Epoca, octombrie 1931 (nr. 803-829)

1931-10-14 / nr. 814

Wr. 8143 LEI REDACTII $1 ARHINISTIMIM BUCUREȘTI, CALEA VICTORIEI Nr 33 Reclame și Inserții Se primesc la ad-trația ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon 362110 Fondat în anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU Arcuri 14 Octom­st. Hc, scumpa tare, puterea mea de manca și puterea mea de iubire. Nicolae filpesen Nici o schimbare... Din fericire se îngroașă în fiecare zi rândurile celor cari își dau seamă de totala lipsă de sinceritate a partidelor noa­stre politice. Ceea ce acum doi ani, era, poate, in gândul multora, pen­tru că erau mulți cei cari își dădeau seama că mergem pe un povârniș primejdios, dar ceea ce nu se spunea decât pe ocolite, cu jumătate de glas, și în orie caz fără curajul conclu­ziei: înlăturarea partidelor, — se spune azi cu h­otărîre, fără reticențe și fără teamă. Acțiunea organizației „Vlad Țepeș“ în această direcție, a dat roade fericite. Căci înainte de a se păși la îndreptări, tre­ime curajul de a se­ spune ade­vărul. Câtă vreme răul nu este privit drept în față, nu pot fi speranțe că el va fi înlăturat. Vom­ sublinia, în această or­dine de idei, articolul pe care îl semnează în „Curentul“ de azi d. Pamfil Șeicaru. D-sa spu­ne: „Te întrebi ce sar putea în­tâmpla, ce ar trebui ca să-i dez­meticească pe acești incorigibili ai neprevederii? Bat mânioase, la porțile zilei, sumbrele între­bări ale viitorului, —­ nu știe ni­meni ce ne poate aduce ziua de mâine, bâjbâim în negura tu­turor îndoelilor, iar verificații isprăvilor de ori (pe cari le­ is­pășim azi) găsesc că-i potrivit să continue acțiunea de surpa­re a oricărei încercări de a ține cumpăna protivniciei vremuri­lor. A fost un moment de gravă încercare, un examen pe care l-a avut de trecut Ministrul de Finanțe, d. C. Argetoianu: sus­pendarea vrei engleze etalonului aur al li­și generalizarea panicei la toate bursele europe­ne. Menținerea intactă a leului, a fost o biruinnțSe necontestată a Ministrului de Finanțe întrun moment când s’a clătinat cheia de boltă a schimbului interna­țional, —i livra engleză. Dar in logica partidelor, tocmai de a­ reia atacurile trebuesc sporite, fiindcă se dovedește Ministrul de Finanțe vrednic de răspun­derea pe care o are". Așa sunt partidele. Așa au fost totdeauna și judecând du­pă ultimele întâmplări, nimic nu le poate face să se schimbe. Pentru partidele politice nu există decât un singur obiectiv: răsturnarea guvernului. Calea pe care se ajunge la acest re­zultat este perfect indiferentă. Și nu este nevoe de­ nici­ o selecțiune a mijloacelor. Se poate merge la șantajul sepa­ratist al amicilor d-lui Man­iu până la dezideratul d-lui dr. Lupa de suspendare a plății cu­ponului datoriei externe. Țara poate fi agitată și poate lua foc. Creditul nostru poate fi știrbit în orice proporții. Nu importă. Se fac greutăți guvernului? A­­cesta este singura preocupare. Restul nu cântărește. Odată guvernul răsturnat, a­­celaș joc reîncepe din cealaltă parte a baricadei. Adesea fără nici-o săptămână de răgaz. Fi­rește, în această atmosferă, gu­vernele se epuizează prin pro­priile lor greșeli și campaniile de răsturnare devin adesea inu­tile. Partidele arborează, totuși, cu mândrie, zâmbetul victoriei... Până când o întrebare super­fluă. Ar fi totdeauna la fel, da­că­ nu s’ar pune, dacă uni s’ar fi pus frâu partidelor. Avem azi un guvern care lu­crează fără să se preocupe prea mult de zgomotul partidelor. Dar acest amănunt nu poate schimba: prejudecățile asupra mentalității lor. Și le întrebi cu desnădejde daca nimic și nici­odată nu va putea face­ să fie considerate, măcar în treacăt, înaintea­­ intereselor de partid. anteresele țării. D. Noi și bulgarii Desigur, amicii noștri, bul­garii. Vecinătatea mai mult ca binevoitoare a statului românesc, nu le procură zile bune. Sofia ge­me de agitatori anti-românești, statul aude, tace și o încurajează pe sub mână și — în timpul a­­cesta — bravele adunări interna­ționale al căror suflet vibrează pentru pace, se consumă un pus­tiu. Știm cu toții starea de lu­cruri din Dobrogea. Străinii — toți străinii cari ne-au vizitat și cercetat, ne-au declarat fără în­conjur că tratamentul minorități­lor dela noi, este unul din cele mai civilizate în Europa. Amicii noștri, însă, se plâng și se jelesc! Lăsăm la o parte cruzimea nă­vălitorilor bulgari din 1916 și bat­jocorirea satelor românești de către cetate de borfași civili, or­ganizate pe pământul bulgăresc și trecute înadins aici. Războiul dreptății a cântărit cu o balanță destul de justă nasul națiunilor­ Și bulgarilor, — ca de obiceiu — li s’a mai tăiat o por­ție de nas. Bulgaria însă, a rămas cu paiul în ochiu. De câte ori îi Vine Bai­ Ganeiului să-și arunce privirea spre stânga Dunării, îl inglodește ochiul. In lipsă de sprijinul ade­vărului istoric — adevăr care e de partea noastră — bulgarii n’au încetat să pretindă în permanen­ță pământul Dobrogei, pe motiv că acolo­, ar locui și bulgari, că zarzavatul ar crește de minune etc. Suntem îndeajuns de puși la punct cu noțiunea de vecinătate civilizată pentru a spune amicilor noștri din dreapta: — până aici! An­ cu an au venit bulgari pe pământul nostru, ca să-și cultive ceapa și usturoiul. Și i-am­ lăsat. Au făcut bani mulți în țara noa­stră.­ Au plecat. Iar au venit, — mai mulți. Și i-am lăsat. Au or­ganizat în țara lor, bande de asa­sini, i-au furișat în Dobrogea și s'au bucurat când zeci și sute d funcționari români de coloniști români, de cuțo­vlah­i, au căzut în sânge păliți de gloanțele tras trase din intunerec și pers spate! Barbaria cetelor de comitagii a fost întotdeauna dovedită că, e de origine bulgărească. Și în timp ce statul oficial bulgăresc a re­cu­noscut, deseori că adunăturile a­­cestea de criminali pe cari în as­cuns îi­ protejează, nu pot să-i pri­cinuiască decât dureri de măsele și rostogoliri din vârful Balcani­­or, — pressa, — oh! opinia lui Bai-Qapciu! — are balcanicul tupeu de a afirma cu deosebită doză de grosolănie că românii împilează, că românii schin­­giuesc, că românii conștienți iar comitagii (!!) ucid și jefuesc. Pe vie? Dar, mă rog, pe bulgari. Pe bulgari, pe cari vor săi facă să-și ia câmpii! Oare, rin statul bulgar întreține iridența și fierberea co­­­m­itagiilor pe pământul Dobro­­gei?­­Dela un timp, zilnic suntem ca­lomniați. Broșuri și afișe (— mi­­rați-vă de acest procedeu civili­zat! —), galbene și roșii, cerșesc unuci ajutor împotriva românilor. Bai-Ganciu dă cu iataganul, dar tot el țipă." Bai-Ganciu a luat-o razna de tot. Nu crede statul bulgăresc că își compromite vecinătatea cu noi? Nu crede statul bulgăresc că pă­mântul presărat de cruci al Do­brogei are nevoe de liniște? Să se ia aminte că acolo ne-au fost o­­morâți mișelește atâția bravi ostași! Eliad Colfan întâlniri Ru­flirwil Citim­in ..Neamul Românesc” . Ne bucurăm de venirea, miniș­trilor străini ai Aviației și nu pu­tem mulțumi in de ajuns cui i-a chemat la București. Nu numai pentru că aviația va înregistra, progrese care vor putea fi datate, în ce privește hotărirea, de aici, de la noi, d­ar și­­ pentru că acești înalți demnitari străini vor fi văzut, cu ochii lor ce e. România. România pe care nu ni e rușine să o arătăm, oricât, ar purta urm­e­le ulior suferinți pe care nicii nu­ le-am provocat, nici nu le-am me­ritat. A cunoaște această țară după ce spun sau măcar după ce reprezin­tă ori străinătate Români fără­ mă­sură la vorbă ca și fără valoare per­sonală ori după injuriile unei p­­rihie prese, care uită că de vrai mult timp se știe românește și pe­ste graniță, e­a face injurie acestui pământ admirabil și acestor­­ oa­meni buni. Iar­ când vine cineva la noi.u putem spune, fără­­ teamă atâta­: pri­vește, ascultă și judecă singur!. „Le Temps“ și­­ spiritul de partid «So­­ ers momentul când zia­­rele noastre democrate ar vrea să reînceapă ridi­cola experiență din luna Aprilie, cu sau fără rf. Ti­­­tulescu, dar excluzând in­dividualitățile neînregi­­memtate în partidele poli­tice, iată ce scrie cu melancolie ziarul „Le Temps”. „Cu toate că alegerea d-lui Nast la Meaux continuă a suscita felurite comenta­rii, toată lumea pare to­tuși de acord că scrutinul de Duminică marchează un succes f­oarte net al in­dividualismului politic a­­supra ideii de partid.Toa­te partidele mari erau în luptă; partidul republican național, reprezentat prin alianța democratică, partidul radical socia­list, partidul socialist și partidul comunist. Nici unul din ele n’a pu­tut lua locul. Câștigătorul nu era recomandat de ni­­meni și nu reprezenta de­cât pe sine însuși. Oare n’ar fi ac­i un indiciu de desaf­ecțiune a corpului e­­­lectoral pentru formulele politice ș­­ pentru organi­zațiile care le apără? întrebarea nu este nouă iar alegerea d-lui Nași nu este în această privință mai categorică ca multe altele. Nu pentru prima oară un candidat se alege pentru cauze străine pro­gramelor și acțiunea par­tidelor. In totdeauna considerați­unnile locale au jucat un rol însemnat. A­­ceste consid­erațiuni au servit în mod puternic candidatura d-lui Nast pe care fără îndoială ura scr­u­tin mai larg ar fi defavo­rizat-o. Dar chiar ținând seamă de atmosf­era „ape­lor stătătoare” nu se poate tăgădui că alesul de Du­minică s’a strecurat prin­tre partide fără a se lăsa compromis și această lip­să de stare civilă departe de a-i păgubi l’a servit. Lumea are dreptate de a vedea în asemenea ma­nifestații cu simptom șî un indiciu al vremurilor. A­­poi „Le Temps” face un a­­pel la partidele politice pentru a reacționa contra acestei stări de spirit, contra „independenței”. Pe noi nu ne interesea­ză ce ar putea fi partidele politice dacă ar fi altfel de­cât sunt. Pe noi ne interesează ce sunt și în această pri­vință mărturia unui ziar republican ca „Le Temps” ne pare foarte intere­santă. In Franța, im Germania, im Italia, spiritul de par­tid trece pr­intr-o criză acută. Problemele pe cari le-a pus războiul sunt prea complexe pentru a putea fi rezolvate de societăți de mic interes mutual. GR­IGORE FILIPESCU Sentințele opiniei publice Zilele trecute, când cu nenoroci­tul accident al avionului societății Cidna, s’au găsit oameni cari să scotocească buzunarele aviatorilor și ale călătorilor carbonizații. Și printre acești oameni erau și oficiali. Primari ori notari, dacă ne aducem bine aminte. N’am stăruit, atunci, asupra a­mănuntului. Era prea dureros. Ori­cât n'ai vrea să generalizezi, oricât știi că asemenea chestii sunt pretu­tindeni, nu este de­loc plăcut să spui că un român a putut face a­­semenea lucrări. Mai ales un­ ofi­cial. Din nefericire însă, avem cam des de înregistrat asemenea cezuri triste. Am avut unul acum, cu pri­lejul congresului interparlamentar. Cine ar cuteza să spue că nația ro­mână poate fi confundată cu câți­va inconștienți? Dar iarăși, nu este de­loc plăcut să se petreacă ase­menea lucruri, tocmai la noi... Ziarele de azi relatează cazul u­­nui diriginte de oficiu poștal care a furat banii destinați sinistraților de la Costești. Furturile sunt destul de dese. A­­proape ne am obișnuit cu ele. Dar și banii sinistraților? Te întrebi cum nu s’a temut delicventul că-i ard mâinile. Prea nu mai este nici-o barieră intre -îngăduit și neîngăduit. Prea nu mai este nici-o frică de nimic și nici~um respect de nimic. Ori ce se poate, și trecem­ peste orice repede, înălțând din umeri. Să avem oare un cod penal prea blajin, ori judecători prea em­ători? O vină trebue să fie în toate a­­cestea. Căci prea apar des bestiile morale și prea trăesc apoi nesupăra­te­ în mijlocul, unei societăți curtă­­toare și nepăsătoare. Trebue mai­ multă severitate față de delicvenți. Și nu numai a legi­lor, ci și a societății întregi. Cine a făcut ce s'a făcut la oficiul Costești pri intre ruinile avionului prăbușit, trebue să-și mai găsească greu un loc sub soare. Numai teama de hu­la generală poate creia o nouă at­mosferă morală. In America renumitul comic ”aty, idolul mulțimii, și-a încheiat cariera numai pentru că in casa sa fost găsită o femee asasinată. O bănuială numai. Sălile în care apă­rea Fata pe ecran erau goale. Și omul a trebuit să dispară. Cea mai grozavă sentință este aceea a opiniei publice. De ce n’am învăța și noi s’o pronunțăm, când trebue? C. Blebea Regrupările In confuzia în care se frământă partidele noastre politice, se emi­te la răstimpuri neregulate, ideia deplasată a unor așa pretinse ,,re­grupări" de forțe, în vederea em­ii plitului asalt,, pe care opoziția vrea să-l dea, cu simptomatică grabă, guvernului actual. Specta­colul, înfățișat ,cu inconștientă u­­șurință, de actorii cabotinizați de practica metodelor detestate de public, este cu deosebire semnifi­cativ, deoare­ce abstracție făcând de partea ridicolă inevitabilă în asemnea cazuri, ne dă nota justă a criteriului de înțelegere, în vir­tutea căruia putem aprecia gra­dul de dezagregare și meschină târguiala, până la care s’au cobo­rât, anumite partide și grupări, împinse de oportunități politice nedemne și călăuzite numai de in­terese obtuze de elan. O analiză sumară, făcută în lu­mina considerațiunilor imparțiale, a mediului politic actual, va duce pe oricine la constatarea, că lupta de vehementă protestare și diferi­tele încercări de combinații, mai mult sau mai puțin ireale, pe care partidele de opoziție, îndreptate împotriva guvernului, are ca mo­bil spiritul de aventură și dorința nejustificată de-a acapara pute­rea. Adevărul afirmațiilor noastre se poate verifica zilnic, in surprin­zătoarele, contraziceri în care cad­ fără voie partidele, în vârtejul a­­mețitor al supralicitărilor de con­cepții și revendicări, unele mai bi­zare decât altele. In această at­mosferă de irespirabilă demago­gic,­unde nici un compromis nu e evitat iar cele mai d­e seamă ne­cesitați ale țării sunt lăsate în umbră, la adăpostul celei mai­ con­damnabile neglijări, — fiind știut că aci primează lozincile de clubi, —­ înțeleg­ să-și regrupeze, acum, forțele-anumitele partide, revăr­­sându-și­­ credințele în­­ același mat­că și coalizându-și cadrele, spre cucerirea­ mult doritei cetăți a Pu­terii. Vechile diferende și animozități dispar­ pentru o clipă, spre a lăsa loc nevoilor urgente și de strin­gentă actualitate. Se plămădesc astfel, în pivnițele cluburilor poli­tice, teorii salvatoare, se închea­gă soluții prompte și adecvate si­tuației grele« în care ne aflăm, și ca o încoronare, pe baza progra­melor ideal întocmite, se decre­tează mobilizarea generală în con­tra guvernului. Șefii de partide și de mici grupări, întrețin o neobo­sită trepidație, de schimburi ,de vederi, agitând păreri și discuții, toate cu un caracter de semnifi­cativă grabă, ca în ajunul unei mari lupte,­­ și apoi, unindu-și hotărârile în sfera aceleiași ten­dințe, ridică fără teamă­ în atmos­fera publică, flamura coalizării și regrupării tuturor forțelor politice împotriva „nepriceperii guvernu­lui”. Toate aceste zvârcoliri biza­­c, sunt­ trecătoare ca apa de ploa­ie. Contradicția principiilor ce le animă, le taie orice posibilitate de existență durabilă. Iar inconsec­vența acțiunilor, metamorfozate tor de ușurătate și penibilă com­­de la o zi la alta, le dă un carae­­romitezei G. I. Breazu ■—» I ' ------ 0. Lerroux reținut la Madrid de dezbaterea problemelor religioase MADRID, 12. (Rador). — D. Ler­­roux, fiind rugat de d. Zamora, pre­ședintele­ consiliului, a renunțat să mai plece la Geneva. Este probabil că. d­. Zamora do­rește ca d. Lerroux să expună per­sonal în Cameră, problemele de or­din religios și să asiste la votarea articolului din Constituție, relativ la această chestiune. Un oas pe distins Mareșalul Pilsudski se află din nou printre noi. A venit ca să-și petreacă cele câteva săptămâni de odihnă pe țărmul Mării Negre, la Carmen Sylva. Vizita unuia dintre cei mai buni amici ai țării noastre, este cea mai bună și sigură chezășie de priete­nie și de alianță. Salvatorul nației polone­ze dovedește mereu că su­fletul său e legat strâns de pămân­tul acestei țări. Această corelațiune izbucnește din sufletu­l nobilat cu doze puter­nice de energie, de dor de liberta­te și înfăptuiri mărețe. In patria sa este omul cel mai iubit. Și pe drept cuvânt merită a­­ceasta. Căci nimeni lui s’a dedat a­­tâtor jertfe pentru țara și poporul hărțuit de atâtea veacuri de vecinii hrăpăreți. Libertatea poporului polon nu se datorește decât avântului său plin de curaj și de risc. Am avut putința să cunosc șira­­tegia luptei conduse de d-sa in li­mit 1920 în apropierea Varșoviei, cu ocazia festivalului dat de soc. „Amicii Poloniei” la fundația Ca­rol I. Un ofițer superior de la lega­ția polonă a ținut să ne vorbească în chiar limba noastră despre rolul mareșalului Pilsudski in răz­­boiul mântuirii. Apoi am văzut pe ecran procesarea bătăliei. A fost o serbare amicală a celor două nații, care a întărit mai mult legătura sufletească dintre ele,­­iar astăzi, când avem din nou printre noi pe șeful „Poloniei re­înviate”, e loc să ne bucurăm la fel cu nația care ni l-a dat pentru două săptămâni. Vizita mareșalului Pilmdski dă loc la noi manifestații de iubire și prietenie. Iar noi cari il înțelegem și-l iubim ca pe un fiu al nostru, îi urăm din toată inima „bun ve­nit” și odihnă fericită. A. Pop­o­viei CAMPANIA ELECTORALĂ DIN IUGOSLAVIA BELGRAD, 12. (Danulo).­­ Cam­pania electorală a început. In fie­care Duminică membrii guvernului participă la întruniri populare în di­ferite regiuni, invitând pe alegători să participe în număr cât mai mare la vot. Pentru alegerile de la 8 Noembrie nu există însă decât o singură­ listă de candidați, lista partidului condus de către președintele de consiliu, generalul Jlicovici. Peitru ea lupta ei nuiuia să aibă totuși un interes oarecare, s-a ho­tărât ca pe lista guvernului să can­dideze în diferite circumscripțiuni mai multe persoane din acelaș par­tid. A provocat senzație discursul rostit ori în Slovenia de către d. Kramer, ministru de lucrări publi­ce, care a ținut să declare că cetă­țenii cari nu vor participa la ale­geri, sunt dușmani ai țării. Astăzi s-a încheiat un acord în­tre guvern șî intre partidul minori­tar german, care fusese disolvat la proclamarea dictaturii, ca partidul să candideze pe lista guvernului. Este vorba ca patru sau șase frun­tași ai partidului german să He can­didați pe listele generalului Jifco­­vici. BELGR­AD, 12,, (Dațiu I).­. , Tri­bunalul pentru apărarea țării a pu­blicat astăzi sentința­ împotriva a 17 comuniști din Novisad,­ cari au fost condamnați la închisoare în­tre un an și 18 ani. Procesul a fost judecat ■ în­­ secret și deși, sentința a fost dată acum zece zile,­nui fost ■publicată decât astăzi . * Falimentele Cascada falimentelor care se observă cu aceiași intensitate în­ toate orașele țării, a provocat o serie de articole apărute în zia­rele din Capitală. Este în adevăr o mare nenorocire în viața noas­tră comercială. Criza economică de la noi a lovit cu aceiași pu­tere comerțul ca și agricultura. Tragediile comercianților sunt uneori indescriptibile. Așa cum apare azi problema falimentelor, depășește cadrul legilor­­ comerciale în vigoare a­­cum­. Ne aflăm în fața unui co­merț nou, care trăește în condi­­țiuni nou, luptând cu dificultăți creiate de criza economică ge­nerală. In primul rând instabilitatea preturilor la mărfuri care adesea diferă în cadrul unnei nopți si o zi, a creiat comerțului dificultăți enorme. Când marfa cumpărată azi la un preț oarecare, scade sau se urcă în ziua următoare cu 10 sau 20 la sută, este evident că și comerțului i se imprimă o notă mai mult de noroc ca la orice loterie, nu însă caracterul co­merțului calculat. Dispar astfel chiar principiile de bază ale co­merțului. De la această dărâmare de principii pornește cascada fali­mentelor care a pus pe gânduri lumea comercială. Căci nu este în joc numai avutul particular care se pierde, se păgubește de­opotrivă Statul și fabricantul in­tern sau extern. Suferința­­ indus­triilor noastre, deficitul încasări­lor și alte atâtea greutății cari se pun în calea nevoilor. Dar mai este o latură foarte serioasă a chestiunii. Lumea co­mercială este îngrijorată de ten­dința ce se observă între co­mercianți de a închide maga­zinele. Comerciantul nu vrea să lupte cu greul și nici nu vrea să-și reducă modul de train sau sa suprime luxul. învățat cu epo­cile bune când se câștiga sută la suta și poate chiar mai mult, co­merciantul preferă azi să devie falit știind că ,,e la modă”. Falimentul făcut în asemenea condiții, devine înșelăciune. Și fă­ră a generaliza, credem că ne a­­­flăm în fața unui gen nou de înșe­lăciune, care nefiind cunoscut în trecut, legiuitorul nu l’a încadrat în textul­ legii. Procedura în ma­teria aceasta este încă defectuoa­să. De la protest și până la decla­rarea sa în stare de faliment, co­merciantul nu este stingherit de nimeni. El și aranjează socotelile așa cum îi convine pentru a ră­mâne cât mai bazat pe deoparte, iar pe de alta pentru a scăpa de penalitățile falimentului fraudu­los. Ministerul de justiție trebue să intervie printr’o lege nouă. Se poate face o legiuire care să pună frâu falimentelor făcute cu sco­pul de a păgubi pe engrosist sau pe fabricant. Câteva șuruburi pu­se în favoarea procedurii de la­­ protest până la faliment va rea­duce comerciantul cu intenții de fraudă pe calea bună. Așa de pildă, un control sever la registre și la vânzare care să fie impus da tribunal, din momen­tul protestării primei polițe și pâ­nă la declararea falimentului. Nici un leu să nu mai poată fi încasat fără știrea tribunalului, nici un metru de marfă să nu iasă din prăvălie necontrolat. Efectul unei astfel de inovație se vor observa imediat. Legiuitorul ignorând considerațiuni c­reiază cu aceste fiece zi de criză o serie de înșelători cari nu vor primi pedeapsa pe care o merită. Soluționarea ches­tiunii falimentelor din punct de vedere juridic trebue de aceia, grăbită. - L. I. Vișan Diferende din cauza cursului lirei sterline BERL3M. 12 (Raeiva*). — Firmele de import din Danemarca, Fl­orvegia și Suedia au constituit o or­ganizație cu scopul de a proceda la o acțiune co­mună impotrivEs acelor firme engleze și america­ne, cu care au contracte de livrări în curs. Deși aceste contracte prevedeau plata în lire sterline La cursul zilei, ex­portatorii cer acum plata în valoarea aur. Dificultățile guvernului german Activitatea partidelor de dreapta Criza, germană s’a prelungit și s'a complicat. Formarea cabinetu­lui, care trebuia să fie cu totul re­organizat, s’a întâlnit cu dificultăți neașteptate, deoarece mulți candi­­d­ații între cari și dr. Qessler, pro­pus pentru resortul internelor n’au­­ primit propunerile lui Brue­­ninig. Abia acum se arată clar cum crește influența partidelor de dreapta. Dacă în ultimele ore s’a ivit în ziarele germ­ane, părerea Președintelui Reich­ului că e nece­sar a se aștepta mai întâi termi­narea consfătuirilor de la Harzburg și a se forma abia. pe urmă noul cabinet, aceasta a fost o dovadă că situația nu m­ai este în totul stăpâ­nită de Bruening. S-a format păre­rea că­ nouăi candidați pentru dife­ritele resorturi, intre care­­ și Ges­­sfler, despre care se­­ afirmă că aspi­ră la un post mai înalt deât resor­tul­ Internelor, dorase să aștepte venirea unui timp mai favorabil spre a se forma un astfel de cabi­­­net care să nu fie silit să-și cumpe­re sprijinul social -dem­o­c­r­a­ț­i­l­o­r prin diferite concesiuni. Tărăgănirea neașteptată a crizei de guvern r a pus întreaga opinie publică germană în fața chestiunii, ce a urmărit de fapt cancelarul actual prin acțiunea sa. Dr. Brue­­ni­ng a vroit probabil să surprindă­ opinia publică, punând-o brusc în­­naintea unor noui fapte. Demisia Ministrului de externe dr. Curtius trebuia să fie folosită pentru o ab­solută­ reorganizare a cabinetului, cu care prilej să i sei rezolve diferite chestiu­ni personale și­­ să­­ se întă­rească pozițiunea cabinetului în ,a­­cele­­ partide de dreptate, care au sprijinit până în­­ prezent guvernul împreună cu social-democrații. A­­­veau să fie­ câștigați in special po­­puliștii­­ germani," cari"au pricinuit­ guvernului Bruening în ultimul timp, cele mai multe dificultăți, prin aceia că s’a străduit să între­­ție mule raporturi cu dreapta extre­mă și să-și clădească un pod solid pentru o eventuală colaborare în viitor. Intenția­­­ apropierii lni popu­­liștii au eșuat­­ complect, pricina in­succesului fiind împrejurarea că planul lui B­rueninng...care. avea­ să, rămână în secret.­­a fost trădat, în cercurile politic­e și în presă. Taci­turnul Bruening nu treb­uia să vor­bească de astădatăș­i și râdeih, pre­zent extremiștii %erhianiv. Raționa­lii și hitleriștii au­­ depășit pe can­celar, convocând adunarea lor de­monstrativa la Würzburg, unde au declarat în mod solemn: „Nicioda­tă”! In jurul pozițiunii noului guvern s’a încins o vie desbatere în presă încă înainte de formarea cabinetu­lui. Diferitele partide au început sa­și manifeste indoelile lor, iar opin­­a publică a fost atrasă­­ într-o pole­mică violentă. Partidele germane de dreapta, care sprijină pe Brue­ning, parțial și sub impresia­­ atitu­dinii Președintelui, așteaptă eveni­mentele din Harzburg, și se poate afirma cu siguranță că sprijinirea unui guvern care n’ar corespunde suficient tendințelor drepte, va fi și mai nestabilă decât înainte. In ace­­la­ș timp se află într’o grea situație­­ și social-democrații, cum vor putea vota pentru noul guvern, când se vorbește in genere despre înclina­rea sa spre dreapta și când în par­tid se întărește tot mai mult curen­tul împotriva politicei de compro­misuri. In tabăra social-democrată s-a început a se exprima în ultime­le zile părerea că e necesar a se juca cu cărțile deschise. Pentru so­­cial-democrați Hugenberg ar în­­semn­­a un pe­ri­col m­a­i mic decât Bruening, deoarece partidul va tre­ce în opoziție și va apăra din nou interesele păturilor celor mai largi. Aceasta ar însemna însă o mare radicalizare a vieței din Germania. In ultimul timp se exprimă în diferitele cercuri, mari îndoeli în ce privește parlamentarismul ger­man. Se pune într’adevăr chestiu­nea, "daca­ Bruening­ va reuși, după formarea cabinetului,­­ să obțină sprijinul vechei majorități la fel de problematic este, dacă un even­tual guvern de dreapta s’ar putea sprijini de vreo majoritate, în ca­zul când ii s’ar opune so­cial-demo­­crații, comuniștii și unele partide de centru. Aceste perspective nefa­vorabile au dat impuls la părerea că în iarna ce vine , Germania, va avea­ un guvern neparlamentar. De fapt parlamentul Reichului german este și azi condamnat la inactivi­tate, dar totuși se mențin cel puțin­­ formal, uzanțele vieței parlamenta­re. Un guvern fără parlament ar însemna desigur o mare deslăn­­țuire a pasiunilor de partid" care n’ar putea fi moderate nici de dis­­pozițiunile ultimului decret împotri­va teroarei politice. Pregătirile în­­ v­ederea n­ouilor alegeri ar fi as­cunse, dar în acelaș timp și foarte acerbe și enervate.

Next