Era Nouă, 1894-1895 (Anul 6, nr. 264-326)

1895-01-15 / nr. 276

9 E­RA NOU­A oameni competenţi care cu o matură judecată propun cutare sau cutare modificaţiune. Legea va fi presentată corpurilor legiuitoare şi ele singure vor fi un drept de a o amenda, de a o primi sau a o respinge. Iată autoritatea legală şi singura pe care o recunoaş­tem. Conciliabilele intime ori cine ar lua parte la ele, sunt prea neîn­semnate pentru a supune legele la discuţiunele lor. Pe acei cari insă in asemene momente însemnate sunt mai preocupaţi de influenţa ce ar pu­tea avea in alegerile viitoare şi cau­tă se afirme importanţa lor in toate ocaziunele, pe acei­­i vestim in mod caritabil că ideile in contra cărora ei să plâng sunt mai tari ca oamenii şi ele vor trăi mai mult de­cât com­­binaţiunile adese efemere ale minis­terelor. G­RESTE Duminică dimineaţă jurnalele din oposiţiune toate anunţau retrage­rea din minister a elementelor ju­nimiste. Evenimentul a luat la serios această ştire şi cu mai mult entu­­siasm decât judecata a afirmat ieri sara că in momentul de faţă cabine­tul vitreg a demisionat. Dar bucuria le-a fost de foarte tristă durată, de­geaba a mai căutat musica sub fe­restrele Evenimentului î­­n câte­va întruniri particulare ale partidului conservator I). General Ma­nu a căutat se ridice, împreună cu I­. Cantacusino preşedintele senatu­lui o serie de obiecţiuni in contra legii minelor care ar fi, ziceau d-lor, in contrazicere cu constituţiunea. Această atitudine au produs in unele cercuri oare­care nelinişte, dar toţi cei ce judecă lucrurile cu singe rece nu sau alarmat câtuşi de puţin. Legea minelor a încetat de a fi numai opera ministrului de Domenii. Ea este astăzi presentată oamenilor de întregul consiliu de miniştri. Ori­c­e ce atac dirijat in contra ei este o lovitură dată întregului cabinet.“ Aşa au explicat lucrurile primul ministru si totul a reintrat in ordine. ARME RUGINITE. Cu câtă rea credinţă discută la noi oposiţiunea toate actele guvernului. In special cu ocasiunea legei asupra mine­lor ea a indoit casa atacurilor si a in­sultelor. Nu a rem­as nimica nesuspectat şi oamenii cari direjază astăzi destinde ţerii sunt zilnic trataţi in chipul cel mai necuviincios. Ministrul de Domenii pregăteşte un proect de lege şi cu câteva luni inainte de a-l supune deliberărei consiliului de miniştri dispune publicarea expunerei de motive. Presa oposiţionistă abia a făcut atunci menţiune de aceasta. Ei nu au vă­zut nici o primejdie pentru libertăţile noastre constituţionale nici pentru esis­­tenţa Statului Erau alte lucruri la ordinea zilei şi o­­poziţiunea sigură de a resturna guvernul nicî să preocupa de legea minelor, încercarea făcută cu legea maximului nereuşind îi trebuia oposiţiunei o altă armă pe care au crezut că o şi găsesce gata in legea minelor. De atâtea septămâni se discută legea şi mereu ni să spune că d. Carp cu mân­dria sa cunoscută declară la toţi că nu va ceda nici o iotă din cele cuprinse in el. Imediat jurnalele de opoziţie se ri­dică în contra acestei procedări, să în­treabă cu indignare la ce se mai redu­ce atunci dreptul Parlamentului, şi ara­tă in culori vii tirania apucăturilor d-lui Carp. Pe această temă uşoară să scrie in gazete si se vorbeşte in întruniri publice. Legea să presintă in Senat şi inainte de discuţiunea publică câteva obiecţiuni de detaliu să ridică pe ici pe colo : unul cere o lămurire, altul crede necesară o mai limpede afirmare a cutărui drept. I). Carp stă gata să dee toate expli­­caţiunile necesare şi dă toate ostenelele pentru a face ca ideile sale să nu fie rău inţelese, sunt modificări care ici şi colo să impun. Ministrul Domentelor consimte la toate inbunătăţirele legei. Ce face atunci oposiţia ? Ea care până mai eri tuna şi fulgera in contra despo­tismul d-lui Carp acuma strigă că pentru a sta la putere ministrul de Domenii face toate concesiunele posibile, abando­nează principiile sale cele mai scumpe pentru a putea păstra încă cit­va timp un portofoliu ministerial. Jurnalele oposiţiunei ’şi inchipuesc că discutînd in felul acesta vor putea ză­­dări nemulţemirile din partidul conser­vator. Ele se inşală. Partidul conservator este sirius unit si representat in toate elementele sale vitale in sinul cabinetului. Timpul intri­gilor de culise a trecut. Partidul conser­vator va termina cu demnitate legislatu­ra actuală si se va duce dinaintea ale­gătorilor avînd consciință că nu a deme­ritat de incredere ce țara au pus in el.­­•^3^ ( Am de jAmne Asupra Armenilor din țara Vlahilor Cântat de diaconul Minas Tokalp (urmare) II Înainte de a pune traducerea noastră sub ochii cititorilor, vom spune cite­va cuvinte despre diaconul Minas Tokatţi, şi opera sa, precum şi despre evenimen­tul la care se raportează această operă. Pănă la 1884 cind s’a publicat pen­tru prima oară „Ciutul de jălire asupra Armenilor din ţara Vlahilor“, numele chiar a diaconului Minas era necunoscut intre scriitorii armeni. După cercetările făcute de atunci si menţiunile ce auto­rul face de sine însuşi in opera sa, atit se poate şti, că diaconul Minas e origi­nar din Armenia Mare Născut pe la sfîrşitul secolului al XV-lea, in oraşul Tokat, de unde îi vine şi porecla de To­katţi, el a petrecut o parte din viaţa sa prin mănăstirile din Armenia, investi­­n­duşi mintea după mijloacele de atunci cu cunoştinţele trebuitoare carierei la care se destina. De acolo a pribegit in Moldova, nu se ştie anume in ce an, dar de­sigur innainte de scurta domnie (1551 1552) a lui Stefan, fiul lui Petru Rares, si ina­inte de epoca cind avu loc acea prigo­nire contra armenilor, renumită pentru cruzimea ei, de care menţionează si le- CRONICA S’a zis de unii că dl Sandu Paşcanu­ de­putat s’ar fi inscris si d-sa la Clubului Beyzade Grigore. Suntem autorizaţi să dăm cea mai for­mală desminţire acestui svon.

Next