Epoca, iunie 1936 (nr. 2196-2219)
1936-06-11 / nr. 2203
No. 2203 3 tei REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA 8UCUREȘTI, PABAGIUL ROMÂM (INTRAREA PRIN CALEA VICTORIEI) RECLAME si INSERȚII Be primesc la ad trația ziarului și la toate agențiile de publicitate Telefon: 3.82-11 Sar al partidului conservator. Fondat în anul 1885 de NICOLAE FILIPESCU Joi 11 iunie 1936 Demagogia, nebunie care ne duce la razbo i apărut acum câteva zile la Milano sub auspiciile Societății Dante AIighieri, o broșură cu titlul: „Italia Svizzera”. Pe copertă citim: „Maltezii, arșii, locuitorii Nissii, italienii din Elveția și Dalmații, simt italieni locuind pe pământ italian și nimeni nu poate să fi d du i Italiei dreptul și datoria de a se ocupa de dânșii și fie a-i ajuta în apărarea italianității lor”. Supun aceste rânduri italianizanților noștri, iată ce a dorit inima lor latină, Europa bolnavă, avea nevoe și de această nebunie. Sunt oameni cari au avut naivitatea să-și închipue că odată expediția africană terminată, d. Mussolini absorbit de organizarea Etiopiei, va lăsa Europa să trăiască în pace. Ce naivitate! O personalitate politică, care avea simpatii marcate pentru regimul fascist a eșit deja Duce acum trei săptămâni zicând: „Omul a devenit un pericol european”. Viena trăește sub teroarea mussoliniană. Nu e zi de la Dumnezeu în care să nu citești o telegramă anunțând conciliabule între guvernul de la Roma și familia de Habsburg. In luna Decembrie se putea pune capăt acestei nebunii prin sancțiunile petroliere. Astăzi ea ne duce direct la război. Naționaliștii noștri atât de susceptibili, atât de „domnitoși”, vor avea ocazia să vază ce-i mai așteaptă. Este adevărat că picioarele pe cari le primim de la Roma sunt oprite de amortizările latinității. Ce mângâere! GRIGORE FILIPESCU Când omul suferă fără să înțeleagă cauza suferinței și mai ales fără să vadă remediul care poate curmă răul el e dispus să creadă toate minciunile tuturor șarlatanilor. Popoarele cari suferă sunt expuse la același pericol. Așa se explică că nici o dată demagogia n’a fost mai puternică decât în epoca actuală de criză economică care impune privațiuni și suferințe la toate clasele sociale. Tot așa se explică că un popor muncitor, econom, prevăzător până la exces prudent din fire, cum e poporul francez, a putut într’un “moment de exasperare încredințeze soarta celui să-și mai demagog dintre toate partidele politice. Simplul fapt al succesului în alegeri al demagogiei a dat roadele așteptate înainte chiar de instalarea la cârma statului a partidului socialisto-comunist. Un milion de muncitori din toate ramurile de activitate au recurs la grevă, cerând sporirea de salarii și micșorarea duratei de muncă, ceea ce revine tot la o sarcină asupra prețului de cost al lucrului. Ca mijloace de luptă ei adoptă sistemul revoluționar al ocupării uzinelor prin violență, iar puterea publică răspunde la această procedură printr-o abținere complectă. O notă comică în această tragedie o formează personalul unui stabiliment, care, în ziua în care închiderea porților a fost inevitabilă din cauza lipsei de fonduri, a găsit cu cale să adopte aceeaș procedură de a ocupa localurile spre a protesta în contra statului care printr-un exces de taxe omorâse acesta întreprindere. Ne găsim astfel în fața unei aberații economice evidente. Franța sufere, ca și noi și alte țări, de un desechilibru între prețurile produselor solului, decăzute prin punere în valoare de pământuri noul, grație motoculturei, și produsele industriale rămase aproape neatinse grație ajutoarelor de șomaj acordate lucrătorilor. O lege economică inevitabilă cere ca atunci când industria e nevoită a reduce producția fiindcă nu găsește plasamente cu preț remunerator, nu se poate evita șomajul ce produce această reducere decât printr-o reducere a prețului de cost. Scăderea salariilor, e consecința inevitabilă a unei oferte superioare cererii. Ajutorul de șomaj legitim când e vorba de șomaj forțat devine o adevărată otravă când el se acordă un lucrătorului care nu găsește de lucru cu prețul stabilit de ofertă și cerere, ci celui care nu aceptă să lucreze decât cu prețul stabilit de sindicat Nuanța pare neînsemnată, ea are însă un efect considerabil. Dacă această teorie ar fi admisă în general ar rezulta că statul ar trebui să acorde despăgubiri tuturor producătorilor cari nu găsesc plasamentul produselor lor cu prețurile stabilite de ei înșiși. Cum teoria nu e aplicată decât sindicatelor de lucrători industriali rezultă că agricultorii, cari trebue să vândă cu orice preț trebue să mai suporte și un supliment de imposite cu care statul să poată acoperi cheltuielile provocate de ajutoarele de șomaj. Acest fapt, destul de monstruos, nu e din nenorocire cel mai grav. Acordarea speselor de șomaj împedicând legea economică a regularii automate a prețurilor contribuie la menținerea prețurilor de cost prea mari și prelungește la infinit starea de criză și agravează situația. O politică cinstită trebuie să tindă la luminarea muncitorilor, trebuia să-i facă să înțeleagă că această criză are cauze profunde și inevitabile și că numai un sacrificiu momentan comun poate restabili echilibrul și permite un nou avânt economic. In loc de aceasta, demagogia a găsit că se ajunge mai ușor la putere promițând muncitorilor nu numai menținerea unui privilegiu dezastruos dar chiar noul avantage. Promisiunea este evident utopică însă rezultatele sunt vizibile și de natură a agrava mult situația așa că însăși autorii dezastrului sunt nevoiți a anunța posibilitatea unei devalorizări monetare. Fenomenul nu e nou. El s’a produs în Anglia, dar cel puțin acolo deprecierea monetară s’a făcut după sleirea rezervei metalice și ca inevitabilă a acestui consecință fapt. A deprecia însă unitatea monetară având încă 60 la sută acoperire metalică este a încerca să înșeli aceleași clase, ale căror pretenții le-ai încurajat. In adevăr dacă salariile vor rămâne aceleași față de noua unitate monetară, aceasta va însemna de fapt o scădere de putere de achiziție, care se putea obține pe cale francă prin scăderea cifrei salariilor. Această din urmă procedare avea avantajul de a nu ruina pe toți detentorii de titluri cu dobânda fixă, de a nu falsifica toate contractele până și pe cele matrimoniale. Franța care are enorme sume plasate în străinătate va reduce creanțele tuturor debitorilor săi numai pentru ca demagogii să-și poată înșela clientela. Se va zice însă că devalorizarea va impune reduceri tuturor claselor sociale și prin urmare va fi mai justă. De fapt criza actuală este produsă tocmai de o denivelare, menținută artificial prin spesele de șomaj și care nu vedem cum va dispare printr’o decădere generală care nu poate readuce nivelarea. E însă probabil că muncitorii sindicalizați, cari cer deja sporuri fără devalorizare, vor să-și mențină privilegiul prin sporuri nou, așa că Franța va suporta toate inconvenientele fără a avea nici măcar unicul avantagiu al restabilirii echilibrului. Printre efectele deplorabile panica financiară nu va fi cea mai mică, iar evaziunea capitalului va avea efecte dezastruoase. Alexandru Periețeanu Dr. Schacht va fi Sâmbătă la Atena ATENA, 9. (Rador). — Sosirea d-rului Schacht, ministrul Economiei Reichului, este așteptată aici pentru Sâmbătă. Doctorul Schacht va călători cu avionul. . . BELGRAD, 9 (Rador). — Agenția Avala transmite: Joi va sosi la Belgrad cu un avion particular d. dr. Schacht, ministrul Economiei Reichului și președinte al Băncii Reichului. D. dr. Schacht face o vizită în țările balcanice ca răspuns la vizita pe care guvernatorii Băncilor Naționale din aceste state au făcut-o la Berlin. Pentru acest motiv, d. dr. Schacht călătorește in calitate de președinte al Băncii Reichului si nu ca ministru al Economiei. La Belgrad, d. dr. Schacht va fi oaspetele guvernatorului Băncii Naționale, d. Radoslavlievici, căruia îi întoarce vizita pe care acesta i-a făcut-o iarna trecută. In afară de caracterul de curtoazie, vizita are și scopul de a permite d-lui dr. Schacht să studieze condițiunile economice ale țărilor pe care le vizitează. După o ședere de două zile la Belgrad, d. dr. Schacht se va duce la Atena. VIENA. 9. (Rador). — Circulă zvonul că d. dr. Schacht, ministrul Economiei Reichului, va petrece seara de mâine la Viena. In adevăr, în general se afirmă că dr. Schacht se va folosi de călătoria sa la Budapesta și în Balcani, pentru a se opri un scurt timp și la Viena. kmmmmwwgb—■— Pricinile dezastrului de la Cotroceni . — ■« Tribunalul a confimat ori mandatele de arestare emise contra d-lor Vasile Vasilescu, prim ajutor de primar, Roger Bolomey, directorul general al arhitecturii municipiului, Jean Burcuș, subdirectorul arhitecturii, inginer Iulian Cazianu, autorul planului pentru constuirea tribunei surpate, arhitect Vasile Ionescu, autorul planului de ansamblu, Aurel Caeip, conducător de lucrări, Ioil Blumenfeld și Marin Druțu, antreprenorii tribunei prăbușite și Marin Dobrin, dulgher. Punerea sub acuzare a fost făcută pe temeiul art. 248 și 249 din Codul penal, — cumul de răniri și omoruri prin imprudență. La interogatoriul care li s-a luat toți cei puși sub acuzare au încercat să se scuture de vinovăție. Conexând toate răspunsurile date concluzia ar fi că nu există nici un vinovat. Vinovăția ar fi numai a tribunei blestemate care a avut capriciul să se prăbușească ! *• " Vom reține câteva amănunte ale dezbaterii de eli. Antreprenorul Druțu a declarat că a executat lucrarea strict după plan și după indicațiile experților. De ce nu mi s’a luat lucrarea în primire? a întrebat el. De ce nu m’au controlat d-nii arhitecți? D. Pompei a declarat: nu s’a făcut recepția tribunelor. ..Publicul a fost admis să le ocupe mai înainte de a fi fost luate în primire. Deși însărcinat cu convocarea comisiunilor de recepții de de astă dată comisia de recepție pentru Cotroceni nici n’a fost convocată măcar pentru că n’am primit nici o adresă sau în cunoștințare în acest sens”. Suficient de concludent, ni se pare, pentru a se vedea cu câtă prevedere s’a lucrat. Interesant a fost și d. V. Vasilescu, prim ajutor de primar și unul dintre principalii vinovați, căci d-sa a prezidat nenorocita licitație. D. Vasilescu, înainte de răspunde întrebărilor tribunaalului, a spus că vrea să apere mai mult justiția ca să nu facă o eroare continuând mandatul său de arestare ! Și totuși, d. Vasilescu este cel care la liciație, în fața protestelor antreprenorilor de meserie cari dreau să nu se dea lucrarea îlnor oameni necalificați, a răspuns: — Știu eu ce face injustiția își va face datoria. Sunt însă, cum am arătat eli, și alte laturi de cercetat, și Trebue să fie sancționate toate vinovățiile. In asemenea tragice împrejurări nu poate fi nici o scuză Suntem obișnuiți să explicații pentru toate găsim neglijențele și pentru toate nepăsările- De data aceasta nu poate să fie la fel. In altă ordine de idei: de ce nu se spune numărul exact al morților? ■ " S’a spus oficial că sunt trei morți. E ridicul să rămânem la această cifră, socotind că suntem astfel abili și combatem alarmismul. Ce, dintre gravii răniți internați în spitale, n’a mai jos nici un mort? * Printre cei puși sub acuzare nu este și d. Donescu, primarul general al Capitalei. Nu vom spune că vina este a d-sale. Dar de răspunderea morală a nenorocirii d-sa nu se va putea scutura niciodată, cum nu se poate scutura de răspundere un general care pierde o bătălie din vina evidentă a unor ofițeri de sub comanda sa. Elegant ar fi fost ca d. Donescu să demisionze imediat. Nu și-ar fi recunoscut vinovăția astfel, dar ar fi dovedit o mai înaltă înțelegere a răspunderilor sale. Demisia sa putea fi respinsă dar gestul trebuia făcut. Dar eleganța nu zburdă pe toate drumurile politicianismului nostru. .g. rep. < Anglia și Franța vor cădea de acord asupra politicii externe PARIS, 9 (Rador).— Agenția Havas transmite: D. Yvon Delbos, ministrul afacerilor străine primește, unul după altul, pe principalii ambasadori ai Franței. înregistrând această știre, ziarele apărute azi dimineață încearcă să facă inventarul politicei internaționale. „Echo de Paris”, sub semnătura d-lui Pertinax, scrie că noul guvern francez va căuta să ajungă la un acord cât mai strâns cu Anglia. „Dar guvernul din Londra nu urmărește o linie bine trasată, continuă ziarul. Trebue deci să i se propună dorințe complect formate. Pentru moment, Londra și Parisul evită să ia inițiative. „Lipsită de orice directive franco-engleze, ce va face adunarea Societății Națiunilor cu ocazia examinării chestiuei abisiniene? Urmând o pantă oarecum naturală, ea s’ar opri la principiul nerecunoașterii situațiilor creiate prin forță, principiu formulat de d. Stirason, reluat de statele Americii de sud, de țările scandinave, de Olanda și de Mica înțelegere: „întreaga Europă suferă acum repercusiunile celor două mari evenimente din semestrul trecut: înfrângerea suferită de Anglia în Mediterana orientală și acelea suferite de Franța pe Rhin. Nu am ajuns încă la sfârșitul consecințelor lor, mai ales in Europa centrală. „Petit Parisien” crede a ști că înainte de desbaterile de la Geneva va avea loc o întrevedere între d-nii Eden și Delbos la Paris. Ut scumpă tare, puterea mea de munca si puterea mea de iubire. Nt cei ce nupesm Marea nenorocire de pe câmpul Cotrocenilor, din ziua sărbătorire a restaurației, de a îndoliat un neam întreg. Reprezentanții tuturor provinciilor, tineri și bătrâni, au venit să sărbătorească marea zi a restaurației, unii din ei nu se mai întorc la căminurile lor, iar alții se înapoiază îndoliați. Tineretul venit cu focul tinereții lor, iar bătrânii cu voia lor bună să-și vadă feciorii, sprijinitorii de mâine, în loc de bucuria la care se așteptau, au primit și unii și alții numai durere și întristare. Strălucita sărbătoare începută cu atât avânt, orânduială și disciplină, a avut parte de cel mai tragic sfârșit. Marea durere și indignare din sufletele noastre devin și mai mari la gândul că se putea evita această catastrofă dacă cei în drept își făceau datoria. Nenorocirea provine numai din faptul că edilii noștri s’au gândit că este bine să căpătuiască pe vreunul din „ai noștri” și cum serbările naționale și defilările sunt anuale, pe rând se chivernisesc, diverși favoriți ai diverselor regimuri. Făcând o sumară socoteală constați că anual se fac și se desfac tribune în valoare de 15—20 milioane. Ce fa ce timp de 20 ani revine — sub diverse regimuri la formidabila cifră de 300—400 milioane. Nimica toată! Gândiți-vă bine ce tribune solide s’ar face din această sumă, dacă ele ar fi făcute odată pentru totdeauna din beton armat, bine înțeles după ce s’ar stabili definitiv și locul destinat acestor festivități. Dar trupele de pionieri n’ar putea face în condiții mult mai bune aceste tribune? Cum s’ar mai putea da însă o pâine de mâncat, diverșilor protejați politici, ai diverselor regimuri dacă s’ar proceda astfel. Șubrezenia șandramalei care a îngropat sub dărâmăturile ei atâtea trupuri de oamnei nevinovați, arată putreziciunea moravurilor în sistemul de conducere. Ce palmă pe bietul obraz al acestei țări, ce rușine pentru conducători și ce durere în sufletul Suveranului ce-și prăznuia ziua revenirii. O lume întreagă cu ochii ațintiți asupra țării noastre, în momentul în care șefii a trei țări aliate, puneau la cale măsurile de luat într’o apărare comună, rămâne înmărmurită văzând că în loc să asiste la prezentarea forțelor vii ale unei națiuni asistă la doliul acelei națiuni, provocat de neglijența, vncuria și venalitatea profitorilor politicianiști. Cu siguranță că la această mare nenorocire a contribuit și nepăsarea ce se pune în alegerea antreprenorilor și chiar a lucrătorilor. Cum se poate ca antrepriza să fie dată unor antreprenori străini de specialitate și unor lucrători străini de neam? Căci dacă se făce o statistică serioasă, se va vedea că în toate întreprinderile și lucrările, făcute atât de stat cât și particulare personalul întrebuințat în marea lui majoritate este străin. Treceți pe la orice lucrare făcută de stat ori particulară, nu veți auzi vorbindu-se decât ungurește. ... Astăzi ne găsim în aceiași situație în care, ne găseam în 1914. Spionii mișună pe la toate răspântiile. Filo-germanii, cari rămăseseră și traficaserâ cu nemții, în timpul ocupației, și cari amuțiseră pentru câtva timp, au început din nou să ridice capul. Degeaba s’a suprimat imnul — Deșteaptă-te române — astăzi, mai mult ca oricând este nevoeele el. Și acum îndrăznesc să-mi expun o mică părere. Sărbătorile naționale, cam multe la număr, ar putea fi strânse într’o singură zi; aceasta este și normal căci dacă am avut succesiv: sărbătoarea unirii principatelor, întemeierea dinastiei, întemeierea regatului și a restaurației; toate au condus la o singură țintă, la un singur mare rezultat; înfăptuirea României mari, în granițele ei naturale și acum consolidarea ei. Deci o singură sărbătoare națională, mare demnă și cu tribune solide. Lt. Col. AUREL DUMITRESCU invalid de război Oameni și idei Tristă prevestire Prințul Paul s-a întors la Belgrad BELGRAD, 9. (Rador). Azi la orele 11 și 30 Principele Regent Paul a sosit la Belgrad venind de la București. La gară Principele Paul a fost primit de Principesa Olga și Principesa Elisabeta. Erau deasemeni prezenți înalții regenți Petrovici și Stankovici, ă. Stoiadinovici, președintele consiliului de miniștri, membrii guvernului, d. Giiza, ministrul Cehoslovaciei la Belgrad, însărcinatul cu afaceri al României împreună cu personalul legației și diferite personalități. Criza de guvern din Belgia a luat sfârșit D. van Zeeland pregătește programul de guvernare BRUXELLES, 9. (Rador). Părăsind Palatul Regal la ora 10, după ce adusese la cunoștința Suveranului că acceptă să formeze guvernul, d. van Zeeland a dat ziariștilor următoarele lămuriri: „Am acceptat în principiu misiunea de a încerca formarea unui guvern. Vom căuta acum să văd dacă este posibil, și în ce condițiuni, să elaborez un program comun pentru toate grupările care vor participa la guvern, program care să corespundă atât cerințelor momentului, cât și concepției mele personale de a rezolva dificultățile. Mă voiu ocupa de redactarea acestui program, și atunci când voiu fi obținut indicațiuni suficiente, mă voiu prezenta Suveranului pentru a-i face un raport. Convingerea mea este că cea mai bună metodă de a rezolva actualele dificultăți este de a ajunge la un acord asupra unui program bine precizat. Sper să prezint foarte repede Suveranului răspunsul definitiv. Este posibil să ajung la o soluție astă seară sau mâine dimineață”. întrebuințarea pe o scară din ce în ce mai întinsă a metalelor în construcția avioanelor și motoarelor de astăzi, a creat pe lângă aceste produse, o instalație de aparate, instalație ,menită să ofere pe piața mondială produse de o calitate și un randament la înălțimea tehnicei moderne de astăzi. Astăzi, iuțeala mare a avioanelor, cer din partea materialului o calitate optimă nu numai la piesele de principală componentă a aparatului sau motorului, ci și celor mai neînsemnate piulițe sau cable dar care, prin calitatea lor, asamblează într’un tot egal, un produs de calitate. Aviația de astăzi întrebuințează cele mai diferite materiale începând de la electronul și oțelul special și coborându-ne la pânza, lacurile, cablurile și alte mărunțișuri. In urma progresului crescând al aviației, constructorul s’a văzut silit să întrebuințeze materialele cele mai perfecte, mai ales acum când aviația este chemată să lucreze în medii atât de variate și la iuteli fantastice care cer materialul calități de rezistență superioare celorlalte materiale întrebuințate aiurea. Știri cu toții ce desagregare de molecule există într’un motor termic, silit, să lucreze ore în șir cu o turație amețitoare. Adevărate catastrofe s’ar întâmpla dacă aceste piese „nu ar fi fabricate dintr’un material prim, supus la numeroase controale de siguranță, care să arate pe cale de laborator că piesa poate îndeplini în orice condiții, lucrul pentru care a fost creata In acest scop, vedem cum studiile de laboratory care cuprind diferite secții, poartă piesa în toate condițiile de funcționare spre a vedea cum se comportă. Să mri se uite că în aviație se caută în principal o piesă cât mai perfectă întrunită cu o mică greutate. Este destul să amintescă progresul pe care l-a făcut tehnica aviatică in această privință. Un motor aviatic de acum 15 ani care dădea o putere anumită la o greutate anumită, astăzi acel motor își păstrează greutatea dar puterea lui a crescut dublu. Toate acestea s’au căpătat prin întrebuințarea metalelor ușoare cu anumite baze de foarte mar’e rezistență. Această încercare a materialelor am văzut-o în toată grandoarea ei la uzina I. A. R. de la Brașov. Prin această instalație ce cuprinde cele mai moderne aparate de cercetat materialele, uzina se ridică în ochii tuturor ca țo instalație unică, adăugând o verigă solidă la seriozitatea produselor sale. Din aceste laboratoare, T. A. R.-ul extrage numai produsele care au scăpat acestui dur, examen, acestea urmând apoi a fi prelucrate pentru a fi desăvârșite montării. Am văzut la I. A. R. laboratoarele împărțite în trei secții bine distincte: mecanică, chimică și optică. Laboratorul mecanic cuprinde foarte moderne instalații pentru a sei încerca rezistența materialelor din punct de vedere al tracțiunii, compresiunii și flexiunii. Aceste încercări își au foarte mare rol în studierea comportării pieselor principale de mare însemnătate și care sunt silite în cursul funcționării lor, la diverse forțe. Acest laborator are misiunea de a constata rezistența acelui material sub acțiunea acelor forțe care sunt foarte numeroase în timpul sborului. Am mai văzut apoi o instalație pentru verificarea aparatelor de bord, controlarea lor fiind o necesitate pentru a asigura personalului navigant o bună stăpânire a aparatului. Astăzi sborul fără vizibilitate se impune din ce în ce ca o necesitate a progresului navigației aeriene de astăzi. Perfecta funcționare a aparatelor de bord în asemenea sboruri, redă deplina siguranță și încredere, nu numai personalului navigant, ci și acelora care utilizează pe o scară întinsă avionul. Această verificare a aparatelor de bord ridică uzina I. A. R. în suma noastră, arătându-ne că aci nimic nu a fost neglijat pentru a se oferi cerinții interne produse de o calitate superioară și care pot fi comparate cu produsele celor mai renumite case aviatice din străinătate. Am trecut în laboratorul chimic unde am văzut instalații complecte pentru cercetarea metalelor brute cât și a aliajelor, benzinurilor, uleiurilor, etc. Din acest punct de vedere controlarea uleiurilor este un lucru de foarte mare importanță, aceasta fiind sângele și viața întregului motor. De vîscozitatea lui depinde viața lungă a motorului și perfecta comportare a pieselor. Iarăși studierea benzinurilor, astăzi, de când cu întrebuințarea motoarelor de înaltă compresie, se cer combustibilului anumite calități din care antidetonarea își are cea mai mare însemnătate. I. A. R.-ul a înțeles foarte bine această cerință a tehnicei de astăzi, meat crearea unui astfel de laborator este o operă de mare valoare nu numai pentru uzină și produsele sale, ci și pentru întreaga țară care înglobează pe toți acei ce întrebuințează pentru deplasările lor, vehicule cu motoare termice. Prin acest laborator I. A. R.-ul poate da indicații de mare însemnătate în rafinarea petrolurilor căutând să ofere pieții combustibil cât mai perfect atât de bine-venit astăzi când motoarele termice sunt chemate să lucreze în condițiuni din ce in ce mai anormale. Am trecut apoi în laboratorul optic un specto-grafic în care se găsesc diferite aparate de mare precizie macro și micro-grafice, care au misiunea de a studia metalul din punct de vedere metalo-grafic, putându-se pe această cale observa anumite diformități ce ar fi survenit piesei in urma unor operații de retransformare. Am aflat că uzina I. A. R. este înzestrată cu cea mai compltă instalație spectrografică din țară pentru analizele calitative și cantitative ale metalelor. Toate aceste analize și încercări își au partea lor bine determinată în viața produselor. Cu cât produele sunt supuse la încercări mai numeroase, cu atât acel produs va oferi un randament mai bun si mai îndelungat. Acest lucru este foarte bine știut in I. A. R. iar produsele construite in această uzină au mândria de a nu fi dat niciodată de rușine această instalație industrială care ne mândrește. Scrisul, oricât de măestrit ar fi el, nu poate da realitatea. Uzina I. A. R. este prea bine înzestrată și utilată ca să poată fi apreciată numai pe această cale. Totuși voi căuta pe cât posibil să arăt cu o amănunțime relativă, o instalație ce trebuește arătată în toată măreția ei. Urmează cum se verifică piesele uzinate la I. A. R. Motoarele I. A. R. în cadrul tehnicei de astăzi. Remus Ionescu Cronica aviatică O vizită la uzinele aviaticei. A. R. încercarea materialelor