Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)

1923-03-21 / nr. 65

t ANDI XIII—No. 65 EL C. în toată țara; 1 Leu Exemplarul ABONAMENTE: os an • Lei 300.» 6 ioni ■ . iso** 3 « 1 8 rr ‘ 5 ^ . 7S — Pentru străinătate Iei șase sute Preoții, Învățătorii și țăranii, vor plăti pe an 1 do lei, pe 6 luni 1OO lei. Camarila Palatului In lupta hotărâtoare care s’a angajat intre țară șî despotismul Brădenilor, începe să se precizeze din ce în ce mai puternic a lăture care este cauza intregei anomalii a situațiunei actuale. Intradevăr, pe când toate celelalte guverne se răstoarnă la prima zdruncinare mai serioasă a creditului lor în fața masselor cetățenești, iar unele din ele sunt concediate de la cârmă prin simple expediente protocolare chiar atunci când se bucură în mod palpabil de încrederea țarei, singure guvernele liberale au avantajul unei curioase derogări de la normele după cari sunt tratați adversarii Brădenilor. Cu liberalii și procedura și sistema e cu totul alta. Ei sunt aduși la guvern mai întotdeauna împotriva voinței manifeste a țarei, iar atunci când fărădelegile și acțiunea lor provocatorie duce țara la exasperare, reacțiunea e lăsată să ajungă la un grad de virulență care să pună aproape existența statului in pericol, pentru ca factorul hotărâtor să se poată în sine decide să-l îndepărteze vi’e meinte, folosind prima ocazie ca să-l impună din nou. Aceasta, țara o vede sî o simte, și de aci fireasca întrebare asupra misterului. 91 misterul, desvăluit mai întâi în mod discret și in cercuri mai restrânse, a început din ce în ce să pătrundă tot mai larg în opinia publică, iar astăzi este mărturisit pe față și fără nici o rezervă, de la tribuna Camerei ca și de la tribuna cetățenească, fiind denunțat ca cea mai funestă calamitate a vieței noastre publice. Ei e camarila cu care BrăliesQ au reușit să facă prizonier Palatul. Astăzi numele și rolul abject al acelora cari alcătuesc camarila Brădenilor la Palat, flutură pe buzele tuturora, până în cele mai îndepărtate colțuri ale țărei. Acțiunea lor degradatoare și perversă este cunoscută până în cele mai ascunse laturi. E o rușine de care roșește o țară întreagă și o cangrenă care poate duce la un deznodǎmânt fatal. Camarila a izolat Coroana de țară prin intrigă și minciună. Ea domîneazâ Palatul prin șantagiu și unelti perfide și-l descopere în chip laș și nemernic ul’el și ochiului provocat de Brătieni. Iată de ce în lupta încinsă pe viață și pe moarte între țară și tirania strivitoare a Brătienilor, o bună parte din săgeți se azvârl în zidurile Palatului, nu pentru că după acele ziduri se află Regele, ci fiindcă ele adăpostesc rușinea și turpitudinea camarilei Brătienilor. In clipa în care camarila va fi strivită și vălul compromițător care întunecă strălucirea Coroanei va fi sfâșiat, în acea clipă se va prăbuși și tirania Bratienilor iar țara va putea să îl recapete pe Regele ei. Greutățile d-lui Brătianu Un semnificativ articol din „The Morning Post« In numărul de la 7 Martie, ziarul Morning Post** publică următorul articol: ,Potrivit infomațiunilor din București" cabinetul Brătianu a fost foarte rău încercat și sunt indicați, pai puternice că o schimbare de guvern se apropie. Actualul guvern n'a avut mult succes in combaterea crizei economice, și criticii săi declam că dela ajungerea sa la putere prețul pieței in loc să scadă, s’a dublat Dar pe lângă dificultățile inerente la care toate guvernele sunt expuse in timpul fazei ilire prin care toată lumea trece în prezent. Cabinetul Brătianu are să facă față atacurilor contra metodelor cu care face reforma constituțională. El a încercat să facă noua Constituțiune grație unor Camere care sunt produsul unor intrigi laborioase și care nu rau calificate să ia un sau să adopte o astfel de considerare reformă fară concursul opoziției care reprezintă adevărata opinie publică din România. Intr'adevăr d l Brătianu are impotriva sa marele bloc național consistând din partidul ardelean fuzionat cu partidul democrat, acesta din urmă condus până în ultimul timp da defunctul Take Ionescu, și de asemenea pe sprijinitorii generalului Averescu, apoi numerosul partid Țărănesc și in fine pe partizanii d lui Iorga. Cu toate acestea, aceste partide nu sunt încă unite in hotărârea lor de a răsturna ministerul Brătianu care datorește existența sa neunirii lor. Chiar in rândurile partidului guvernamental se află mulți care se opun metodelor primului ministru cu privire la reforma constituțională, și câțiva membrii liberali au criticat pe față anumite măsuri ca naționalizarea subsolului, care sub forma unei reforme democratice, ascunde intenția, de a pune mâna pe petrol in folosul unui partid poltic. Se pretextează de asemenea in contra unor anumite restricții impuse împotriva libertății presei. In fruntea acestor disidenți este rí.l Toma Stoican un liberal foarte infiun Dânsul a publicat tocmai un manifest împotriva politicei d-lui Brdtianu și acesta este privit ca lovitura de grație dată ministerului actual, ale cărui zile sunt numărate Reformă electorală in Italia Lafayette, 18. In ședința Marelui Consiliu, d. Mussolini a însărcinat șapte membri din Consiliu cu redactarea proectului reformei actualulul sistem electoral. 4 PAGINI Fondator: NICOLAE FILIPESCU Jurisprudență liberal. Cum a fost exclus trădătorul Maltezeai. Cașul dezertorului Maltezeanu care nu a permis ln ședința de Vineri să lovească pe un deputat ardelean a trebuit să fie soluționat. Lașul ginere a tapetului Uhitoianu și-a cerut scuze de două ori, și in fața Camerei care La făcut nouă manifestație ostilă și In fața comisiei disciplinare. Cu ocazia judecărei trădătorului, majoritatea a stabilit o jurisprudență demnă și de guvernul liberal și de președintele Camerei Agdțoindu- se de teoria că atunci când cineva te calcă pe ghete și ți sice pardon e considerat iertat, comisia disciplinară a condamnat pe ginerie) la excluderea pe 2 (citiți două) ședințe cu începere de Sâmbătă (deci asi pumnul lașului monocrat de majoritatea inconștientă aplaudei își va face intrarea triumfală sub pulpana pentru că și a cerut scuze. Frumos!4 Asta înseamnă că noua juriș pre dențit a d.lor Dănescu, Prepelinski Bursan ejusdoem Iarmac hotărăște că un deputat care întrerupe sau se indignează de furtul urnelor trebue să fie exclus pe 30 de zile, pe când un insolent trădător care t șî a_rfsta eroismul atunci când cel atacat nu are posibilitatea sa se apere este exclus numai pe 2 zile. Ba mai mult încă. Fiindcă era vorba de d. Maltezeanu majoritatea l-a exclus propriu zis numai la o zi, (pentru, că Sâmbătă, zi considerată ca exclus, a asistat la ședință) pentru cui economisi diurna zilei când a Inderent sa se bdlbâe și să sfideze morală, și bun simț, vorbind de Stere. Ce e regretabil și e bine de notat e faptul că majoritatea chemată la ■cotul de excludere stătea pe culoare vrând astfel să facă votul nul. — Voi răspunde la toate acuzările declama ginerele. Bineînțeles că n'a răspuns nimic' Debutul parlamentar al dezertorului a fost frumos; socrul se poate mândri cu atitudinea ginerelui care s'a vândut pentru a scăpa de Curtea Marțială și de urmările trădărei lui. In sumarul ședinței precedente eșirea lașului erou Maltezeanu n'a fost trecută. Intr'adevăr ar fi rușinos — și pentru guvern — ca lumea străină, să afle prezența trădătorului in incinta Parlamentului. Liberalii, au avut ,în ptrivința sumarului, puțin bun simț pe care Landerfelit in schimb când au aplaudat pe d. Maltezeanu cu acelsiș entuziasm cu care aplaudau, cu o zi Inainie pe o lorga care indica, trădătorilor un singur loc, la zid. In țara unde Văitoianu e pe con_ea ministerială locul lui Maltereanu nu poate fi decât in rândurile majorităței liberale, HYPOCRIT ET. CO ms» 8 scrisoare către Regi T-I Maior C- Ștefănescu-Drăgănești fost adjutant al A. S. R. Principele Niculae, ne trimete următoarea scrisoare deschisă către M. S. Regele, cu rugăminte a o publica- Majestate: De unul ce am fost mai mult de doi ani, credincios servitor al Tronului, pe lângă A. S R. Principele Neculai, in anii cei mai gingași ai tinereței Sale, am venit astăzi la Palat pentru a cere Majestâței Voastre și M. S. Regina o audiență în scopul ca sei, comunic diferite chestiuni in intimă legătură cu acel serviciu-Vioiam se arăt între altele cum din mijlocul țarănimei mă ridicasem la această demnitate unde numai tactul și meritul m’au putut menține atâta timp cât am crezut, dar totodată vroiam să arat cu probe materiale ce grozavă luptă am dus împotriva ticăloșiilor a doi politicieni liberali care lucrau disperați să mă gonească de lângă Măria Ta. Unul, omul d-lui Vintilă Brătianu mă redusese literalmente la foame cu soția și patru copii-Altul, omul d-lui Ionel Brătianu, a fost instrumentul fățarnic al celei mai dureroase intrigi ce s’a țesut contra mea-D-l Zănescu intrând la d-l mareșal al Palatului General Angelescu pentru a-i vesti sosirea mea în scopul de mai sus, d.sa mi-a trimis răspuns că e grăbit să plece, fără nici un alt adaos impus și de răspunderea deale și de atețiunea ce o merită cei ce au dovedit prin fapte devotamentul și serviciul lor credincios-Adânc mâhnit m’am resemnat, rămânând să denunț publicului toate adevărurile atunci când imunitatea parlamentară imi va garante, libertatea, cuvântului. Pe de alta parte vroiam să informez pe Majestatea Voastră că toți oameni din țară conducători ai curentelor de răspundere viitoare ca d-nii: Iuliu Maniu, Vaida-Voevod, Matei Cantacuzino, Neculai Iorga, Ioan Mihalache, general Averescu, Toma Stelian etc- cer alături de îitreaga opinie publică nefalsificată cu bani, ca să nu se voteze sub baionete Constituția Nouă și să nu jure Majestatea Voastră pentru respectarea ei căci o mare prăpastie s'ar săpa prin aceasta Intre Tron și Națiune. Trebuia ca aceste grele rânduri să le trimit în plic închis, însă ertați-mă Majestate, am perdut încrederea că plicul s’ar putea strecura printre pânzele ce s’au lăsat de Curteni intre Măria Ta și Națiune. Nădăjduesc însă că ziarul acesta va fi Pus pe masa Domnului tuturor Românilor de vreunul care a văzut la Iași urgia ce am înfruntat apărând ca Procuror Militar acum trei ani, persoana Majestăței Voastre împotriva unei acuzațiuni că părtiniți partidul liberal-Să trăiți Majestat ®l Maior C. ȘTEFANESCU-Drăgănești avocat In șirul tribunărilor din Budapesta mintit Teroarea conțină. De o parte fantoma cârdășiei Liberale, dosită, prin bănci ,și prin subsoluri, lipsită de curajul de a veni in fața mulțimei, de altă parte aceasta mulțime, flămândă de dreptate sătulă de împilări. La mijloc armata prin voința comandanților ei supremi, prin voința Regelui, Angajamentele luate de șeful guvernului a fost ținut . Constituția se va vota cu baionetele, in timp ce mulțimea îndârjită cere încetarea regimului terorist al brătienitor, aceștia, discută în Parlamentul rușinei Constituția care va atârna lanțurile de gâtul indivizilor, va desființa dreptul sfânt de proprietate, va suprima libertatea, singură capabilă de progres. Protestele sunt înăbușite sub paturi necuvântătoare de pușcă. Sângele a început să curgă. Ce minciună fără seamăn au putut oare spune, acești împilatori istorici ai României» ca să convingă pe Capul Statului să asiste impasibil la toată această dramă de ultimă carte ?. Nu se vede ce-i în țară îi Nu se aud strigătele de durere ?. Nu pătrund, ecouri și până acolo sus unde adevărul e tread prin urechile minimei ?. Nu. Ca să se transforme România hilr un lagăr, in care in vinovații vin să încrucișeze spada cu obidii un lagăr in care pot sta la un moment de-o parte poporul și de alta armata lui. Imbue să se fi spus o minciună pe care numai o camarilă o putea concepe. Regele a fost mințit. E singurul gând ce nu rămâne, e singura mângâiere în clipele acestea. .. A Dar minciuna nu va mai putea, nu trebue să mai se călăuza României Mari. "Kat'i Smmneți Regelui adevărul, 4|S- : timpti Liberarii se laudă că noua Comtiluire garantează toate libertățile așa zise constituționale. Pentru votarea lor ei însă încep prin a le„a suprima pe toate dovadă cele ce se petrec im Capitală. v... y I AfeWw* Cu prilejul manifestațiilor din Capitală mai mulți opozanți au fost răniți. ...Și totuși guvernul e acela care a avut nevoe de ether. De ce rezistă guvernul dreptelor cereri ale țării ? El zice că pentru motivul că e tare de... Constituție. Lumea e sigură însă că pentru motivul că e tare de cap. #.%58.W De frica furiei poporului , s’au ascuns: D. Ionel Brătianu la Florica. D. Vintilă într’un subsol. D. general Moșoiu într’o ca U”A a unui mare restaurant. D. Costică Dissescu s’a ascuns după... deget. Iar dezertorul Mattezeant la ministerul de interne. SWING Lei.V Martie 1923 In străinătate: 2 Lei Exemplarul A ft UXCI 13 ii l . primesc la administrația ziarului și A — toate Agențiile de Publicitate — REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No 70, Etajul 1 Telefon 7/03 IIINIHI SI aiurea $1 la noi de ȘT. Știijiiiiip ește vorbind, poate clima nu a eșit încă din faza nebuloasei cu toate că se sprijine pe materii de studiu atât de bine cercetate și stăpânite de savanții lumei. Hereditatea și mediul de care se leagă cu desperare zootehnistul pentru a le desprinde taina și adânci înțelesul, nu dau decât vagi și estetice formule pentru stabilirea unor legi de orientare și construcție. Misterul creațiunei etern insondabil și obscur, pare că se transpune tot atât de inginetie și întrebător și în hereditate. Teoria, fixităței raselor a lui Samson și a evoluțiunei emisă de Comevin dacă au suscitat probleme necunoscute, au lăsat încă mult de lucru până la clarificarea nebuloasei zootehnice-Plutim încă în vag cu toate că din sută în sută de ani, savanți ori simpli amatori ca călugărul Augustin Mendel de la Brünn, nu dau temeiuri și legi noul pentru studiul și înțelegerea heredităței. De aceia când văd astăzi pugilatul pe tema unicei, autenticei, necontestate competențe zootehnice, răspândit cu atâta dezinvoltură în public numai și numai pentru reclamă și sete de festenă parvenire, mă gândesc cu amărăciune cât de departe suntem de vechii făuritori ai științei ca Galileii de pilda cari fără măcar să atingă treptele unei catedre universitare știau totuși să moară atât de frumos pentru descoperirile lor Egoiști și exclusiviști, noi credem că orice știință începe și încetează cu noi și prin noi. A avea de pildă norocul să audiezi cursurile unui profesor din străinătate, a face călătorii de agrement prin lume cu banii Statului și a tipări câteva foi de hârtie mai mult ori mai puțin velină și „cu figuri in text”, lată destule titluri de drept pentru a vorbi cu autoritatea unicei competențe într’o materie oarecare. O! sancta simplicitas!, ce de victime faci în stepa pseudo culturei noastre-Dar incertitudinea și controversa științifică, nu pot opri în loc viața. Vitele noastre flămânde și degenerate trebuesc readuse la echilibrul fisiologic și potențial comptabil cu regulile biologice și cerințele economiei moderne- Trei lucruri să ne preocupe în această operă: pământul, crescătorul și metoda. In urmărirea acestor factori vom căuta că ne apropiem metodele de lucru ale altor popoare mai ales acolo unde mediul și nivelul cultural educativ se apropie de a nostru pentru a scuti pagubele care le-am putea avea lucrând după un plan nerevizuit și neexprimentat. Este incontestabil că exproprierea chiar așa cu temperamente cum a fost făcută a produs un dezechilibru de repartiție și de producție momentan foarte dăunător bogăției Țărei. Dacă țăranul înainte de războiu, umplea visteria Țârei, și hambarele proprietarilor de averi, cu brațele lui, aceasta se făcea nu numai prin munca lui necurmată și conștiincioasă ci mai vârtos Prin planul economic de cultură pe care era ținut să-l urmeze după condițiile de învoială cu BOSSIE, medic v«*e?îi»3? proprietarii. Țăranii puneau munca brut» iar proprietarii capitalul, mașinele, semințele și planul. Și cum firea și educația noastră așteaptă mai întotdeauna imbolduri din afară, înțelegem cât preț avea programul de învoiala și munca pe care țăranul le executa sub conducerea și supravegherea proprietarilor. Ori din moment ce proprietatea mare este redusă astăzi la întindere neglijabilă și țăranii muncesc din capul lor fără nici o conducere și fără nici un plan economic. . producția, acest factor hotărâtor in ameliorațiunea, economica, se reduce la trebuințele strict necesare ale muncitorilor. Și în Rusia după 1670, sa produs de pe urma expropierei această stare de sărăcie și dezorientare care caracterizează epoca noastră de azi- Proprietarii deposedați de pământuri, țăranii lipsiți de inventar agricol viu și mort, iar deasupra tuturor, guvernul, incapabil de a putea remedia această stare. Nevoia însă ca cel mai bun da» căi a intervenit și aci și a de«legat probeima. Ce n’a putut, face fiecare în parte, au făcut toți laolaltă prin înființarea semstvelor a acelor admirabile tovărășii de creștere de vite șide exploatare agricolă. Cu mici fonduri puse la dispoziție de Stat, Jude și Comună, se înfiripează încet, încet, mai întâi pe regiuni și în urmă pe județe și plăși, asociațiuni agricole în care proprietari și țărani participă cu votul, și cu banul ceia ce aduce în mai puțin de 50 ani, cultură tematică și bogăția mai înainte domnea desolarea. Desigur ca un «tân gândul nostru a transplanta în mod steriotip și imitativ instituțiunile altor țări în ce ne privește vom căuta, însă a împrumuta de eiurea experiența și practica în părțile bineînțeles care pot fi aplicabile la noi. Așa de pildă, zemssva rusească o vom realiza prin comitetele locale comunale de creșterea vitelor în care, să figureze prin delegație, proprietarii, țăranii,5 preoții, învățătorii, având ca consilieri de specialitate și tehnică pe medicul veterinar și agronomul regional, care vor stabili legătura de acțiune și îndrumare între comitetele locale și consiliul zootehnic județean. Aceste comitete vor propune tot ce vor crede necesar în creșterea și exploatarea vitelor, procurând reproducători de rasă, elaborând planuri de cultura pământului, organizând expoziții de animale, etc. •«. Un alt factor esențial, în ameliorațiunea zootehnică, este pământul. Deoarece intr un plan de acțiune zootehnică, judicioasă și științifică comunele chiar dacă nu au reproduceri de rasă proprii nu pot fi lipsite de utilajul necesar întreținerei lor, adică de hrană vor avea pe seama lor două hectare pentru construirea grajdurilor. 25 hectare pentru furaje și jumătate hectar cimitir de animale pentru fiecare sat. întrebarea este de unde lităm acest pământși» Amintiri răzlețe nile chinuite , instalasem pe soția mea și pe fetița,într-un sanatorium din Kissingen. In Iulie 19014 a încântat, de modul 7 cum începuse tratamentul, mulțumesc doctorului în ziua înapoierii mele în țară și-l anunț că voiu reveni peste trei săptămâni, spre a-mi lua familia. Doctorul se uita lung la mina , în loc să-mi întindă mâna pentru despărțire, mă întreabă dacă »‘am eșit în oraș încă? La răspunsu meu negativ și îngrijorat, îmi spuse că s-au afișat telegramele, cari anunță că Austria a ordonat mobilizarea contra Serbiei și că în acest caz nu vede posibilitatea pentru mine de a căitori spre țară. I-am răspuns că de Ing. C. STAMTESCU VII țara noastră nu este în război și că eu fiind funcționar de drum de fer, vom putea călători cu ușurință. A fost destul această conversație pentru ca nevasta și fata să se alarmeze și să mă roage plângând să nu le părăsesc. După ce s-au mai calmat am examinat situația spre a nu lua o deciziune pripită. Cheltuisem destule parale, tratamentul dădea rezultate bune Și ar fi o copilărie să ne speriem de mobilizarea Austriei când noi suntem doar în Tripla alianță! Dar dacă imobilizează și conflictul se întinde? Lacramile reveneau de mai multe ori și o deciziune fermă era tot mai greu de luat. In turmentarea care mă chinuia, îmi vine o idee care liniști pe toată lumea. Voi pleca la Berlin unde am să văd pe d. Beldiman și să-l rog să-mi dea un sfat. Dacă lucrurile pot deveni grave mă înapoiez la Kissingen și plecăm cu toții în țară; dacă nu-i nimic îngrijitor, voi continua singur călătoria. Am plecat și n‘am să uit niciodată ochii înnecați ce mă priveau cînd a pornit trenul spre Berlin. D. Beldiman era la vânătoare iar secretarul de legație m-a asigurat, că pot lăsa familia să-și urmeze cura, deoarece conflictul se va reduce la o simplă demonstrație militară, contra Serbiei. Imediat am telegraf dața soției mele ca să o liniștesc , anunțând-o că o adua zi ! August plec spre țară. Am văzut în viața mea multe serbări, parade, mișcări de stradă etc. dar ca aceea din Bernin din noaptea de 31 iulie nu-mi amintesc să fi fost vreuna. Boulevardul Unter den Linden era o mare de capete și din toate părțile se auzeau coruri cântând Wacht, am Roin și alte cântece Budapesta 19 . Toate gazetele continuă să se ocupe de turburările din Budapesta. Se constată că au fost 7 răniți, în încăerările dintre poliție și studenți. Polițiștii se apără prin aceia că au atacat pe studenți cu săbiile fiindcă studenții au început cei dintăiu atacul și au lovit pe comisarul de poliție Marta, patriotice. Mi-a trebuit un ceas ca să pot străbate de la Brandenburger Thor până la Friederichystrasse. Am intrat în cafeneaua Bauer sperând să găsesc ziare din țară dar ele nu sosiseră de două zile. Târziu m-am retras la hotel impresionat de cele ce văzusem și urmărit din nou de gândul de a mă reîntoarce la băi. Ce să fac?!... Cum să procedez să iasă bine? N’am închis ochii toată noaptea iar în trenul ce trebuia să mă ducă in țară, de trei ori m‘am dat jos în diferite gări, hotărât să mă inapoiez și tot de atâtea ori am revenit rușinat că n‘am curajul unei deciziuni irevocabile! Când am sosit la Buzău, ziarele anunțau că Germania a mobilizat și trupele sale au invadat în Belgia. De aci Încolo încep chinurile și mai mari! Ce-am făcut Dumnezeule, cum am putut să fiu atât de orb să nu înțeleg rostul al acelei atât de grandioase manifestări de pe Unter den Linden?! Cum de - am încrezut, în asigurările unui secretar de legație!.. Astă mă mai intorc eu era imposibil, la Sinaia se convocase Consiliul de Coroană care avea să decidă atitudinea României. Am făcut apel la unul din controlorii ce aveam și care cunoștea bine limba Germană, i-am procurat in 24 de ore pașaport și permise de liber parcurs și încredințându-i două mii de lei în aur, l-am pornit la Kissingen. Nu voiu uita nici odată acest frumos gest de devotament al lui Richard Teodorescu, care plecând lăsa acasă altă familie îngrijată de soarta lui.. O ușoară liniște părea că-mi Invălue sufletul meu chinuit, când după câteva zile citesc în „Universul“ că la granița Germaniei a fost arestat un funcționar român la care s'a găsit o sumă de bani in aur ce nu o putea sustinea. Această informatie a căzut ca un trăznet asupra mea! De acum familia imi rămânea fără nici o protecție și pe deasupra voiu suferi și de desolarea familiei lui Teodorescu căci eram convins că el trebue să fie cel arestat de nemți. Din acel ceas n am mai fost liniștit!... tot ce se putea imagina mai grozav, gândeam eu că se întâmpla soției și fetiței mele scumpe. Cu siguranța că au fost goniți din Kissingen, că pe drum li s'au furat banii, că au rămas muritoare de foame în cine știe, ce oraș, că sunt umilite și batjocorite!.. Ce chinuite zile, ce nopți nesfârșite de tortură! Nu puteam adormi decât spre ziuă și masa rl era tot mai frugală. Mă topeam, văzând cu oihn! La fiecare tren de călători eram nelipsit din gară, se întorcea lumea de la băi, din toate părțile, numai ai mei nu mai veneau. Când rămâneam singur aveam accese de plâns și nu odatăm în trecut prin capidefa de sinucidere ! Două săptămâni de chin ucigător... fără nici o rază de speranță de nicăeri ! Numai cine a trecut vreodată prin asemenea situațiuni poate înțelege suferința prin care am trecut eu... In seara zilei de 16 August sunt cl en»at la telefon spre a mi se dicta următoarea telegramă : (Citiți continuarea în pag. NI) D-na cu fetița însoțite de mine sosit cu bine Brașov unde suntem oprîțî până mâine dimineață, când vom fî Predeal. Controlor Teodorescu Pentru asemenea bucurii, nu sunt cuvinte care să le redea întocmai ! ' Mă mir cum n’am înnebunit! Am sosit îr oraș sâ spun tuturor vestea fericită, am priuis acasă la Teodorescu sa-î liniștesc și pe ai lui și cu primul tren am plecat spre Ploești-Predeal întâlnind o intreagă colonie de români, care când cu trenurile de marfă, când cu cele militare sau de călători, făcuseră o călătorie plină de peripeții, totdeauna bine dispuși. Teodorescu le servise admirabil căci se înțelegea cu colegii lui spre a le înlesni tranzitarea prin diferite gări, unde schimbau trenul: Și eu rcâ topeam la Buzău în chinuri și remușcări ! (Va urma)