Craiova .•.*•* Oitetina port .. •••«« • Constanța ..«•••«•« Giurgiu port . • * . . * . Oradea Mare-Cluj ..... . laria-Triesi-Timișoara-Craiova, # Oradea Mare-Cluj. ...... Cernăuți-liji-Vaslui. . . . . • Iași-V tiSiUi ...••• • • • 5 20 6.35 3 .V> 6.10 A30 700 7.25 755 8.15 830 010 9.25 8.55 10.35 10.50 11.55 12.25 12.55 16.30 16 35 20.10 20.20 20.45 21 u0 21.50 22 05 22.20 22.46 22.55 1 Cronica Sportiva La încetarea ostilităților și în urma desnodâmântului atât de fericit pentru neamul nostru o problemă mare se pune păstrarea idealului nostru pentru național, dobândit cu atâtea jertfe. Dacă steaua poporului nostru a fost atât de strălucită și a orânjduit evenimentele să ne ajute într'o măsură atât de mare pentru îndeplinirea visului nostru cular, a sosit momentul să se- i ne trezim din acest vis și să fim convinși că nu vom mai putea păstra integritatea noastră națională și teritorială, decât prin sforțări reale de a desvolta cât mai mult calitățile phihice morale și intelectuale inerente rasei noastre-Este științificeste dovedit că mediul cere o înrâurire fatală asupra instinctelor atavice și sfârșește prin a modifica nu numai pornirile și sentimentele, dar chiar organismele. . . • Datoria supremă a oamenilor de bine, a tuturor patrioților este de a crea mediul propice în care să se poată desvolta calitățile superioare indivizilor regenerându-se, punând o stavilă imediat și puternică degenerărei physice și morale, care neînfrântă de nimeni și cu nimic sfârșește prin a atinge vitalitatea întregului organism. Incontestabil că, populațiunii noastre majoritatea îndeletnicindu-se cu munca câmpului ocupațiunea cea mai morală și sănătoasă este pentru neamul nostru o garanție puternică, dându-ne o încredere desăvârșită în viitor. Numai mentalitatea și rezistența physică a țăranului nostru, însă cu câte jertfe dureroase a suplinit marea lipsă de organizare, conducere și prevedere a conducătorilor, ce destinul ne-a hărăzit în momentele acestea — mari a istoriei neamului nostru . Educațiunea Physică și morală trebue deci să cuprinză toate păturile sociale și îndeosebi acei ce sunt destinați a pregăti și a conduce frânele unui popor, ci mai mult decât oricare azi sunt obligați a da pilde de cea mai mare moralitate, tenacitate, curaj, putere de acțiune într'un cuvânt să poseadă toate calitățile unui om întreg având o minte sănătoasă într’un corp sănătos. Istoria popoarelor este plină de exemplele acestor oameni superiori care prin voința și energia lor, au marcat o epocă strălucită neamului de unde s-au născut. Nu voi cita decât pe doi uriași mai recenți, cunoscuți de toată omenirea actuală. Clemenceau în Franța și Mussolini în Italia- Clemenceau supranumit și Tigri și aoi la vârsta lui de peste 80 de ani, în fiecare dimineață își face seria complectă de educație physică: călărește, vânează animalele cele mai periculoase în Africa și India, călătorește în țările cele mai exotice și se bucură de o sănătate robustă, de o energie neînfrântă a cărei roade binefăcătoare s-au răspândit cu atâta belșug și asupra patriei lui în momentele cele mai critice ale existenței. Sunt aproape trei ani de când luasem inițiativa formării „Ligei sportive pentru întărirea neamului“. însă, cu tot concursul inimos al câtorva personalități sacrificiile noastre n’au putut îndupleca, pasivitatea marelui public și nici a oficialităilor pentru a ne susține în realizarea scopului urmărit astfel că n'am tutut da naștere decât, Boxiaclubului Român cu concursul inimoșilor sportsmeni doctorul Dem. Berceanu și Neagu Boerescu. De atunci însă convingerea necesității de a se da educațiuni physice la noi în țară o desvoltare cât mai mare începe să pătrundă tot mai mult atât în masele largi ale mulțimei, cât și in mentalitatea conducătorilor și în curând va sosi momentul pentru reînființarea unei Ligi Sportive Române susținută și subvenționată de Stat, cel Puțin la început până când marele public se va trezi din indiferența care o arată față de asemena manifestațiuni. Totul este să nu se bâjbăiască prin întuneric și să se complice mijloacele de a se crea un mediu sportiv cât mai repede și cât mai mare. Cu concursul ministrului de instrucție, ministerului de război și ministerului de interne mă fac parte a crea acest mediu sportiv în minimum doi ani de zile. Drumul, pe care îl voi indica este cel mai scurt și cel mai practic. Obligativitatea boxie în toate școlile, instituțiile statului și în armată-In numerele viitoare voi arăta de ce boxa trebue infiltrată în obiceiurile neamului nostru și ridicată la rangul sportului nostru național, intrând și noi în competițiunea Engînerei, Americei și Franței, care luptă pentru dobândirea acestui titlu de onoare. N. NICULESCU-ZANGA Anchetarea unui primar TIMIȘOARA, 19. " Zlan ,Nădejdea" din Timișoara anună că s'a deschis o anchetă conv primarului Vidriph^n, contra că 'via s'au descoperit bicotecături, în ce privește aprovizionare și credireli primăriei. In Congresul general al U alunei miniere din Cehoslovacia aprobându-se atitudinea minierilor din Ostrava și Kazvin a decis o grevă general pe ziua de 23 Martie In toat basmele Cehoslovace nu căzu când nu s'ar ajunge la Ostreva la un acord înainta de 2 ale ltniei. Berlin, 19 Radomi. — Un curier special al guvernului sovieții a invitat la Moscova pentru căutarea lui Lenin. Încă medici germani și anume profesorul von Strümpell și profesorul Bumke, directorul clnicei de psihiatrie de la universitatea din Leipzig. O crimă impidecată la timp Iași» 19. Pe șinele trenuli in gara locală a fost găsit azi u copilaș legat in sfori și învelit c cârpe. S-a stabilit că el fusese avea pe șine pentru a fi tăiat de trem care trebuia să sosească de Vaslui. Copilașul înghețat a fost trim institutului Gregorian. A început anchetarea faptului Cititi .Epoca * 4f Din lașul etern, cu tradiții de cultură, care a dat valori pe toate tărâmurile, noi talente continuă să răsară și să se reveleze. D. Sculy ste unul dintre acestea. Autorul operetei Zburătorul ce se joacă acut la Teatrul Central, vine, întovărășit ele alt îeșan, care este cunoscutul ziarist scriitor de librete și reviste, un umorist pe cât de caustic pe atât de subtil, d. Felix și ne dă o operetă originală. „Zburătorul”, dacă nu este prima lucrare originală in acest gen, aproape inexistent la noi, căci s‘au mai încomentat și alții, este fără îndoială prima lucrare originală bună și care—in ciuda unor vechi prejudecăți — a revelat pe autor, ca pe un dibact și foarte talentat compozitor. Indeobște persistă credința că o operetă originală românească nu poate fi bună și că diletanții nu pot întrece pe „specialiști” și cum arta este comercializată de antreprenorii de spectacole, aceștia se cam feresc de riscul cu „începătorii”. D Raul Sculy a fost socotit ca atare poate, pentru că și-a permis luxul să facă pe diletantul. Dar când s-a hotărât să iasă din tihna patriarhală a diletantismului și să-și desfășura talentul în public d-l Sculy și a revelat ca un admirabil compozitor de muzică ușoară și un excelat tehnician în conducerea propriei sale compoziții. E de remarcat că a lăsat cu mult în urmă pe compatrioții predecesori în acest gen. De la primele note se simte că bagheta conducătoare ia mâna d-lui Sculy este într'o mână,de maestru qul possede le miăer". Stăpân pe sine, stăpân pe toți, d-l Sculy își conduce singur orchestrația cu acea siguranța și cu acea ob,ci nuință care este surprinzătoare la un diletant. S-ar putea crede că e un vechi profesionist. De altfel după cât știm d-l Sculy mai are inedită înc o lucrare. Depășind toate așteptările noscătorilor în materie, cari cua~ cum au văzut cu cine au de a face, d-l Raoul Sculy poate fi cu drept cuvânt socotit ca primul compozitor român de operete. Nu exagerăm nimic din cele spuse mai sus și publicul se va convinge ascultând muzica d-lui Sculy, — oricare ar fi obiecțiunile ce s-ar putea aduce acțiune scenice, — că d-l Sculy este un ramaleabil talent muzical și că talentul adevărat nu poate fi nicodată zăgăzuit de prejudecățile exploatatorilor de artă. Autorul libretului are meritul de a fi găsit pentru o temă veche o formă nouă, acțiunea fiind plasată în lumea ofițerilor de aviație. Zburătorul este aviatorul. Muzica d-lui Sculy, variată, nouă, fermecătoare, dulce și languroasă uneori, alteori puternică și viguroasă, câteodată gâduitoare și insinuantă ca un fior și adesea înduioșătoare (cam la finele actului al doilea și ca in romanța de Inimă albastră) stăpânește fără întrerupere simțirea ascultătorului. Să mai vorbim de Interpretare? E, mi se pare de prisos. Publicul cunoaște pe Mariséda Bodescu pe Matilda Kriegel pe Virgil Bărcănescu, pe Kanner... Au făcut din „Zburătorul” un adevărat eveniment artistic și publicul ii răsplătește în fiecare seară cu bisărici nesfârșite aplauze. v Trftul Central Zburătorul Operă la trei acte de MOIL SEMIT și libretul de dr. FEUX Problema zootehnici aiurea și la nai (Continuare < Din art 1 al legei agrare, se vede ca Statul a înscris în Constituție exproprierea pentru cauză de utilitate națională și pentru scopuri de interes general iar prin art. 28 Statul își rezervă dreptul ca din suprafețele expirate până la maximum 300 hectare, să poată afecta terenuri scopurilor de ordin economic, cultural și general- Tot așa prin art. 23, Statul poate micșora cotele de expropriere subt 100 hectare la munte și deal iar Prin art. 37, poate întocmi un plan de cultură sistematic obligator pentru sătenii împroprietăriți iar după art. 138 are drept să deposedeze după 3 ani de la împroprietărire pe toți aventurierii, cari au părăsit satele și s’au install la orașe cei mai mulți în ocupații dubioase. Iată dar pentru noi, o sursă foarte bogată de pământuri și cât aceasta poate fi mai mult ori mai puțin îndepărtată cred că deocamdată ne putem adresa pășunelor comunale pentru a împrumuta dela ele terenurile necesare îmbunătățirilor zootehnice. . Factorii auxiliari in creșterea vitelor cred că puțina pregătire a țăranului intră o creștere rațională a vitelor ca urmare a iobăriei nu trebue să ne facă a pregeta deja o acțiune amelioratoare- Țăraaul după cum am spus, bine îndrumat și ajutat cu răbdare, istețimea și supunerea lui, va deveni totaș de bun gospodar ca și țăranul de peste munți, care astăzi se găsește pe o scară cultural economică mult mai ridicată ca al nostru- Totuși având în vedere pauperismul celor mai mulți, nu vom putea porni deodată la o acțiune amelioratoare în masă ci va trebui să lucrăm treptat începând iitern cu gospodarii mai înstăriți care pe lângă norocul unei vite frumoase să mai aibe și utiragiul necesar gospodăresc pentru a o cultiva și crește. Chestiunea însă deosebit de importantă este climatul și solul. Am citit undeva în desbaterile unui congres, mi se pare, că Americanii ingenioși și întreprizători* etus’asmați și poate și geloși de formatul măreț al calului francez Percheron, au ridicat pe un preț fabulos câteva mii exemplare armăsari și ape din acest tip, și i-a adus la ei acasă pentru a-i prăsi și eventual ai perfecționa în forma și aptitudini după tecnica superioară americană. Ce a rămas din calul Percheron transplantat din Franța, pe solurile de stepă ale Americei, este aceia ce a binevoit clima și solul, adică un cal ca tot« caii pe care-i producea obișnuit partea aceia de loc. Așadar când zicem emel’orare, să întrebăm clima și natura pământului» analizând plantele care cresc cercetând vitele care din pagia) se produc după talia, temperamentul și conformația lor și numai după astea, să ne fixăm asupra planului de acțiune in intimitățile lui de amănunt România ca cî'mat și sol afară de regiunea de munte, deal și de luncă râurilor mai mari face parte din stepa care pleacă din Asia și străbate tot lungul pustei ungare prin România, Basarabia, până la Odessa du pe geologul de Mártonná Sărăcia dealului și stepa șesului în părțile mai bogate ale ei» nu ne poate da ch'ar prin cele mai ascuțite încrucișări, de bouleni potriviți de talie și aplicați prn conformație pentru rusticitate și munci grele, cai de goană și oi multe și bune. Aceste le-am avut odată pe vremea când podul gospodarului era plin de fân și magazia gemea de grăunțe și aceste trerăsplătitoare pentru tainul și ungare prin România, Basarabia îngrijirea Puțină ce le-o dăm. *#••©•.#•„#.•#*.««■^£•4«»a*«** ■»"•‘•♦•■o« O crimă bestiali la Dorohoi Dorohoi_ 18. — Zilele acestea s’a desMtut înaintea Curței cu jur, din Dorohoi un proces pasionant și date fiind sprejurările în cari s’a desfășurat drama care a dat !oc procesului, desbaterile au fost secrete. Este vorba de bestiala crimă făptutită nu de mult în marginea Darabanilor de către doi bărbați, în complicitate cu o femeie asupra unei alte femei, crimă care a îngrozit cu drept cuvânt populațiunea de prin partea locului. Rar o crimă atât de monstruoasă ca aceasta. Un anume Ion Poclici din Daraba,ni, deși om însurat, trăia în concubinaj cu alte două femei, anume Profira Horodișteanu și Ruxanda Tomoș. Profira și Ruxanda se dușmăneau de moarte din această cauză. Ruxanda, care probabil avea o influență mai mare asupra lui Poclid, puse la cale pe acesta ca sa atragă într’o cursă pe rivala ei spre a-i da o ,,lecție”. Aci sosi imediat Ruxanda Tomoș, însoțită de un anume Haralamb Bordianu și în lipsa lui Poclici, au început să maltrateze groasuri pa Profira, Bordianu, care avea necaz pe Profira din cauză că aceasta li respinsese propunerea de a trăi cu dânsul, schingiui pe nefericita femee fară cruțare. Ferocii criminali, după ce s’au săturat de bătut pe Profira au recurs la un mijloc de tortură pe care mintea omenească refuză si o conceapă. Bestiile au băgat câte 1411 băț în organele cele mai delicate ale victimei și au străpuns cu o sălbătăcie fără pereche. După ce victima era lungită fără simțire monștrii cu chip de om, în setea lor de răzbunare, au voit să dea și foc. In acest scop au stropit-o chiar cu gaz și negăsind nicăiri chibrituri, au fost nevoiți să renunțe la acest ultim plan, care ar fi încoronat bestiala lor operă. Ruxanda Tomoș, una din criminale a murit în timpul detențiunei.