Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)
1894-10-26 / nr. 505
ANUL 3—No. 505m NoäE 13 BARI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN I* SEDACȚIA la tipografia «Evenimentului» Strada Golia Mo. 54» Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA: strada Golia No. 54. Director politic G. A. SGORȚE86U. Abonamentul: Pe an . . - • Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentul mnai#w _ Pentru străinătate se adaugă portul:^** Inserțiuni, Reclame si Anunciuri: Pe pagina I linia garmond 4 ir. pe pag. II 2 Ir. pag. III 50 b, pag. IV linia garmond 25 1». ■tt IMPOSITE In un numer trecut am aratat că impositul progresiv cu pro-gresiune limitată, satisface o a doua cerință a unui sistem de imposite propriu unei țări cu sentimente democratice. Astăzi vom arata, cum acest imposit este aplicat in diferite state, cari l’au admis deja. Vom incepe cu Prusia, pentru a arata sufletelor temătoare că acest imposit nu este nici o arma revoluționară, nici un instrument ce servește la nivelarea averilor. Legea prusiană de mult stabilise un imposit pe venit cu cotă progresiva. La 1891, a modificat vechea lege desființând așa numitul Classensteuler și punând întreagă materie impozabilă in Einkommensteller. Iată bazele legei din 1891: Pană la 909 mărci, venitul este scutit de taxă. Toate veniturile de la 900 in sus sunt astfel in taxate : 900—1050 plutește 6 mărci. Progresiunea merge aplicată la totalitate până la 10500 s1 mărci; de aci inainte se aplică pe 1 mia de mărci. Așa venitul de 10500 plătește 30 mărci la mie și merge , sporind până la 100000 care plătește 100 mărci la mărci 2500 mărci. Calculând cât vine la sută acest imposit, vedem că incepe de la 0-66 la sută și ajunge la maximum de 4 la sută pentru venitul de 100000 mărci. De aci incolo încetează progresiunea, ori cât ar fi de mare venitul. O țară in care putem vedea aplicațiunea progresiunei atât la impositul pe venit cât și la acel pe capital, este Sinteza. Aci găsim in diferitele cantoane, diverse combinațiuni. Așa găsim in cantonul Vaud, stabilit pe capital, un imposit progresiv care cuprinde 7 categorii. Toate capitalurile inferioare sumei de 25000 lei sunt scutite. De la această sumă, taxa merge cu o progresiune ce incepe de la 1 la mie și crește pană la 4 la mie unde se oprește. Această progresiune se desvoltă pe o scară care incepe de la 25000 și merge pana la 800000, unde progresiunea stă. Un sistem analog găsim in cantoanele: Zurich, Zug, St. Gall, Grisons și Turgovia. Impositul progresiv pe venit, are diferite aplicațiuni in diversile cantoane. Așa, in unele se aplică un sistem in care progresiunea cotei lovește totalitatea venitului. In alte cantoane este un sistem in care progresiunea nu lovește decât părți din venit in mod succesiv. Francezii ’1 numesc sistem par tranches. In cazul întâi putem cita cantonul Sauleure. Acolo veniturele mai mici de 2000 lei sunt scutite. De la 2000 taxa este de 6 la mie, și merge sporind până la venitul de 10000 care plătește 20 la mie. De aci progresiunea dispare. In acest sistem se caută totalitatea venitului și ea este lovită de progresiune. Cazul al doilea este mai complicat. Vom cita legislația cantonului Vaud. Acolo veniturile sunt împărțite in 5 categorii. Așa 25000 fr. venit plătește 1 la mie de la 25001—50,000 plătește 1 jum. la mie. Dar 1 jum. plătește numai adoua porție de 25000. Așa, un venit de 50000 lei va plăti pentru primii 25000 lei unu la mie, iar pentru a doua porție de 25000 va plăti 1 jum. la mie. De la 50001 —100000, porția intâi de 50000, va plăti după aratarea precedentă discompunand-o in două părți de 25,000. A doua porție de 50000 va plăti 2 la mie. Așa merge progresiunea pănă la 4 la mie, care este plătită de ultima sută de mie a unui venit de 400000 lei. Acest sistem are in vedere o aplicare foarte justă a principiului de progresiune. Mai găsim în Svnteza o varietate in modul de a aplica impositul progresiv. In acele studiate până acum am vézut ca cota variază, sporind cu cât venitul sau capitalul este mai mare. In cantonul Zurich găsim o cotă mnică, dar progresiunea se face sporind cantitatea impozabilă, cu cât venitul sau capitalul este mai mare. Iată cum se petrec lucrurile: Cota este uniformă de 4 la mie. Dar nu sunt lovite de imposit decât cinci zecimi din primele 20000 lei, din următoarele 30000 sunt lovit 6 zecimi din următoarele 50000 sunt lovite 7 zecimi și tot așa pană la 200000 lei care sunt supuse in totalitate impositului de 4 la mie. Vom continua in numărul viitor. S éfigistori, ți se părea că vezi cerul plin de ceață al Albionului. Rîdea de bucurie și saluta cu manele ei fine, cu degete lungi, cu Unghii trandafirii, cunoștințele de pe cheu. Astăzi e una din cele mai strălucitoare stele din Galați. Uneori sara, când luna se scaldă in undele gălbui ale Dunărei și i se încrețesc razele, o surprinzi la fereastră privind departe, cătră teri necunoscute, cu ochii ei mari, melancolici, uzi de lacrimi , gândește la cerul de plumb al Londrei, la pământul lui Byron. Corp sculptural, plin de un foc neobicinuit pentru origina ei, cu forme de o voluptate ispititoare, dânsa ar încălzi cea mai rece inimă cu căldura celor 19 ani. Corset și ghete nr. necunoscut. Parfum favoirit, Ylang-Ylang ; flori, viorele și garofe. Semne particulare: dorește să meargă pe mare, pe valuri, pe fartună, in țipetul gollanzilor, cu talasa, talasa pe buze. Istm. SILUETE Miss Elise. A venit pe după un anează călduros de Iuniu, pe bordul unui elegant pachebot, ostenit și gâfâind greu de drumul lung, de sbuciumul mitrei de Biscaia. Plese de aur îi cădeau de sub bonetai de marinar și se rostogoleau pe umerii ei rotunzi, și grăsulii. In ochii ei mari, inocenți, albaștri, cercetă rj^nnrnrrrg^rrrrnrcKXT?nrTTrri Fărâ de veste Sunt căteva zile de când cei dintâi fulgi de zăpadă au căzut asupra orașului nostru. Și imediat au urmat căteva geruri destul de aspre, premergătoare unei terne lungi si grea. Tot anul săracul muncește pentru a se apăra de mizeriile iernei și intotdeauna earna îl surprinde gol și flămând. «Fără de veste earna mia surprins, zice el, crezând a găsi in aceasta o scuză a sărăciei sale, și continuă a lupta din răsputeri pentru a putea îndrepta intrucâtva starea lui mizerabilă. Dar ce fac acei indatoriți de a se îngriji de soarta celor goi ! Nimic, absolut nimic. Nici un semn de vieață nu dau părinții noștri comunali. De câte ori nu s' au adunat fonduri pentru un «Azil de noapte», unde desmoștenitul să găsească macar «un mizerabil adăpostit contra furiei iernei» și totuși până azi nu se vede nimic realizat. Ne-am trezi poate «fără de veste», că în primăvară edilii noștri se vor gândi la un azil de noapte pentru iarnă ! Așa a mai fost și așa va mai fi, pentru că nimeni nu se neresează de vieața celui sărac, pentru că cei puși in fruntea orașului sunt «fără de veste» aduși acolo, ei cam’ nu pot și nu vor înțelege nici o dată ce vra să zică a fi sărac. Br. D. Ureche se vorbéseá Mărturisesc că scrisoarea ce-o adresează d. V. A. Ureche ziarelor nu-i de loc satisfăcătoare. Mi se pare că d. V. A. Ureche nu-și dă bine samă de gravitatea atacurilor ce s’au adus guvernului, și’n special ministrului seu de la Paris d. Lahovary, atunci când, cu știrea sa, i s’a adus prin «Românul» o acusațiune formală de stărniță pe lângă ziarele franceze în favoarea Ungurilor. Chestiunea e prea gravă. Ea atinge prea de aproape sentimentele noastre patriotice prru a da loc la glume și scrisoarea d -lui președinte al Ligei nu-i decăt o glumă și incă de rău gust. Uite popa, nu e popa. MERCUR! ‘26 orTCMIKF U94 Cănd se dă o desmințire, ea ar trebui să fie categorică, clară și limpede, dar nu in doi peri, nu cu sub-înțelesuri misterioase lăsând să se creadă că ți-i buzunarul plin de lucruri grave dar că nu vrei să le dîsvălești. O asemenea procedare e, în orice caz, caraghioază și expune la discredit pe oricine și cu atăt mai mult pe un personaj atât de în vază ca președintele Ligei. Noi cerem ult răspuns categoric in chestiunea Lahovary. Publicul, cu drept cuvînt alarmat și indignat, are dreptul a ști adevărul într’o chestiune in care sunt în joc și demnitatea, și interesul țerei întregi. De aceia cerem să se facă lumină. Bine-voească d. Ureche să nu aștepte deschiderea corpurilor legiuitoare, pentru a vorbi. G. A. S. impacarea Bulgariei Pentru odihna sufletului Țarului Alexandru al III-lea, un tedeum s-a ținut in catedrala din Sofia, oficiat de Mitropolit și in asistența miniștrilor, a autorităților civile și militare. Președintele consiliului de miniștri, d-l Stoilov, a rostit o mică cuvântare, in care a relevat faptul că la telegrama de condoleanță a principelui Ferddinand, Țarul Nicolai al II-lea a respuns cu o amabilitate extremă. Se prea poate—adaug ziarele streine—ca o impacare să se efectueze intre Rusia și Bulgaria. -----— nigiwoaeootiemjMin-' ----— «IUBITA.)) Dl. Traian Demetrescu nu este pentru nici unul din cetitori un nou venit pe câmpul literaturei noastre. D-sa ne-a dat deja mai multe volume, dintre cari «Intim» va remâne un model de stil neîntrecut in dulceață și gingășie. In volumul nou, «Iubita» găsim pe același stilist eminent care ne dă uneori pagini ce mintesc pe delicatul «Pierre Loti» și pe maesatrul «Daudet» in «Jacques» , nu mai lovim de expresii aspre, unde, când arare ne Lamartinistul nostru alunecă in scala lui «Beaudelaire». «Iubita» nu ieste un roman, după cum nici «Radu» al lui Vlăhuță, nici «Paraziții» lui Delavranceanu sunt romane. Subiectul, mai ales e cum nu se poate mai simplu: «Emil Gorbescu», eroul, ne apare studiat, urmărit și explicat din prima copilărie, ba chiar de la naștere. Născut intr'un moment de spaimă groznică a mamei, «la început chiar copilul avu nevoie de ingrijirile doctorilor.» Școlarul Corbescu zugrăvia pe carte «cruci, morminte, sălcii...» iar tânărul student Corbescu, deși forte inteligent și cum devine slab, nehotărât, nervos, fără energie și lesne se pierde intr’o viață de corupție și trândăvie, întâmplarea îi scote in cale pe Maria fiica proprietarului Vasile Cerbureanu. Sentimentul curat al dragostei il inalță pentru câtva timp, il mântuie, ii purifică viața dinainte. Asistăm la scene poetice de un sentimentalism excessv. Maria e zugrăvită ca o femee ideală, cultă, deșteapă. Iubirea lui Emil și a Măriei este platonică, ideal de curată. Ceea ce nu împiedecă pe frumoasa văduvă—căci Maria e văduvă—să-și dee mâna «tânărului de mare viitor, „fostului“ democrat înaintat „Mișu Dorescu.“ Ea adeverește maxima spusă odinioară iubitului Emil : „suntem nestatornici, nestatornici...“ Firește, asupra unui erou nevrozat,ca Emil, întâmplarea acesta a trebuit să aibă o influență covârșitoare... Și tânărul care ținea conferințe muncitorilor, care „se preocupa de înfierbântata chestie a social