Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-11-26 / nr. 529

ANUL II No. 529 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. UN NUMAI! 16 BANI ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORTESCU SIMBATA 26 NOEMBRIE 1894 I? ** •* *­ * r. <«* a V' vj v V^i v ABONAMENTUL: Pe an........................— Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte. Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Anunciuri: Pe pagina I linia garmond 4 tr., pe pag. II 2 fr., pag III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. CuiMatii Literali Naționali la Coléul I de Cometa. 1. Gheorghian Vasile 2. Gane M. Neculai 3. Poni Petru 4. Tzoni Miltiade 5. Vizanti Andrei 6. Buicliu 1. Grigore 7. Climescu Constantin 8. Botez Dim­itrie 9. Gheorghiu Al. Atanasie 10. Mârzescu Gheorghe Tot alegerile comunale. Văzind tupeul conservatorilor și mai cu samă al junimiștilor, văzînd tenacita­tea cu care aceștia insistă pentru a pu­tea pune mâna pe comună, suntem obli­gați de a reveni asupra cestiunei ale­gerilor și a arata cetățenilor ce riscă votând lista prefectului. Pentru a putea judeca ce vor face în viitor, nu putem proceda mai bine, de­cât cercetând faptele lor, din ultimii timpi. Firma decedatului consiliu comunal e­­ra acea junimistă. Administrația însă, afară de primar, a cam variat, înaintea alegătorilor, însă, s’a presen­­tat lista ca fiind expresia partidului con­servator unit. Deci nu a intimpinat nici o greutate din partea guvernului cen­tral, ba, din contra, a fost cât se poate de aparați de toate fără de­legile lor. Fiind deci un consiliu in așa de bune condiții politice, ar fi trebuit ca admi­nistrația lui să fie cât mai fecundă po­sibil. Cu toate aceste toată lumea știe, că fostul consiliu a aratat în modul cel mai patent o incapacitate din cele mai strigătoare și o lipsă de grijă pentru in­teresele comunei, din cele mai revoltă­toare. Este de observat că in­decedatul consiliu se găseau membri tot d-l căpi­tan Mavrodi, tot dl. Eugen Ionescu și Gh. Șerban și D. Buzinki și Botez și mai toți cei ce sunt pe lista colegiului I și aleși la colegiul al II-lea, afară de­­ trei radicali, carii vin să întinerească vechiul partid istoric al conservatorilor. Apoi dacă acești luceferi ai partidului conservator in perioda de la 1892 și pănă acuma au făcut numai prostii, de ce oare ar crede lumea că in noua pe­rioadă vor face lucruri de samă ? Oare în timpul acest de agitație elec­torală, s’a schimbat natura acestor d-ni ? Oare dl. Eug. Ionescu va fi mai puțin ambițios ca în trecut și între interesele comunei și grandomania sa nu va ceda pentru această din urmă ? Tare mă tem că nici d. Ionescu, nici căpitanul Mavrodi și nici unul din toți ei nu vor pune intere­sele comunei mai pre­sus de micele lor ambițiuni personale. Așa fiind lucrul, ce mai caută ei înaintea alegătorilor? De­sigur voesc să fie aleși pentru a putea să reînceapă din nou sfezile și mâniele lor, pentru a avea din nou dl. E. To­­nescu pretext să se retragă la Brad și dl. Căpitan Mavrodi să se închidă la vie. Acești tineri iubitori de muncă, voesc să dea din nou ieșenilor spectacolul cer­telor din ședințele consiliului, remase celebre in memoria cetățenilor. De­si­gur că in interesul capătuelii clienților voesc să fie aleși, pentru a mări taxele comunale, in scopul de a crea noi func­ționari și a spori salarile actuale, pen­tru asigurarea a unui număr căt mai mare de voturi la alegerile viitoare. Acești pretendenți la scaunele comu­nei, au votat taxele maximale, nu in sco­pul de a face îmbunătățiri in oraș, ci pentru a crea noi slujbe și a mări lo­­gile. Așa, sunt slujbași de ai comunei cari in serviciul statului, destoinicia lor nu i-a putut face să ajungă de­căt sub­comisari, avănd 90 lei salar. Au intrat in serviciul comunei și acolo au capatat funcții remunerate cu 400 lei, fiind nu­miți șefi de servicii, inspectori, mai știu cu ce? Procedând ast­fel, creând la sine­cure și mărind salarile, au ajuns acești strașnici pricepuți barbați să realizeze in budgetul comunei un enorm deficit. Grație vicuriei lor pentru interesele co­munei, grație grijei de căpătueală și a preocupării politice, grație supărării u­­nora, a nebuniei altora și a incapacită­ții tuturor, a ajuns comuna noastră să plătească niște dări cu mult mai mari ca înainte, să nu se poată face nici o îmbunătățire și să aibă un deficit de ju­mătate de milion. Judecând deci după trecutul lor, a­­cești oameni, dacă vor mai administra patru ani, vor ajunge a face ca dările să fie incincite, funcțiele îndoite și de­ficitul întreit. Dacă această perspectivă vă suride, cetățeni alegători, dați-le voturile voastre. Dacă, din contra, voiți că o administra­ție înțeleaptă să pună regula in finan­țele comunei, să scadă dările, să facă să dispară deficitul, să se ocupe serios de interesele orașului, veniți duminică și votați lista liberală. Făcând aceasta veți scapa comuna de urgia junimisto­­conservatoare și veți asigura viitorul comunei. Sirius, pitoare ce le svârt ? Dar iu zadar munca ! Titina, atunci chiar, când o crezi robită, cănd o crezi des­­vălită in toate sentimentele sale, atunci chiar îți dă o dovadă că ai comis o eroare și că nu cunoști de­cât un colț minuscul al inimei sale, al gândirilor sale. Titina a fost căsătorită, dar a trecut prin măritiș, fără a fi căt de puțin știrbită de prozaismul vieței conjugale. In căte­va luni de căsătorie a făcut ce­lebru pe bărbatul seu, mai celebru de­căt ori­ce operă literară sau sciințifică. Văduvă, nu mai poți numera adoratorii sei, toți convinși, toți pătrunși de iluzii și de amor, nebuni, to­­t gata la ori­ce jertfă pentru idolul lor. De o eleganță pariziană, Titina e o adevărată gravură de mode. Adoră a se plimba pe jos, căci știe că nimene nu-i întrece grația cu care știe a ră­dica rochia, lăsând a se zări cel mai nostim picio­ruș care există in Iași. Souliers Louis XV, 33; mănuși 5; corset 41; par­fum favorit Ylang-Ylang, lectură de predilecție Pradels. Semne particulare, din trei­zeci de adoratori fie­care e convins, jură că el singur e favoritul adorat. Boccacio. Demisia președintelui Senatului Azi, la Senat, printre guvernamentali, se vorbea că d. G. Gr. Cantacuzino, pre­ședintele, este decis a-și da demisiunea in caz clnd d. Carp ar persista să se voteze legea minelor și ca simplu sena­tor să combată această lege. D. Carp nu voește cu nici un preț să o modifice sau să o retragă. D-sa voește ca să se serve de această lege, ca de un pretext, in cazul cind situația guvernului ar de­veni dificilă și ar trebui să se retragă. .. SILUETE Titina. .,Hien n‘eit plus divin que 1» femme, HI vouă le dir*i-je en véritá, Bien n‘est plus digne de blâme, Bien n‘eet piu* digne d‘6tr6 vanté.“ Dacă femeia este o ființă veșnic enigmatică, pe care, fie­care, de la începutul lumii, a incercat și încearcă a o ghici, de­sigur că intre femei Titina este și va rămâne o îndoită enigmă. Câți n’au în­cercat a deslega această frumoasă enigmă, câți n’au voit a patrunde adâncul ochilor sei albaștri, a ghici sentimentele ce le ascund, a statornici săgețile ră­ Revolta fie la Stoenesti In comuna Stoenesti Falanga, din ju­dețul Ilfov, alegerea comunală nu s’a făcut, din causa că in acea zi toată comuna era resculată contra administrați pentru ingerințele ne­mai­auzite ce se făceau ca să se aleagă candidații ei. Sub-prefectul cu un escadron de cala­­rași erau la fața locului. S’au întâmplat disordine. Primăria a fost devastată, nu se știe dacă aceasta nu s’a săvârșit chiar de oamenii primarului, ca să îngreuieze situația sătenilor. Registrele și arhiva sunt făcute praf. Corespondent CARNETII. JI­N­CIAR Un ucigaș nebun. — Intervievai inculpatului. — Inculpatul.— Raportul medicului legist. — D-rul laussig.— Apararea.—Minis­terul public. — Sentința. Eri, dinaintea tribunalului Iași s. I, a ve­nit in judecata procesul lui Dumitru Șandru din Belcești, inculpat pentru că a maltratat pe tatal seu, Ion Șandru, din care causă a­­cesta a fost transportat la spitalul din Târ­gul Frumos, unde a incetat din viață. Astfel s’a exprimat el cătră mine : „Tata m’a dat afară din casă astă toamnă și de a­­tunci stau intr’o casă, unde plătesc 20 lei chirie pe an. Sunt bolnav de pelagră și ne­bun; eu n’am știut ce fac, dar acum îmi pare rău. Eu intr’un rănd am cerut tatei să-mi dee zece prăjini pămînt, cum i-a dat și lui fratele meu, dar el n’a vroit și a ince­­put să mă bată eu un țăpoi—asta s’a întâm­plat astă iarnă. Atunci eu m'am infuriat și cu iapa l’am lovit intăi la mină, pe urmă la șold și apoi in cap. Tata a dat vităi in mine. Eu nu știam ce fac, sînt nebuni. El e de vre-o 30 de ani, mic de stat, plăcînd, cu figura blîndă, ochii albaștri. In căutătura, vorba sa este insă ceva anormal. Judecata pare foarte slabă la dănsul. El vo­ește să probeze că nu posedă noțiunea tim­pului, că nu știe in ce zi se află, dar știe că atunci e termenul judecății. Din raporturile medico-legale se constată ca pacientul a sucombat in urma unei aortize cronice și că balaca suferită n’a agravat boala, așa in­cit maltratarea nu e un element care a contribuit la moartea pacientului. Dl. dr. Taussig, chemat ca medic legist, pentru a se pronunța asupra stării mintale a prevenitului, s-a pronunțat oral in modul ur­mător : „Eu trebue să mă pronunț dacă in cazul concret pelagrosul a fost cu minte sau nu. Am găsit că acest om avea din cînd în când pelagră, probă că pe dosul minei are peliții mai subțire. „Mă intreb: in ziua comiterii faptului pe­lagrosul era absolut lipsit de judecată ? Ob­servați că inculpatul spune exact toate peri­pețiile faptei sale, de la începutul certei, pă­nă l’a trîntit jos pe tată seu. El e exact și identic in depuneri. El știe că se certa, că se batea cu tatăl seu și mai mult incă, spu­ne că tatăl seu l-a lovit intăi. Apoi el știe să se apere ; el spune că e nebun ; el știe unde este și unde nu interesul seu. El spune că nu știe ce zi este astăzi, dar știe că as­tăzi e termenul judecării lui. El dar are în­treagă facultatea mintală. Acest om are și astăzi talentul de a simula, insă, față cu îm­prejurarea că pelagra predispune pe pacient la nebunie, el dispune că la un moment dat să întreacă iritațiunea obicinuită și a deve­ni patologică. „Am convingerea că acest om știea că bă­­tea pe tatăl seu, probă că justifică motivele bătiei. Conchid că inculpatul e din cauza boa­lei pasibil de a trece marginele apărării.“ Apararea, representată prin dl. avocat Ian­­culescu, s’a încercat să dovedească că clien­tul seu are dreptate cînd spune că nu știa ce face. Ministerul public, reprezentat prin dl. Bo­­teanu, cere aplicarea art 239 și 243 c. p. Tribunalul, după o scurtă deliberațiune, condamnă pe Dumitru Șandru la doi ani în­chisoare, făcînd aplicația art. 239 și 243 c.p. Crit. Independența Macedoniei Meetingurile din Bulgaria pentru indepen­dența Macedoniei se succed mereu. După Sophia, alaltăeri s’a ținut și la Lom Palanca un mare meeting, in care s’a cerut sprijinul gu­vernului bulgar pentru a scoate Macedonia de sub suzerinitatea Turciei. Don caprice. Din treacăt, Judecătorul, cătră un vagabond acusat că ar fi furat două găști: Ai de făcut vre o observație ? Acuzatul: E nedrept să mă condamnați pentru acelaș delict la două săptămâni mai mult de­cât a­­nul trecut, considerând că găștile s'au mai ieftinit Curierul Parlamentar Corespondenți speciale ale „Evenimentului 1* CAMERA D. Cuza, raportor al comisiei de petițiuni, a declarat că comisia n’a intrat in fondul plângerilor studenților, așa că nu s’a preju­­decat absolut nimic. Ea a găsit că petiția este neadmisibilă, de­oare­ce nu pot peti­­ționa colectiv de­cât corpuri constituite. D. I. C. Grâdișteanu găsește că comisia s­a agățat de o excepție de procedură pentru a inmormênta o cestiune, care insă nu c­ând va fi desgropată pe cale de interpelare. S’au mai votat apoi două legi de interes local și ședința s’a ridicat la 4 ore. SENATUL S a depus proiectul de lege pentru recu­­noasterea calităței de persoană juridică socie­­tăței Reuniunea femeelor din Botoșani. S’au votat câte-va pensiuni. In urma câtor­va cu­vinte rostite de principele D. Gr. Ghica s’a votat, in unanimitate, proiectul de lege prin care se recunoasce calitatea de persoană ju­ridică societăței de ajutor Elisabeta Regina. Apoi s’a declarat ședință secretă in care d. Gr. Tocilescu, raportor, a citit proiectul de respuns la mesaj. El a fost trimis la tipar și măine va fi distribuit senatorilor. S’a re­fuzat ziariștilor să ia copie de pe el. Discuția adresei va începe după ce se va termina cea de la Cameră, care cum seiii e hotărită să înceapă sămbătă. Deputații liberali vor cere din nou ca ea să fie amânată până luni. Telefon.

Next