Era Nouă, 1894-1895 (Anul 6, nr. 264-326)
1895-11-26 / nr. 321
APARE DUMINICA Aval VT.Nr.321 laşi. Duminică 26 Noembrie 1895. 10 bani numărul. Dacă am trai intr'o ţară din occident, ar fi casul de a zice că am fost striviţi in alegeri. învingătorii ar putea să se laude că ţara este liberală, că partidul conservator nu mai are simpatii in ţară, iar grupările democratice nu au nici un răsunet la inimile alegătorilor. Aceleaşi lucruri le vor spune liberalii şi la noi atât de des şi cu atâta siguranţă încât se vor găsi capete naive care vor rămânea pe deplin încredinţate că astfel sunt lucrurile. De ce nu dăm şi noi aceeaşi importanţă succesului electoral obţinut, de partidul liberal ? Este oare interesul nostru de partid care ne împedică intru câtva ca să recunoaştem de adevarate constatările pe care le fac astazi liberalii? Dar ce interes am avea să ne închidem ochii şi să ne astupăm urechile inpotriva adevărului ? Ce fel de oameni am fi dacă am preferi să ne conducem după ilusiuni şi închipuiri, când realitatea near fi manifestă inaintea noastră? Parcă din toată activitatea noastră polititica resultă suficienta dovadă pentru oricine că suntem in stare să ne dăm samă de orice situaţiune. Din rândurile noastre a eşit altă dată adevărul că fara aceasta este guvernamentală, şi acest adevăr pe care liberalii il experimentează de această dată in favoarea loi’, merită să-l punem in lumină, tocmai pentru a ne da samă perfectă de realitatea lucrurilor şi pentru a explica de ce nu ne înspăimântă, nu ne face chiar nici o impresie succesele liberalilor in alegeri. Fost-a vre-odată de când avem regim parlamentar vre-o alegere la care guvernul ţarei aceştia se fie pus in minoritate ! Oposiţia a fost totdeauna învinsă. După fiecare cădere ea a dat vina pe corpul electoral care este slab şi corupt. Această vecinică recriminare a corpului electoral ni se pare nouă ridiculă. Nu avem dreptul sa judecăm după nişte exigenţe ce i le punem noi fără a ţinea samă nici de priceperea lui şi nici de interesele după care să poate conduce. După ideile regimului constituţional din ţările apusene de unde Fam adoptat noi trebue să avem in cadrele alegătorilor, oameni pricepuţi care să inţeleagă că votul este o judecată intre cei ce merită să guverneze ţara, oameni cu interese independente de guvern. Pe lângă aceasta mai trebue să avem in faţa corpului electoral un regim politic aşa de bine îngrădit prin legi şi moravuri incât să nu se atingă de interesele cetăţenilor după îndemnul pasiunilor de partid Ei bine avem noi aceste elemente ! Avem noi mai întăi personalul suficient pentru aumplea majoritatea acestor cadre cu astfel de alegători ? Avem mii de săteni inculţi, cărora este ridicul să le reproşăm că sunt politiceşte inconştienţi, când nu's in stare să să orienteze despre ceia ce este şi trebue să fie o alegere. Avem in oraşe alte mii de cetăţeni, care deşi sunt mai mult ori mai puţin iniţiaţi la binefacerile culturei, atârnă prin variate interese de stat şi deci de guvernul care are in mână frânele statului. Ori sunt funcţionari şi vor să rămăe şi se fie inaintaţi, ori nu pot fi decât funcţionari şi vor să devină, ori in fine ocupă posiţiuni şi cariere asupra cărora guvernul poate miuri în bine şi în rău. Dar in faţa acestei majorităţi de alegători care ori nu ştiu ce’s alegerile, ori nu pot să aleagă altfel decât pe candidaţii guvernului, avem un regim politic — nu e vorba numai de cel de astăzi —atât de puţin mărginit de legi şi garantat de moravuri, incât poate exercita înmurirea sa chiar şi asupra puţinilor alegători pricepuţi şi independenţi care mai rămân. Împrejurările noastre sociale sunt aşa, legile astfel făcute, moravurile astfel înf obregate, că orice guvern poate înrutrin bine și un rău asupra soartei individuale a proprietarului, a comerciantului, a industriaşului și a profesiunilor libere. Din toate aceste cauze rezultă că la noi corpul electoral în marea sa majoritate nu alege pe representanții săi, ci îi numește. Orice guvern care vine la cârmă, are nevoe de oamenii sei de încredere. Pe o parte îi numește direct în slujbe prin decretele oficiale, pe cealalta îi aduce la locurile lor în majoritatea parlamentului prin decretele oficioase ale comitetelor sale electorale. Numirea acestora să face printr’o procedare mai complicată dar tot atât sigură. La noi nu să fac alegeri libere pentru ca guvernul să obţină încredeererea ţarei, ci din contra pentru ca majoritatea corpului electoral să se arăte vredlnică de încrederea celor ce au puterea în mână. Cum ar putea sătenii să se bucure de traiu liniştit faţă cu agenţii ad- Verdiorful ţării. *