Evenimentul, iulie-septembrie 1896 (Anul 4, nr. 990-1062)

1896-09-26 / nr. 1059

ANUL IV No. 1059 ABONAMENTE nainte pe an an . . . . Lei 24 - „ pe 6 luni . . . . R 12— „ pe 3 luni ... * 6-pentru străinatate, an an „ 36— U­n număr IO bani ZR»d.a,cila, la Tipografi­e, Evera.lm.erSi­gilTUI 8TRADA ȘTEFAN ORI UĂRS No. 38. Xa­tfi. UN MUBSIAR 10 BANI G. A. SCORTESCU JOI 26 SEPTEM­BRE 189S Anunciuri inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lai 4— Pe pagina Ii „ „ . . „ 2— P® * IU ti » • . -— 50 Pe » IV „ * , . ■ 25 Un număr 10 teái ZIAR COTIDIAN Director politic ^-d.zMLln.l*trațla : LA TIPOUSAPIA «EVENIMENTULUI“ STRADA STEPAN CEL MARE La Catul l-iu. AFACERILE COMUNALE CONVOCARE Pentru ziua de 23 Septem­brie curent, toți amicii și a­­derenții noștri din provincie sunt rugați a lua parte la întrunirea intimă ce va avea loc in capitală, întrunire un­de se va hotărî o sumă de chestiuni de cea mai mare importanță, cu privire la or­ganizarea grupului, la deschi­derea clubului, precum și la orientarea politică in parla­ment și presă. Rugăm cu insistență pe a­­micii noștri cari n’ar fi pri­mit o specială invitațiune, a considera aceasta ca o in­vitare și a sosi negreșit in capitală. Locul și ora intrunirei să vor anunța la timp. A fumwut Afaeerele Comunale Raportai Comisinnei de Ancheta Crima din Tatarași Coral Mitropolitan din lași YRAPORTUL ANCHETEI Ce moravuri păcătoase, demne de tim­purile cele bune ale colectivităței fară scrupul și fără rușine. Nici n­i s’a așternut incă raportul an­chetei de la primărie și colectivistul, cu tupeul seu obișnuit, ca și cum totul s’ar fi petrecut in cea mai bună regulă, jubi­lează deja și te asigură că nimic nu se­­­ a intîmpla* și totul va merge strună ca și pănă aci, căci D-zeul colectivităței ve­ghează asupra scumpilor sei fii. Că colectivitatea este o societate de ex­ploatare cu asigurare mutuală, nu ne-am îndoit nici odată; ba am afirmat chiar in diferite ocazii existența acestei societăți oculte, care operează în umbra sfîntului buget. Noi insă ne-am abținut de a pune la îndoială, fără nici o rezervă, rezultatul ultim pe care ’l va avea ancheta, și nu pentru că nu am fi avut motive și pre­cedente de tot felul de a ne indoi asupra rezultatului, dar voiam să știm mai intăi, ce im­presiune a făcut asupra comisiunei de anchetă, toate faptele concrete ce au fost puse in evidența din răsfoirea cîtor­­va dosare. Știm prea bine că nu comisiunea de anchetă este ultima in­stanță, care să ho­tărască in mod definitiv, știm că ea nu are de­cit a’și expune părerea in urma convincțiunei ce’și va fi format din acte;­­ dar tocmai această opinie, ori care ar fi ea, dori am mai intăi să o cunoaștem, fi­ind­că concluziunele ei ne interesează din mai multe puncte de vedere, pentru mo­rala cauzei. Altfel suntem doar in țara lui Hübsch și nu putem fi atit de naivi ca să uităm rezultatul final al anchetelor de la Galați, de la Birlad, de la Ploești etc. Doar la Galați s’a făcut o anchetă ju­diciară, parchetul insuși a descins in pre­țioasele și nemaculatele arh­ive ale co­munei malaxiste și tot chestiuni de licitații și de furnituri au făcut ca raportul par­chetului să conchidă la darea in judecată a lui Malaxa, iar rezultatul ultim al an­chetei este că și pănă astă­zi Malaxa dom­nește la comuna Galati in disprețul celor mai vitale interese ale comunei, care este amenințată pe urma faptelor constatate in sarcina­­ acestui înalt administrator, cu un proces de un milion daune cătră casa Georgi. N’am uitat că la Bârlad tot in urma u­­nei anchete și tot parchetul de Galați a cerut revocarea unui domn ajutor de pri­mar, iar un ministru, cu interese electo­rale in localitate, s’a pus luntre și punte pentru ca ajutorul de primar să rămină tot la postul său de onoare și de incre­­dere, cind cererea de revocare implică rea credință in administrație. Dar ce să mai înșirăm cu exemple, cind faptele sunt recente in mintea tutu­ror, pentru a invedera că ori­cam­ ar fi rezultatul unei anchete, mușamaua se în­tinde de la centru ca un văl gros și greu de pătruns, asupra tuturor faptelor de trista amintire­, și nu cu a doua capitală a țărei, cu leagănul ideilor mari și ge­­ lflIiillHafl» lilIililWH III E totuși cinic, dar caracteristic mora­vurilor prin care trecem, ca inainte de a cunoaște rezultatul anchetei, sa ai indrăz­­neala să te afișezi in public și să trimnbi­­țezi că nimic nu se va putea intîmpla și aceasta bazîndu-te pe protecția pe care cei de la centru o acordă tot­dea­una cu multă bună­voință, tuturor necorectitudinelor de la periferii. Gind insă domnit-a legea de­o potrivă pentru toți, așa cum scrie la carte, in a­­ceastă țară de ordine și de progres ? Tim­purile acele de mărire nu au sosit incă, de­și intr’un sfert de veac, zice clișeul, am percurs calea, pentru care alte­­ po­poare au trebuit să sacrifice veacuri in­­tregi. Se vede insă că legalitatea și drep­tatea au poposit in cale, n’au putut să meargă alături cu cele­l­alte progrese realizate cu iuiala aburului și a electri­­cităței și se trebuie incă vea­curi pentru a intra in moravurile noastre. Ne am a­­propiat toate formele, fondul insă e greu de schimbat. Căci ce are a face cu legalitatea, cu dreptul, cu răspunderea ce’ți incumbă, dacă aflăndu-te intr’o administrație comu­nală ai cauzat daune acelei comune, fie p­rin incapacitate, fie prin rea credință, fie prin neglijență. Acestea pentru admi­nistratorii noștri sunt lucruri cari nu comptează, lucruri foarte naturale și e păcat ca cine­va să’și mai deie osteneala, să’și mai piardă timpul cu ast­fel de flea­curi, cu nimicuri de toată ziua. Cine sâ-și mai bată capul să urmăreas­că administrațiele comunale pentru negli­jență, pentru incapacitate sau pentru rea credința, cînd moravurile noastre stau așa de sus, ni­cit nici nu prea pricepem bine întru cît o administrație comunală ar pu­tea fi făcută culpabilă, cînd dă semne vă­dite de atari calități, înlături dar ori­ce piedică, lăsați liber curs tuturor apucăturilor rău intenționa­te, căci moravurile noastre le scuză; iar legile cari au de scop a aduce o schim­bare in moravuri să aplică numai pentru anumite cazuri, numai pentru anumite persoane. E destul să faci parte din partid, ca să poți fi dea­supra legilor și pe dea­supra legalităței, ca rezultatul anchetelor să nu te supere cîtuși de puțin! Cu așa mora­vuri, cu așa cinste vom merge tot inain­te pe calea progresului. Vorba celuia, bună țară, rea tocmeală. Dar si fanii colectiviști! Wolo, raportul eomisnum de macheta D­OTJV APACEEI Scuzele ce formulează cei implicați in afacerile comunale, sunt ridicule și revol­tătoare, dar mai au și darul de a da de gol pe autorii lor. D. Chaigne au prins cu mita in sac ca­ută scuze, ba­că a primit banii ca frais de voiage, și se dă de gol căci i se dovi­­dește imediat că comuna i-a plătit această călătorie de plăcere. Vâzind că nu merge nici cu asta, a născocit scuza cu montarea basculelor, dar a fost imediat înfundat căci i s-a arătat cu situațiuni că comuna a plătit montarea basculelor, care erau comandate la fabrică franco­fara Iași. Dar e stupid și trebue să trăești in e­­poca lui Malaxa pentru a veni să faci să creadă lumea că inginerul șef al comu­nei pentru alt scop a primit banii, de­cît cel indicat de însuși cel ce a dat banii. Pe toți acei cari mai pot avea o umbră de îndoială, ii invităm să poftească la re­dacție unde vor găsi expuse scrisorile d-lui Chameroy din Paris, unde spune categoric, fără nici un înconjur că d-nul Chaigneau a primit remisa. Fabricantul a dat banii și el singur e in stare de a ști in ce scop, el singur trebuie crezut. Trebuiește notat că e o casă ce lucrează pentru intăia oară in România și n’a știut să înconjoare adevărul, pentru mo­tivul că nu știea că această țară „bogată și frumoasă“ cum a zis imparatul Franț Josef, e bântuită de boli teribile ca scarla­tina, febra­ tifoidă, Breningita și Malac­­sita. Uimiți au rămas ieșenii cind au citit Evexiimn.en.t'a.'l de eri, in ce mod s’au dat in antreprisă rechisitele teatru­lui, pe prețuri întreite, fără a se prezin­tă schițe, mustre sau fotografii, fără a se aminti macar de Casa Halle, singura casă specială care in bună credință a trimes la Iași prețuri curente, crezând a avea de a face cu o administrație serioasă. Strâns cu ușa, administrația comuna­lă zice că n’a avut cunoștință de a­­ceastă ofertă. Cum e posibil? Dar mintea omenească refuză a crede așa ceva și insuși faptele dau desmințirea cea mai formală. Oferta Halle, dacă nu era cusută la dosar, e totuși înregistrată și prin ur­mare a trebuit să treacă intăi prin ad­ministrația comunală. Dar scrisorile ce vin din străinătate se deschid exclusiv de unul din administra­ția comunală, care in primul rând or­donă traducerea scrisorilor in limba ro­mână. Mai mult de­cât atâta, In momen­tul când s’a dat in antreprisă furnisarea rechisitelor, consfătuiri au avut loc in camera primarului, la care au luat par­te toți membrii, împreună chiar cu unii consilieri. Și prin minune toți au uitat de a consulta dosarul acestei furnisări, nici unul nu si-a reamintit de oferta casei Halle, toți au uitat de a ordona ca dosa­rul să fie depus pe biroul de consultație, in care trebuia să se găsească doară in acel fictiv caet de sarcini, după care s-au dat antreprisa. La toate aceste fapte uimitoare chiar cu neglijență criminală, administrația co­munală aruncă toată vina asupra d-lui Botez de la serviciul administrativ, care n’a dat nici un semn că ar mai trăi o altă ofertă in afară, de aceia a lui Finke. Noi și împreună cu noi toată țara ni-am format convingerea. Să vedem a­­cum pe acea a comisiunei de anchetă. SILUETE „Iubita“ Cine­va m’a întrebat intr’o zi să-i res­pund dacă știu care e femeia cea mai fru­moasă din lume . Si fără să mă mai vân­d _ 9 t­o­t­dese o clipă am respins ca femeia ce­a mai frumoasă și mai fermecătoare din lume, lu­ată bine­înțeles in mod subiectiv e „iubita“ Sunt sigur că femeele frumoase, care vor ceti aceste rânduri de mai sus după cum din firea lor sunt curiose de a afla cele mai adânci mistere și a dezlega cele mai grele enigme, și de astă dată vor fi curioase se afle cine e femeia care se ascunde sub pse­udonimul de „Iubita“. Fiind­că nu voia se le las in nedumerire, iată descrierea fizicu­lui „iubitei“. Părul ce impodobște capul „iubitei“ e blond, și pare că e scaldat in razele de soa­re, ochii albaștri, ca două stele ce strălucesc privirea lor care e atât dulce poate să-ți aline ori­ce durere sufletească. Gurița mi­că și pe al ei buze cărnoase și de un carmen aprins tot­deauna găsești un deposit de nectar. Vorbi ei clară, de armonie te face se nu te sonoră și plină mai desparți de ea când iți vorbește ci să stai să o as­culți mereu, chiar și o viață întreagă. Semne­­ particulare : Ii place liniștea și singuritatea. Autori : Romanele realiste și in special Emile Zola. Parfum : Es bongnet. Corsaj: 35 Mănuși 5 1/2 Caracteristic: Ii place culoarea de aceia când o vezi imbracată, pare neagră, că e in doliu. ____ Don Romeo Situația in Madagascar Ministerul coloniilor nu a primit nici o telegramă relativă la noul atac a cărui obiect a fost generalul Galbeni pe dru­mul de la Tamatava la Tananariva. Starea de asediu a fost stabilită la Ta­ Prisoarii lui Mane. Se scrie din Roma ca o notă oficioasă anunță că, ministrul de rasboi a primit lista "prisonierlor Italieni din Ghoa. Această listă conține pe generalul Al­­bertane, maiorul Gamezro, 6 căpitani, 30 de locotenenți 11 sublocotenenți, a căror nume este prevăzut in acea listă. gS Lista conține inc*. numele aproape a 1000 de su­bofi ceri, caporali și soldați. Mmm­inodelor Toate sinoadele străine că­rora Li s’a comunicat nele­giuita sentință de caterisire a mitropolitului, au răspuns in termeni foarte puțin mă­gulitori pentru membrii sino­dului nostru. Nici unul dintre sinoade nu a aprobat acea sentință, astf­el că a rămas fără efect toată propaganda și toți banii cheltuiți de a­­genții trimiși de guvern in străinătate. Milițienii Batalioanele de milițieni cari vor fi chemați a face instrucție de la 1—10 Octombre, vor fi compuse din 500 de oa­meni, adică 125 de comp­ase, din conti­­gentul 1884, implinindu-se lipsurile pînă la 500 oameni din contigentul 1885. Pentru instrucția lor se vor detașa o­­fțeri din regimentele in activitate. Cu această ocazie, mai putem da ur­mătoarele amănunte: Ministerul de râsboiu a luat deciziunea de a forma batalioane de milițieni cu e­­fectiv de râsboiu, adică 281 oameni de companie, 1124 de batalion. Aceste bata­lioane se vor alipi regimentelor și vor forma al patrulea batalion, regimentele de infanterie compunîndu-se azi numai din trei batalioane. Pentru acest scop s-au și lansat ordo­nanțe prin cari milițienii se avizează a se presenta nu numai in urma unui or­din de chemare, ci și cind vor auzi alarmă sau trimbițare. âfaeifia Stilul D. procuror Ju­. Ionescu, pe baza avisului consiliului sa­nitar superior,­­și-a dat re­­chisitoriul in afacerea prun­cucidere­ din intrarea Za* Somit. Rechisitoriul conchide la urmărirea d-nei Maria Stei­ner, a moașei Lustgarten și a­dorisi Tinea Rădulescu. O. Judecător de instrucție Dărăscu redactează acum ordonanța definitivă in a­­ceastă afacere. CRIMA ORIBILA Se anunță din Prey că o crimă oribilă a fost comisă la Varennes, Saint-Honorat comuna Allègre , o tinără fată de 14 ani, a fost asasinată și mutilată după ce fuse­se ultragiată. S-a găsit cadavrul pe un câmp. Autorul acestei crime, se crede că este un cerși­tor. Țarul la Paris Țarul e la Paris. A tras, ce-i drept, la Cherburg o mică spaimă prin descoperi­rea unei bombe, dar inima i-a venit la loc indată ce a aflat că era mai mult o farsă, căci bomba era inofensivă. La Paris, după măsurile luate, Țarul nici nu va ști că se află in republică, in­­tr’atîta e slăvit. Parisul a fost transformat, decorat cu profesiune. Pe tot parcursul său se strigă „trăiască imparatul“ și după acest strigăt Țarul poate crede că se găsește intr’o plimbare prin Nevski-Prospect din Pe­tersburg. Înainte de a se discuta consecințele ce poate avea această vizită, faptul caracte­ristic al acestor serbări, e refuzul consi­liului municipal din Lille, care a refuzat să se închine Țarului, ci printr-o adresă și-a exprimat simpatiile sale pentru po­porul rus. In vîrtejul din Franța, singuri socia­liștii au ramas cu cugetul senin și să­nătos. COLO AIM­A GENOEL Corni Mitropolitan 1 Iași LA CASTELUL PELES Mercuri 18 Septembrie a. c. a avut loc la Castelul Peleș (Sinaia), un concert dat de corul Mitropolitan din Iași sub condu­cerea d-lui G. Musicescu, in onoarea M. S. Impăratului-Rege Frantz Josef. Concer­tul a avut loc sala la orele 8 jum. in sala arabă. La intrarea suveranilor in sală in­­soțiți de Suitele Lor și Miniștrii, corul in­­tonă, intr’un mod maestos, imnul national Austriac, iar după ce M.M. L.L. luară loc in sală, se incepu executarea programului compus din următoarele bucăți: 1) Cognoni Domine de Orlanda Lasso. 2) Verdi Prati arie din Op. „Aleina“ de Haendel. 3) Imnu religios de G. Musicescu. 4) „Pre tine te lăudăm“ de Lamachin. 5) Baba și moșneagul ;-3 11) Rugăciunea sf. Simeon, aranjată și prelucrată de G. Musicescu. Nu exagerez de tei zicînd că toate bu­cățile cuprinse in program au fost execu­tate cu multă artă și că au atins culmea perfecțiunei, lucru, care corului Mitropoli­tan din Iași nu i-a lipsit nici o dată, mul­țumită eminentului său șef, maestrul G. Musicescu, cari prin talentu­l deosebit la stabilirea nuanțelor, dă ori­cărei bucăți de musica, un farmec ce captivează și tran­sportă pe auditori in regiuni divine. Și in adevăr că varietatea nuanțelor precum mai cu osebire trecerile de la forte la pia­nissimo și viciversa, se făceau intr’un mod incomparabil de bine ! Mai cu samă am observat acest lucru la aria din Op. „Al­eina“ de Haendel, „Pre tine te lăudăm“ de Lamachin, precum și la cîntecele na­ționale cultivate de către d. Musicescu cu atâta îngrijire ! impresia ce a produs M. M. N­. precum și întregului auditor, a fost dintre cele mai bine ! Domnul Musi­cescu era chemat aproape de către Au­­gustii Suverani cam după fie­care număr și felicitat călduros pentru distinsa dis­tracție, ce li-a procurat ia această ocazie cu personalul celebrului seu cor. M. S. împăratul a fost impresionat in așa grad incita mărturisit ca, nu se aștepta la o producție artistică așa de înaintată ! Nu mai vorbesc de MM. LI. Regele și Regina cu­ erau de radioși și mulță­­miți de succesul corului, mai cu samă că tocmai MM. IL. au dispus, că cea din urmă impresie ce va avea Augustul Lor Oaspe, cu ocasia visitei Sale la Curtea Reg. Romina, să fie acest concert al co­rului mitropolitan de Iași, ale cărui me­rite sunt recunoscute incă de mult de MM. II. precum și de țara întreagă. Terminindu-se executarea programului, M. S. Împăratul a ținut că inainte de a pleca să felicite incă o dată pe d. Musi­cescu, apoi M. S. Regele, după ce s’a în­treținut cite­va momente cu d. Musicescu a bine-voit să oprească întreg personalul corului la o mică gustare, iar M. S. s’a retras spre a conduce pe M. S. împăratul care a și plecat indată, in care timp co­rul a cîntat imnul imperial Austriac. Du­pă aceasta, in timpul gustărei, servindu­­se șampanie, d. Musicescu a ridicat un toast in sanatatea MM. N­. Regelui și Reginei, precum și a dinastiei cînd corul intona „Trăiască­­ Regele“. Apoi întreg personalul a fost dus, cu trăsurile pala­tului, la hotel Caraiman unde era in gazda. A doua zi (Joi 19 Sept) d. Musicescu fiind chemat la palat, M. S. Regele a bine­voit să deie 2000 lei pentru ostenetele corului. Tot joi pe la orele 3 jum. tot corul in runte cu d. Musicescu s’a fotografiat. Iată numele celor ce au luat parte la acest concert: Soprane și Soprani D-ra Agripina Ionescu, d-ra Florida Musicescu, d-ra Marie Cristodulo, d-na Fufrosina Gheorghiu, d-ra Cleopatra Do­­lb­itz, d-na Elise Ene, d-ra Matilde Vasi­­liu, d-ra Esmeralde Sculy, d-na Elise Bo­­iescu, d-na Natalie Grigoriu, d-ra Olim­pie Leghinescu, d-ra Aspasie Macarovitch, d-ra Elem^Pelm^^^Moilen^GRin^or^ 6) Nevasta care iubește­ |­g 7) Dor dorule ” 1“ s 8) Stăncuța­­ ° s| 9) Hai Ileana la poiană 10) Zisa­u badea 3 J

Next