Era Nouă, 1894-1895 (Anul 6, nr. 264-326)

1895-01-15 / nr. 276

ERA NOUA * A- v\ ... • Vw V -----------------♦—-------­A«/// VI.. N ri 276. APAREDUMINICA laşi. Duminică 15 ianuar 1895. 10 bani numărul. Lef­ea Minelor Nu mai rămâne indoeală că par­tidul naţional joacă acum ultima lui carte. El se încearcă să deie un su­prem asalt guvernului conservator şi pentru aceasta toate armele sunt bu­ne. După ce una cite una toate le­gile presentate de guvern in ultimii ani au fost combătute cu o furie pă­timaşă, după ce presa şi oratorii ambulanţi au insultat şi calomniat tot ce partidul conservator are mai cu vază, după ce intr’un moment de aberaţiune au cercat să arunce se­­mînţa resvrătirei în sate, acum mai fac incă o sforţare şi aceasta des­perată. Nici o dată poate nu au fost mai înverşunaţi ca acuma, pentru că sun­tem­ in ultima sesiune a adunărei actuale şi la doi paşi de alegerile generale. Liberalii îşi dau perfect sea­mă că starea de­­întregim­e in care se aflau in momentul căderei lor per­sistă incă şi inţeleg foarte bine că nevindecaţi de rele şi ne pocăiţi ei nu mai pot spera un succes in nişte alegeri generale, aflându-se in opo­­siţiune. Aceasta o ştiu ei şi ori­cită dex­teritate electorală să le fi remas din timpurile trecute, ei se gândesc cu mare dor la vremea cînd aparatul administrativ le sta la disposiţiune şi cînd alegătorii opozanţi nici nu în­drăzneau să se apropie de urne. Li­beralii n'au fost in ţara noastra nici odată oameni de discuţiune, şi n'au guvernat nici odată cu majorităţi. De ceia ce au avut totdeauna nevoe a fost de unanimitate, de camere do­cile in care nici o voce contradicto­rie să nu se audă. Dar pare că o fatalitate îi urmă­reşte. De ordinar toate partidele de oposiţiune sunt numeroase, la den­sele se duc toţi nemulţumiţii, toti ne­­satisfăcuţii. Cu partidul liberal lucrul s'a schim­bat de data acesta. Toate elemen­tele viguroase să îndepărtează de dînsul ; unele care ar conlucra poate împreună,­­ cer angajamente formale şi declaraţiuni de principiu. In des­perare a fost nevoiţi să 'şi alipească cite­va din sfârămurile vechei gru­pări liberale-conservatoare. Aşa cârpiţi şi mnădiţi ei au curajul de a se pre­senta înaintea ţerei ca un partid de viitor, ca singurul care poate face fericirea poporului romîn. In forma aceasta nouă, a unei to­vărăşii de ambiţiuni nesatisfâcute, ei atacă cu toate puterile lor proectul de lege asupra minelor présentât la senat de guvern. Câte inexactităţi, câte lucruri nea­devărate, câtă rea credinţă au chel­tuit şi cheltuesc aceşti asociaţi pen­tru a face pe oameni să creadă că s°a hotărît vânzarea ţerei, că ţara este deja vândută. Şi constituţia şi codul civil, sunt calcate in picioare iar existenţa noastră ca naţiune este numai o cestiune de timp. La vorbele lor s'a respuns in presă şi să va respunde cu prisos la locul cuvenit acolo unde se discută legea. Se va vedea atunci unde poate duce pe cineva patima oarbă şi lipsa de ori­ce scrupul. lată o lege utilă intre toate, vom zice chiar indispensabilă in momen­­tile aceste de crisă prin care trece munca noastră naţională, o lege me­nită să creeze o nouă bogăţie in ţara noastră şi să deie un avânt real începuturilor de industrie, o lege in­­sfîrşit care va da o bucăţică de mă­măligă in caminurile cele mai serace si cu toate acestea in contra unei asemenea măsuri să ridică acel ce fu odinioară marele partid liberal. Suntem şi noi bântuiţi intr'o lar­gă măsură de criza agricolă care domneşte in lume şi pe noi lucrul ne doare poate şi mai rău, căci plu­­găria este marea noastră avuţie. U­n om politic, care a dat atîtea dovezi de grija ce poartă muncitorilor, vine şi ne aduce o lege menită să des­chidă izvoare noi de bogăţie şi in loc ca acea lege să fie discutată fără patimă, cu inimă curată şi cu mintea limpede, oposiţiunea de toate colo­rile vrea să ridice in contract ţara întreagă. Liberalii au rămas credincioşi cu­­vîntului pronunţat de unul dintre şefii lor. „Ve vom impedeca să fa­ceţi chiar binele“. Totul se pericli­tează, totul este un pericol pe cită vreme partidul liberal se află departe de putere. Cu toate aceste clamuri vom şti să facem ca glasul adevărului să fie auzit de întreaga ţară şi aşteptăm cu fruntea senină judecata ei. Mai sunt insă câţi­va, puţini a­­ceia, şi importanţi nu prin serviciile aduse, ci prin posiţiunea ce ocupă, conservatori şi ei cari vor să apară înspăimântaţi de unele disposiţi­­uni ale legei. Conştiinţe lesne de înfricoşat ei să întreabă, in mod se­rios, dacă nu este o umbră de adevăr in cele ce căută oposiţiu­nea pe toate tonurile. Ei spun pe faţă că nu vor nici o schimbare in elementele ce compun guvernul, dar lucrează in umbră da­că nu pentru înlăturarea dar cel pu­ţin pentru diminuarea autorităţei po­litice a unora. Ei îşi dau aerul de

Next