Era Nouă, 1894-1895 (Anul 6, nr. 264-326)

1895-11-26 / nr. 321

*2­ E­R­A­N­C­U A­ ministrativi de cât arătându-să vred­nici de încrederea ce aceştia au pu­­s-o in ei cil vor vota cum cere stă­pânirea ! Cum ar putea funcţionarii să’şi păstreze posturile, postulanţii să aibă speranţă şi proprietarii să nu fie şi­canaţi, etc. etc., decât corespunzând încrederei ce au în ei puternicii zilei ! Avem adoraţi­une pentru cea mai nouă fortăreţă a liberalismului pentru Brăila d-lor Cociaş şi Stătescu, şi de­şi n'am fost aleşi la Brăila totuşi îi păstrăm recunoştinţă pentru docu­mentul preţios ce ni­ l-a dat la mână în clanul ei de sinceritate. Da au dreptate voinicii Brăileni, când telegrafiază d-lor Sturdza şi Stătescu că cetăţeni Brăileni au do­vedit că sunt vrednici de "încrederea voastră". Să înţălege că alegerea candida­ţilor prin diferitele Brăile din ţară nu dovedeşte că Stăteştii se bucură de încrederea ţarei, ci d­e contra cum spun Brăilenii şi cum spunem şi noi aceasta dovedeşte că Brăilenii din toată ţara sunt vrednici de încrederea Sta­­teştilor. Ei bine, dacă aceasta este starea reală a lucrurilor, dacă toată lumea o ştie şi o cunoaşte, dacă unii chiar o mărturisesc pe faţă d­in momente solemne ca cele de la Brăila—atunci a vorbi de succesele electorale a­le partidului liberal şi de căderea celui conservator, este pur şi simplu a a­­duce in public in locul adevăratei re­alităţi a faptelor, ficţiuni imaginare care pot avea sens in alte ţări, dar care nu se potrivesc de loc la noi. Pentru ca să poată funcţiona câr­muirea acestei ţări, cum are nevoe de decrete şi de mesage, de funcţi­onari şi de budget, tot astfel are ne­voe şi de un alt aparat de forme, care se cheamă verdictul icrei. Cum nu s*a văzut guvern fără de­crete şi fără budget, tot astfel nu s’a văzut guvern fără verdictul ţârei in favoarea sa. La început verdictul ţârei se dă cu entusiasm şi cu majorităţi com­pacte. Cade Brăteanu faţă cu Cerlenti, Catargiu faţă cu Bucşinescu si Carp faţă cu Stoicescu de la credit. Tara insă nu’i nici liberală, nici conservatoare, ea este numai guver­namentală. --------------------------------­Declaraţia d-lui Ilasdeu. . . . . culoarea politică a guvernului fiindu-mai absolut in­diferentă, căci am onoarea de a fi : B. P Ilasdeu. Astfel încheie dl. Hasdeu docu­mentul publicat prin „Lupta“ pen­tru a explica de ce nu votează pen­tru dl. Maiorescu la colegiul univer­sitar din Bucureşti. Două lucruri îl urmăresc pe dl. Ilasceu : nota sa personală excesivă şi budgetul ministeriului de instruc­ţiune. Multe neajunsuri i-au causat a­­ceste două manifestări. Caracterul său nemulţumit cu mă­sura obiectivă a adevărului ,a făcut să pârăsască cercetările istorice, să treacă la filologie şi să-şi caute liniş­tea finală în spiritism. Din causa budgetului viaţa sa nu a fost mai puţin zbuciumată. Catedre, arhive, consilii permanente îl urmăresc fără îndurare încât abia dacă -şi poate omul găsi refugiu în fondurile aca­demiei şi în subvenţia regală. In cursul acestei vieţi trudite de patimi, cată că apare candidatura d-lui Maiorescu la colegiul universi­­tăţei din Bucureşti. Erapocasie bine-venitâ pentru dl. Ilasdeu să consilieze printr'o singură lovitură cele două pasiuni care o animează. O lovitură dată d-lui Maiorescu, mulţumea sufletul cel mic care nă­căjeşte persoana d-lui Haşdeu şi în­­blânzea în acelaş timp bunele graţii a­le bugetului devenit rebel de cât­va timp. Inspirat de această idee, dl. Haj­­deu perde noţiunea reală a lucruri­lor şi să simte pe sine mare de tot, atât de mare încât îşi dă o onoare d­e fi­ul. P. Hajdeu. De la înălţimea la care se suie­rede mic de tot pe dl. Maiorescu nu îl mai găseşte de loc în aminti­rea posterităţei. Ce zadarnică trudă ! Pentru orice rând scris de dl. Haşdeu posterita­tea va cerceta cât costă in budge­tul statului, știind tocmai că culoarea politică a guvernelor i-a fost absolut independentă din raporturile sale cu acel budget. Din carnetul săptâmânei. Din cei ce iesă la lumină și se dovedesc tot mai mult o sumă de adevăruri axiomale pe care le a spus dl. Carp când in­formă glumiaţă când ca serios. Alegerile actuale dovedesc din nou câtă dreptate a avut dl. Carp când spunea că ţara este guvernamentală. Liberalii însă lacomi de putere şi nepricepuţi cum sunt au pus cum zic francezii, picioarele in strachină, a­­busând de guvernamentalismul ţârei pentru a-şi lua lor unanimitatea Se­natului, şi probabil şi o imensă ma­joritate peste ori­ce proporţie in ca­meră. Liberalii vor avea să experimen­teze dacă Regele arbitrul suprem între partide este mulţumit să se va­dă parlamentul ţârei lipsit de con­cursul unei jumătăţi de ţară şi încă a jumătăţei celei mai capabile. Vor vedea liberalii dacă a fost politic şi inţelept pentru dânşii să se pună din capul locului in situaţia in care s-a găsit partidul conservator din mo­mentul retragerei liberalilor din ca­mere. Dar cea ce găsim că este nostim este limbajul gaştelor liberale, care suind in in­altul cerului izbânda lor e­­lectorala, au aerul de a fi foarte în­cântate că au căzut in alegeri frun­taşii partidului conservator si vorbesc de această cădere ca de un succes al liberalilor. Nu văd confraţii liberali că aceasta este in ori­ce caz o rușine dar nu pentru conservatori. Ori căpeteniele conserv

Next