Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-10-26 / nr. 505

lismului...“ rămâne desperat, pierdut și cople­șit de perderea femeei-ideal, „Cine schimbase pe această femee ? Timpul ? bărbatul ei? mediu­ social?..“ Această dure­roasă problemă chinuește sufletul lui Emil Gor­­bescu și vai­­ al tuturor Emil­ilor. Dl. Traian Demetr­escu ne-a dat un tip cunoscut și din nenorocire foarte adevărat al unei nu­meroase pături sociale. Realitatea și talentul scriitorului­­ se unesc pentru a ne impresiona intr’un grad pu­ternic ș­i de sigur nu a autoru­lui este vina că „simțim­“,că ne impresionează in mod dureros povestirea­­ tristei și cunoscutei drame a iubir­ii. , Ferice de acei cari pot „să" nu generalizeze sensul vieței după o decepție de iubire și să nu remâie pentru totdeauna dezarmați in fata viitorului.“ Lector. BANCA AGRICOLA Cu toată crisa îngrozitoare ce băn­­uie piețele noastre, cu toate nevoiele imense ale agricultorilor noștri, su­cursala locală in Iași a băncei agri­cole n’a realisat până acum împru­muturi de căt pentru vr’o 90 mii lei. Causa acestor puține dar averi, in raport cu ceia ce se spera de la ban­ca agricolă, nu residă, de­sigur, de căt in procentile prea mari fixate de consiliul de administrație al băncei. In adevăr, când trebue sa plăteas­că cins­va 9 jum. la sută procente, să facă o sumă de formalități și să se ex­­pite a fi, obștește cunoscut că a îm­prumutat atăta și atâta, renunță la închipuitele bine­faceri ale băncei și se duce de împrumută, fără amanet, cu 12-15 la sută de la bancheri sau persoane particulare. Noi unia, cari credem că banca a­­gricolă a fost creată pentru a înlesni pe marii agricultori, dar nu a pro­copsi pe favoriți, suntem de părere că aceste procente ar trebui cu mult re­duse, cel mult pănă la 7 la suta,­ cu atăt mai mult că, in fie­care județ, banca nu cheltuește cu personalul de căt 180 lei pe lună. Așa cum se petrec astă­zi lucruri­le, banca e o instituțiune de cămătă­rie și nici de­cum o institutiune bi­­ne­făcătoare. Oh. Snoava. EV si MIHSIVDL Cronica XileL Nepasarea edililor noștri e mai mult de­cat scandaloasa. A tre­buit sa avem la primărie un corp teh­nic ca cel actual pentru ca stradele să fie in starea de degra­­dare in care le vedem azi. Așa, de pildă, strada Muzelor, una din ce­le mai frecventate, care duce la școala de bele-arte, institutile­ uni­­te, institutul anti-rabic, etc. etc. a absolut impracticabilă 1g pentru trăsuri. Sunt gropi cu un diame­tru de 50 centimetri, cam­ sfarmă și roți și răzoare. Ori­cine râmă ne uimit cum se poate lăsa in părăsire, in asemenea hal, o stra­dă in mijlocul lașului. O așa stare de lucruri arată mai bine de­căt ori­ce incapacitate și nepăsarea atât a acelora din ad­ministrația, cât și a celor din cor­pul teh­nic comunal. Vom reveni. Lupta ar dori ca inserțiunile și reclamele să fie primite gratis la Evenimentul. Ne dispunând de a­­nunciurile primăriei de București cari se plătesc cu cu mii de lei înainte. Evenimentul -ziar de pro­vincie, care nu trăește de­cât din propriile sale mijloace, n’a ajuns la mărinimia Luptei a pune inser­țiunile gratuit. D. Andrei Kirilovici, destinsul magistrat atât de crud și de mi­­miș el este lovit de nedemnul mini­stru al justiției, desgustat și amă­­rît, a demisionat din magistratură, îmbrățișând cariera de avocat. Nu ne indoim ca ieșenii cari cunosc și cinstea deosebită a d-lui Kirolovici, si cunoștințela sale ju­ridice întinse, vor da tot concur­sul lor noului avocat. Eli a incetat din viață in mod subit femeea Anica Constantinescu, in etate de 26 ani din mahalaua Ponoarele disp. I. <# Societatea de construcție din lo­calitate, al suspendat cu data de azi lucrările la Teatru național, aleatoriu și universitate. Lucrările vor reîncepe din nou la prima­­vara viitoare. Cetim in «Adevărul» la adresa scâr­bosului pamflet polițienesc din capi­tală, următoarele rânduri mai mult de­căt justificate. «Există in capitală o tone de cinci parale, care-și permite din când nn cănd să ne injure. Să nu se mire cititorii, dacă nu intrăm in polemică cu ea, încă de la nașterea acelei reptile, noi am decla­rat că o ignorăm. Pentru demnitatea presei, socotim că nu traduc nici o dată să discuți cu reptilele, care tră­­esc din fonduri rușinoase și unde iși află oploșire toți escrocii și toți va­gabonzii. Intr’o epocă cu alte mora­vuri, asemenea indivizi ar geme in pușcărie, la secția l­ub­lumnelor. Sub patronajul d-lui Filipescu insă, am ajuns să-i vedem transformați in apărători ai guvernului conservator. Când va fi deci să discutăm vre-o­dată mișeliile in numita foaie, nu vom discuta cu escrocii pe cari ne e scâr­bă să-i atingem,—ci cu primarul ca­pitalei, care aruncă banii văduvelor in buzunarele orfanilor de cinste și de cuviință. Pauca sed bona». Noi, ca și «Adevărul» am oprit pă­nă și schimbul cu acest pamflet căci nu putem recunoaște de gazetari pe toți pungașii și pușcăriașii. iff Azi s’a deschis in etajul de jos al palatului administrativ un nou bufet care, ca aprovizionament și aranjare, nu lasă nemic de dorit. Dirijatorul bufetului e soția d-lui V. Stoenescu, fost portărel trib. Iași. Distinsul nostru amic din Cer­năuți, d-nu Vasile Morariu, ma­­gistrat, a fost zilele aceste înain­tat ca consilier judecătoresc (Lan­­desgerichtsrab­) pe lângă tribuna­lul din Cernăuți. O asemine dem­nitate se acordă in Austria cu mari difilcutăți, mai cu seamă u­­nui român. D-nu Vasile Morariu e singurul și primul român con­silier judecătoresc in austria. # Ni se den­unsă , că antrepreno­rul medeanului sfintul Spiridon dl. Iancu Recior încasează taxe exa­gerate de la casapi precupeți și căruceri , așa de pildă căruceri și precupeții in loc de 30 bani, plătesc 1 leu, cu 70 bani mai mult peste taxa stabilită de co­muna. Atragem atențiunea d-lui Prefect de Poliției pentru a pune o stavilă lăcomiei acestui antre­­prinor. Azi pe la ora 4 jumătate dimi­neață s’a furat de la dl. Gh. Stihi comerciant din strada Sf. Lazar disp. IV, un cal murg mare cu un docar de 3 persoane cu hamu­rile și cercul lor. Din urmărirele făcute de poliție, s’a descoperit că autorii au fost 3 și au apucat drumul spre Manta­ roșie. Cine-ar afirma ca d-nu Bädäräy e bocciu cum ar zice armanul? El știe ®a nevoe sä devie și glu­meț. Maniază ironia ca un adevărat talent. Arcanele zeflemeler nu e­­xistă pentru dansul. Sä nu credeți cumva că e greciu. Cetiți Lupta de astăzi și ve veți convinge. Păcat că nemuritorul Donici a murit, căci ar reedita desigur a­­cel juvaer de fabulă ce poartă tit­lul «Cățelul și Măgarul». 1» a 6 % Carnetul Sf. Dimitrie, Dimitre Alexandrescu, Dimitrie Costachi, D. Racoviță, general, D. Zarifopol, B. Botez, D. Iamandi, D. Buzinchi, D. Constantinescu, ar­tist, D. Constantinescu institutor, D. Bogonos, D. Greceanu, D. Mavrocordat. Mâne miercuri, serbătoare sf. Dimitrie, atelierul tipografiei nós­­tre fiind închise, ziarul nostru nu va apare de căt joi la ora obi­cinuită. Serbătăcii Polițienești. Am­ primit ieri la Redacție un de­nunț atât de grav asupra unor sălbă­­tăcii comise la comisia disp. 1, în­cât n’am voit să publicam nimic, până nu vom controla faptele. . Astă­zi, după ancheta făcută de re­porterul nostru, iată ce am aflat: Victima. Victima acestei sălbătăcii se nu­mește Ion Vlad. Inginerul Popp, însăr­cinat cu executarea lucrărilor de cen­­tralizare a macazurilor in g­ara Iași, a adus din satul Tohana Veche din Transilvania mai mulți lucrători între cari și pe Ion Vlad. Acesta, un a­­devărat Hercule în privința puterei, era foarte bine văzut de șefii săi, ca un lucrător bun, harnic, priceput și voi­nic. Bănuiala. In una din nopți se fură unuia dintre lucrători o pungă cu 15 lei. Bănuiala căzînd asupra lui Ion Vlad că ar­­ fi comis acest furt, el este arestat vineri sara de poliția gărei și trimis la comisia disp. I. Schingiuirea. Dus la comisie, Ion Vlad fu luat la cercetare de un sub­comisar care ni se zice se chiamă Niculescu. Vezînd că pretinsul vinovat nu vra să-și măr­turisească vina, acest schit poruncește la patru jandarmi să-l pue jos, și ranca începe a funcționa pe spinarea neno­rocitei victime. Saturându-se de bătut, subcomisa­rul încetează, disbracă pe victimă în pielea goală și o scoate afară, în gerul nopței unde o ține ca vr’o oară, zicân­­du-i necontenit să mărturisască că el este autorul furtului. Vlad, care se știe nevinovat, con­tinua a tăgădui. Călăul Niculescu, el bagă din nou în localul comisiei, unde-l ia iarăși la catne, îl înțapă cu bețe ascuțite, cu cari-i scrijelează pielea pe după urechi și pe la temple, ba-i sparge și capul, cu un lemn. Toate silințele înverșunatului caláü au rămas însă nefructuoase ; el n’a putut isbuti să facă pe Ion Vlad să mărturisească că a comis faptul ce nu’l comisese. Zelul activului subcomisar n’a cu­noscut nici o margine până cănd vic­tima a căzut leșinată. Eliberarea. In urma acestor neomenoase torturi, victima a fost frecată cu spirt peste tot corpul, pentru a face să dispară sănătăile și sâmbătă dimineață a fost eliberat din comisie. Plecarea Intorcăndu­se la gară, o adevărată milă și jale cuprinsă pe tovarășii lui lucrătorii toți erau înduioșați, și in același timp revoltați de barbaria po­lițiștilor noștri, văzînd naiul vrednic de plâns in care fusese adus acest ne­norocit, voinic mai înainte căt un munte. In înduioșarea lor, făcură o colec­tă intre dânșii și-i aduseră suma ne­cesară pentru a se putea duce la Bu­curești, unde femeia lui loan Vlad e servitoare in str. Dorobanților No. 52. Starea victimei Starea victimei e din cele mai des­perate. Cu capul spart, cu pielea scri­­jălată, cu confusiuni și vănătai pe tot corpul, nu se știe dacă nenorocitul Ion Vlad va scăpa cu zile și teafăr din acest vitejesc act de zel al poli­ției noastre. Un fapt identic. Ni se denunță că un fapt identic s’a comis anul trecut, tot la comisia Disp. I. Un oare­care Grigori Dabija a fost atât de crunt bătut și schin­giuit, in­căt, la câte­va zile după a­­ceste torturi a murit. Cerem anchetă Suntem siguri că d-l prefect de po­liție Leon Bogdan nu are cunoștință despre acest fapt pe care denunțăn­­du-i 1, ii cerem să facă in persoană o serioasă anchetă asupra lui și să dee pe acest călău ignobil pe mâna justi­ției. Mărturisirile d-lor Bem și Klapem­­bach, maiștri de la g­ară, îi vor fi de mult ajutor pentru a aduce lumină in această scârboasă afacere. Datoria Parquetului Cerem de asemenea ca parquezul să ieie act de denunțul nostru și să deie in judecată pe funcționarul pă­cătos al căruia loc ar fi mai degra­bă la Cameroun, de­căt intr’o țară ci­­vilisată. Cănd oare vor înceta aceste sălbă­tăcii stupide ? Suntem siguri că procurorul gene­ral iși va face datoria pe deplin. Rep­­ rara ssmmasasismossBö Manifestai nihiliștilor. Pe lângă alte a­tâte manifestatiuni, moartea lui Alexandru III a provo­cat și un manifest al nihiliștilor. Es­­tragem­ următoarele din acest mani­fest, tipărit in Synteza: «Cu tată sei­­ința mercantilă a doctorilor Saharjin, Popov și Hirsch, ei n’au putut scăpa o vieață, care fusese devotată numai absolutismului și persecuți­unilor ce­lor mai neomenoase. S’a trecut vre­mea, cănd un om putea să creadă că prin nașterea sa are dreptul de a dis­pune de vieața a sute de milioane. Să afle dar Țarul Nicolau II-lea și toți concurenții săi, că in tot­dea­una, in ori­ce act al vieței lor, se vor în­tâlni cu mișcarea revoluționară.)) Zii. 3a3333333333XIX03CEEKEECrEEL Din Bacău Corespondență particulară a «Evenimentului» La 21 curent, curtea noastră cu jurați a avut de judecat procesul în care era inculpat telegrafistul Urzică că a tras două focuri de revolver în Negel. Inculpatul fiind unul din spi­onii prefectului, care trimitea cores­pondenți la «Țara» și alte reptile din București, administrația și-a dat iote­i silințele pe lângă jurați de a obținut un verdict de achitare. Verdictul juraților a fost primit cu o vedetă manifestație de nemulțumire de cătră asistenți, crima lui Urzică fiind pe deplin dovedită și cunoscută de toată lumea. Ușurința cu care s’au pronunțat, in această chestiune, jurații noștri e forte mult comentată și criticată de publi­cul bacăuan. •k La 27 curent va veni înaintea ju­raților procesul nenorociților locui-

Next