Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)

1895-09-26 / nr. 764

ANUL III 764 ABOMENTE: Ii țara pe un an . . . n pe 6 luni . . . pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 2i­n 12-I u număr IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Redacția. la: Tipografia Evenimentuil VLI 8 TRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38- Iași DN MHAI 1 ° BANI MARTI 26 SEPTEMBRIE 1895 Director politic G. A. SCORTESCU ■ rind­uri inserții și Reeîă.­ns Fe pagina 1 linia garmond . l.ei <1 Pe pagina II „ . . . r 2 Pe » IU „ „ . . — SO Pe ■ IV " v^BiH.Vy^. zmsiMi lu 4 V/ -/­­\v _ --------------------­-A.duminilatra,ția.­­ LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTULUI“ STRADA STEFAN CEL MARE N<b 3L La Catu­­i­ iu. Sunt a vui DEMISIA CABINETULUI “C­h­imc La- Oaia Rolul economic al Statului. Demisia cabinetului Sinuciderea de la cimitirul Armean. Rimniceanu la abator. Din Madagascar Crisa ministerială _____Informațiuni Telegrame.______________ Știrea noastru - Declarația d-lui Carp Lascar Latargiu.­Atitudinea Ar­gelul.—Efectul la București. Versiunile— C­hemarea liberalilor. Știrea dată mai intăi de EVENIMEN­TUL acum căte­va zile și reprodusă după noi de „Gazeta Poporului“, era perfect e­­xactă. In consiliul de miniștri ce s’a ținut vineri la Sinaia, miniștrii junimiști, pre­cum am prevăzut-o, și-au dat demisiu­­nile. Iată cum s’au petrecut lucrurile : . * * v­ineri trebuia sa aibă loc un consiliu de miniștri la Sinaia, la oarele 2 p. m. Hegele poftise la dejun pe toți miniștrii, înainte de dejun, d. P. P. Carp a făcut o declarație, care a tret cu desăvârșire pofta de mâncare tuturor colegilor săi: ,Ten­ai plein le dès“ je m’en vais irrévoca­­blement!. La aceste cuvinte c.c. Lascar a răspuns: LIBER. Se poate! ❖* # Când s’a deschis consiliul la ora 2, d. P. P. Carp a luat cel dintâi cuvântul, zi­când că atât el, cât și colegii săi Gher­­mani și Marghiloman se retrag fiind o­­bosiți și din causa că nu mai este omoge­nitate in partidul conservator,­ adăugând cd dacă M. Sa ’i permite, va spune că bine ar fi GA­M. Sa să AVISEZE LA FOR­MAREA UNUI ALT CABINET si că el, in numele junimiștilor, ține a declara că „retragerea sa nu provine dintr’un act de ostilitate SI VA VA DA CONCUR­SUL SEU NOULUI MINISTER ORI CA­RE AR FI EL. Regele care ascultase pe d. Carp cu multă atențiune Va întrebat dacă această deciziune este definitivă și bine hotărâtă. I­. Carp a răspuns că retragerea sa este ABSOLUT IREVOCABILA. ‘ * *­­*• [n lot acest timp ce­ Lascar a stat mut ca un pește, fără a-și da părerea. Atunci regele s’a intors cătră Carp, zicănd-i „că ia act de demisiunea sa și de motivele care au hotărit-o și că va avisa. Regele a adăugat că roagă pe miniștrii demisio­nați a­gera afacerile pană după manevre. * * * Este imposibil a descrie efectul produs in București­­ prin această demisiune. Ver­siunea cea mai râspândită și mai pro­babilă este că REGELE INSUSI A OR­DONAT D-LUI CARP DE A SE RE­TRAGE PENTRU A PROVOCA CĂ­DEREA CON­SER­VAT­ORILOR. Regele se teme de o luptă desesperată la alegeri și era de mult decis a concedia pe Ca­targi. „SUNT ACUM DOUA LUNI, „EVENIMENTUL“, A ARATAT VN­­TTVO CORESPONDENȚA DIN RA­­GATZ, ANGAJAMENTUL NORMAL LUAT DE M. S. DE A NU ACORDA D-LUI LASCAR CA­TAR­GI­U PREZ­I­­DAREA VIITOARELOR ALEGERI. Astăzi faptele dovedesc in mod strălu­cit cat de esac­o era in formațiunea noa­stră. *■* ❖ In afară de aceasta prin cercurile po­litice, se acreditează din ce in ce mai mult știrea că VOM AVEA UN RES­­BOIU IN PRIMAVARA 1896 și UN BE­SB­EL nu se poate face de căt CA si DE PARTIDUL LIBERAL. * ■* ■* D, Carp urm­ta devotată palatului, a esecutat ordinele M. Sale și a provocat crisa. Joi vom­ avea de­sigur noul cabi­net, care după toate probalitățile va fi un cabinet MA­N­U-UAN­TA­C­UZI­NO-PA­U­­CESCU. Acest cabinet nu e de­căt un cabinet de transiție, destinat a presida niște alegeri libere, cari vor da negreșit o majoritate sdrobitoare partidului libe­ral. De altmintrele M. S. ar dori să dea chiar azi puterea liberalilor. DAR LI­BERALII NU O POT PRIMI; nu se poate, nu e bine ca liberalii să ajungă chiemați de rege, trebue sa vie prin țară, prin alegeri cari vor face o selecțiune, dăndu-le o autoritate și un prestigiu care ar lipsi prin faptul ajungerei prin palat. SELECT­ANEA ALEGERILOR TRE­BUE SA DEE SI NUMAI EA UN MINISTER DE GUVERNĂMÂNT. Aceste păreri sunt unanime in sinul partidului liberal și M. S. Va trebui sa se supue, instituind un cabinet de tran­zite. fl. A. Scorțescu ROLUL ECONOMIC­­ al­ Statuiloj­i Român­e. Necesitatea intervenției statului pentru regularea raporturilor dintre diferiții fac­tori ai producției noastre agricole, am vă­zut că a fost necesară, imediat ce s’a sta­bili­t noul regim agrar prin legea de la 1864. Legea tocmelilor agricole de la 1866, a venit să reguleze acele raporturi, sta­bilind o protecție cu totul nejustificată, pentru factorul cel mai tare, adecă pen­tru proprietar. Dispozițiile acestei prime legi, au fost intărite, prin modificările in­troduse de legea din 1872. Dispozițiile draconiene, a esecutării țăranilor cu forța pentru a lucra, au rămas celebre atăt prin originalitatea lor ca legislație cât și prin exacțiunele și abuzurile la­ care au dat naștere. Această stare de lucruri a durat până la 1882 când o nouă lege a schimbat in bine dispozițiile vechi și strigătoare. Prin această lege s’a desființat execuțiunea per­sonală și­­ s’a introdus unele d­isposițiuni menite a proteja intru căt­va pe munci­tori. Două mai cu samă sunt măsurile fa­vorabile muncii. Prima este interzicerea clauzelor penale in contractele de munci agricole. Prin această dispozițiune, s’au curmat scurt, un mijloc de exploatare În­trebuințat de proprietari și arendași. Aceș­tia abuzând de situația nenorocită a ță­ranilor cănd dădeau bani pe munci, pre­vedeau niște condiții jăfuitoare in caz cind nu ar putea muncitorul să indeplinească muncile angajate. Așa s’au văzut țarani cari pentru plata unei cantități de muncă oare­care, obligați să lucreze cinci ani in șir cu toată familia lor și tot să nu se poată libera. A doua dispoziție a legei din 1882 fa­vorabilă muncei, este oprirea de a se con­tracta munci mai mult de­căt pentru un an. Țaranul nostru fiind foarte nevoiș și puțin prevăzător, era lesne victima lăco­miei arendașilor și a proprietarilor, cari pentru sume ridicole robeau munca lui pe câte cinci ani. Ca corolar al acestei dispoziții, este­­ și oprirea de a ceda mun­cile angajate de pe o moșie pe alta, lu­cru ce făcea obiectul unui adevărat tra­fic de muncă omenească, in astfel de îm­prejurări se impunea că statul să inter­vină pentru a pune capăt unei stări de lucruri imposibile. Cu toate aceste bune măsuri, introduse de legea din 1882, tot a remas incă pro­tecția acordată de prima lege, celui mai tare din cei doi factori. Execuția sumară și vânzarea averei muncitorului nu a fost suprimată din noua lege. Dar reala obligație a statului, nu este indeplinită de legea din 1882 și nici de ultima lege care lasă la facultatea părți­lor, de a face angajamente urmând legea ordinară sau pe acea a tocmelilor a­­gricole. Ceea ce trebue să fie in o lege de ge­nul acesta, este o măsură protectoare fă­cută in vederea situației muncitorului. Trebue să ne dăm socoteală de poziția țăranului cu totul subordonată econom­i­­cește proprietății și capitalului, și să se facă o lege care va îndrepta această neegali­­tate. Astăzi muncitorii pământului la noi sunt obligați de starea lor economică, să primească condițiunile ce le impun pro­prietarii și arendașii. Prețul muncei nu este de loc regulat de legea ofertei și a cer­erei, ci de nevoea acută in care se gă­sește țaranul. Când recolta de popușoi a țăranului a fost pierdută, el rămâne pe­țitor de foame cu familia lui și nu poate trăi nici scapa de plata birului, de­cât angajind munca sa proprietarului. Când el se găsește astfel strimtorat de nevoe și de foame, ce libertate poate avea pentru a contracta cu arendașul? Nici una. Li­bertatea de a contracta, pentru ca ea să fie eficace nu este de ajuns ca să lipsească violența brutală. Starea lui economică su­primă absolut libertatea de a indieea o convenție In fața unei atare situații sta­tul este obligat­ă să intervină pentru a nu lasa ca o spoliațiune neumană, să distrugă economicește pe factorul cel mai impor­tant al producției noastre agricole. In afară de contractele in bani sunt incă tocmelele bazate pe împărțirea producției și pentru dare de pământ. Ne amintim toți cum in 1888 cu ocazia răscoalelor ță­rănești, s’au văzut contractele acele gro­zave in care unii arendași luau un franc pe vară pentru păscutul unei gâște. Apoi toate dările in natură, de paseri de tot felul, de unt ba și pănă și de limbi de capră. Toate aceste sunt "subscrise de ță­rani pentru că sunt nevoiți de starea lor economică. Comunele ne­având toate su­daturi (islazuri) oamenii nu pot avea vi­tele la pășune de­cât la proprietar, care abuzează de situația lui și obligă pe ță­rani a primi condițiunile cele mai dra­­coniane. A lasa mai mult timp să conti­nue această stare de lucruri, este a de­creta ruina țărănimei noastre. A continua să facem pe apostolii libertății absolute, este a ne pregăti noi răscoale, noi dezas­tre. De aceea statul trebue in interesul general, care cere ca munca să nu fie exploatată și care cere ca populația mun­citoare să nu dispară, economicește, să in­tervină și să reguleze prin legi eficace protecția ce trebue acordată celui mai slab. Singurul mijloc prin care se va putea îndrepta o stare de lucruri atât de deplo­rabilă este fixarea unui minimum de sa­lar și interzicerea condițiunilor răfuitoare. Despre aceste precum și despre reglemen­tarea muncei fixând maximul de ore de lucru precum și de reglementarea higie­­nică vom vorbi in numărul viitor. Sirius. SILUETE TITI.—Campu Lung S’in minte mi s’arată chipu-i atât de fraged și de blând Cu ochi mari, senini, albaștri,. Ascund in fundul lor vr’un gând ? Suviți blonde-i cad pe frunte. Un păr bogat și mătăsos. S’un gât ce-ți dă fiori, ș’o gură Cum uide de copilăros! O fi știind căt de frumoasă­%? Mai zilele trecute mergînd la fonograf ascultam cât se poate de atent Ah, ochi albaștri, când văzui trecînd pe stradă v­­­ăduvă inaltă, sveltă și elegantă ca o tuberoză și nu știu prin ce asociațiune mi-a venit in minte o întreagă asociațiune de idei pe care le-am uitat de mult și pe care beția unui dans mi le-a făcut să i se nască. Mi­en a adus aminte de mult grațioasa Titi, frumoasa blondină din Cîmpu- Lung. Elegantă, cochetă și nervoasă, văzută de departe cum calcă grăbit trotuarele, cum pășește de îngrijit cînd ploaia începe să picure molcom pe străzi, ți se pare o a­cuarelă olandeză sau o albăstrică smulsă dintr’un buchet de seră De sub rochiile ei fine se clatină, foșnesc cît se t­oate de sugestiv fustele de matasă, cari lasă să se vadă sub dantela lor liniile unui picior, pe care de altmintrerea vîntul il desemnează in toată plastici­tatea cupidităței lor Are numai 23 de roze ia activul ei și cu toate acestea este deja văduvă,—o văduviță care lasă pe jos pe multe din Domnișoarele noastre Nu știu de ce dar cînd vorbesc de femei, mai ales de văduve sunt de o blîndețâ fără samăn. Dac’ași fi in locul ei n'ași eși pe stradă de­cît pe ploae, pentru că atunci ai prilejiul de a lansa să­gețile cele mai iritante. Semne particulare. E una din noblețele Campu­­lui-Lung. Adorabilă 'n societate. Veselă, de o vese­lie, care te face să nu știi cum trece timpul, cînd te afli in compania ei. Cultă, se ocupă de toaleta-i ca și de știință Iubește musica, mai ales acea din o­­pereta Obersteiger. Urăște sexul forte, dar nu a uitat să-mi spue că nu-i regulă fără excepție. Oare cine să fie excepția ? Joacă mult Croquetul și se supără grozav cînd o trimeți departe. Parfum favorit: Ilang-Ilang. Lectură de predilecție : Werb­er. Caracteristic: Amabilitatea și buna creștere o ca­­racterisază. Deviza: Teamă de ziua de azi, silă de ziua r­e­mâne. Ideal.—Libertate: Din albumul ei.—întâmplarea îți dă prietini și nenorocirea-i încearcă Jică și Madagascar Mortea lui Paul Lapeyre. Se anunță moartea corespondentului zia­rului Gironde, la Madagascăr. Paul La­peyre, interpretul statului major al cor­pului expediționar. Călătoria lui Marghiloman Din București ni se scrie, că sâmbătă sara, la trenul care pleacă la 10 oare in Moldova, era atașat un vagon—salon de la trenurile regale, pentru ca să conducă la Ocnă pe ministru justiției , Alex. Mar­ghiloman dimpreună cu familia sa. Toate-s­pune, dar, pănă cănd ori­ce ciocoiu parvenit fie acel­ui ministru de justiție să se trambalează in trenurile des­tinate absolut familiei regale ? Jlfă la Ocnă Comerțul Franco Spaniol Noutatea comunicată de o agenție după care aplicațiunea noilor certificate de o­­rigina mărfurilor franceze, cu destinația pentru Spania, va fi aminaită, nu este exactă. iRrimiul Mor­is se asigură din Sorginte sigură că nou­tatea despre convertirea la religia orto­doxă a prințului Boris nu e fondată. Situațiunea.—Două întruniri.—Refuzul d-lui Manu.— Consternarea Conservatorilor. - Chemarea directă a liberalilor.— înmormântarea junimi­știlor.—Cabinetul liberal.—Amă­nunte Situațiunea se limpezește din ce in ce. Ele au fost doua intruniri: una la d. Ni­­cu Filipescu, alta la d. Cantacuzino. Generalul Manu a luat o atitudine h­o­­tărită, a declarat că refuză atât a face parte dintr-un cabinet Lascar Catargi, cât și de accepta prezidenția unui cabi­net de transiție împreună cu Cantacuzino. Consternarea Conservatorior Această declarație făcută cu un ton ho­­tăritor a consternat literar pe conserva­tori. Astăzi conservatorii nu mai vorbesc de continuarea Cabinetului Catargi ci il sacrifică mulțumiți de a avea cel puțin un cabinet Manu-Cantacuzino. Dar și a­­ceasta pare imposibil. Declarația d-­ui Carp. In ceia ce privește pe junimiști, d. Carp, chiar azi la masă” in fața a 10 persoane, vorbind cu un amic al nostru, a spus cu glas tare : „M’am retras fiind, că eram adânc convins că era sfârșitul, că nu­ o mai putem duce. De aceia m’am retras și ori­ce minister conservator, fie de câr­peală, fie de transiție nu o va putea du­ce nici o lună! Aceasta e convingerea mea si am declarat-o M. Sale.“ Aceste cuvinte autentice a Exel. Sale de la Domeni, au fost auzite de 1­0 persoane. * * ❖ E curios că atât d. Carp cât și gene­ralul Manu au dat Regelui aceleași sfat: chiemarea directă și imediată a liberalilor. * * Nicu Filipescu, autorul in parte, a pre­­cipitărei retragerei junimiștilor pare azi a se fi liniștit și a-și fi luat o hotărire. Astăzi, la Capsa, a declarat că profită de ultimele momente de ședere a sa la Pri­mărie pentru a organiza pentru săptămâna viitoare o mare intrunire de oposiție. — Acum remâne numai chestia dacă va gă­si o sală liberă și neinchiriată. Astăzi formarea unui cabinet liberal e aproape certă. Pe vineri vom putea anunța noul cabinet. A. Scorțescu Conferința lui M. Barrès Alaltă­ sală a avut loc la Marsilia con­ferința ținută de Maurice Barrès asupra comunelor și a regiunilor libere. Antidé Boyer, a desvoltat proectul de la descentralizarea Franței. lege relativ Mișcarea opoziției XI Dliu Strle­gturza, șeful partidului liberal a sosit astăzi l­a Iași. Dramă intr’un Tir Lunea trecută, către două oare dimi­neața, o tânără ferie de 18 ani, Luisa Rossin se alta la tir, pe câmpul de iar­maroc din Crécy en Brie, in arondis­­m­entul Meau­x. Armată cu o carabină Flobert, ea se a­­musa a lovi un vânător. In acest moment intrară înăuntru 4 ti­neri printre care se găsea un oare­care individ numit Gontier. Acesta adresa ti­nerei fete o propunere mai mult ca ga­lantă. Luisa Rossin se inturna brusc și in această mișcare atinse inconștient pedica carabinei. Arma se descărca și atinge la ochi pe Gontier. Nenorocitul căzu fără simțiri. Cu toate îngrijirile ce i s’au dat el mult după 3 oare, in dureri grozave. Tânăra fată autoarea acestui accident a fugit dar a fost găsită de geandarmii din Crécy. Bilanțul junimiștilor Situațiunea incepe să se incurce pen­tru guvernanți și să se lumineze pentru liberali. Faptele­ acestora se pun incă in relief acum, cînd junimiștii s’au retras din minister. Ei bine, să vedem cam ce au făcut a­­cești domni, capi lac a­ti la sgom­ot. Să incepem intăi cu financele. Acestea se află intr’o stare de destrăbălare ne mai pomenită. Deficitele sunt atit de mari in­cît Ghermani, ilustrul ehc junimist, a dat ordin ca evaluările proprietăților să se facă ridicat de tot, pentru a putea umplea golul din visterie. Dacă trecem la domenii, aici găsim mo­șiile nearendate și hoții colosale, tot lo­­îul de potlogării săvirșite in unire cu a­­rendașii. Ci­ despre armată, nu avem nimic de spus, demisiunile ofițerilor,"protestele lor, scandalul Lahovari­u fiind destule probe de halul in care a fost adusă armata romînă, fără să mai vorbim de ciomagul Manli­­cher care a desarm­at și a vizit frica in ostașii noștri. Dacă pe lingă toate acestea mai adău­găm numeroase călcări de constituție și tot felul de abuzuri, apoi avem in între­gime tabloul șlehtei junimiste. Demisiunea lor e o fericire pentru țară, pentru că­­ scapă cu un moment ma­i i­­nainte de toate pacatele ce aveau de gînd să le mai aducă. Nu mai atingem chestiunea politică ex­ternă, care sub junimiști a rămas pe sa­ma regelui, și ne oprim deci cu consta­tările noastre* pentru partidul căruia azi i se cântă vecinica pomenire. Digama. Din treacăt —Din carnetul bacalaureat. Profesorul- Ce-i o calorie? - Kievul (gândindu-se) O calorie..... o calorie.... este un ch­ilogram de apă caldă. * - Profesorul Citi­ani a ținut resbelul de 7 ani ? - Elevul A tinut 2 ani. * ❖* —Profesorul Din ce masiv fac parte munții Carpați ? ‘Elevul d­in masivul Himalaei. p. conformitate MIC.‘ Scandalul din Galați La Galați mau indu­« dezbaterile și printr‘o ilegalitate flagrantă, pronun­țarea hotărărei­i ca amăoat pe luni cănd legea cere imperioo o hotărire imediată In materie corecțională 1>. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) PARIS. Prințul Nicolae al Greciei și d. Deryannis sau dus in timpul dimine­ții la Fontainbleau ca sa facă vizită d-lui Laure. Președintele i-a reținut la dejun. PARIS. Două congregațiuni religioase din Paris și nouă din Rouen au declarat autorităților că vor plăti noul imposit a­­supra bunurilor bisericești, dar au cerut o amânare. BERLIN. „Post“ anunță in privința a­­tăcării misiunei germane din Mollin, că guvernul chinez a consimțit, in urma re­­clamațiunilor ministrului Germaniei, la Peking, să pedepsască pe culpabili să plă­tească o indemnitate și să trimeată la fața focului un general cu trupe, spre a res­tabili ordinea. WARREN. (Rhode­ Island). Fabrica de bumbac a fost distrusă de un incendiu. Pagubele se urcă la 1.000.000 de do­lari. PARIS. Agenția Havas publică testa­mentul lui Pasteur, care lasă femeii sale tot ceia ce legea ii permite să-i legheze. El iși exprimă dorința ca copii săi se nu se depărteze de la legea datoriei și să păstreze totdeauna duioșie către mama lor. ȘIREȚI­ I Independance Roumaine și apoi Tim­pul vor să facă pe șireții. In adevăr, cea dintâi, in articolul de fond, se ocupă de măcelul din Armenia, cel de al doilea de incidentul din Constantinopol, una și a­­ceeași materie sub diferite titluri. Bieții români de la numitele gazete n an curajul se atingă situația lor, care, cre­dem, e mult mai interesantă. Cu drept cuvănt ne așteptam la vre­un articol, al cărui titlu să fie­­ situația guvernului sau in tot cazul cam așa ceva. Cât despre Ar­meni, să fiu al dracului de mă gândeam la așa ceva. Nu cum­va cele două reptile văd aici o măsură de strategie ? DIG AMA,

Next