Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)

1896-12-08 / nr. 1118

mm« m Mo­ ms ABONAMENTE: înainte pe un an . . . . pe 6 Inai . . . . pe 8 Inai . . . Pentru străinătate, un an IRodacția. la Tipografia Evenimentului STR ADA­PTSI AN CEL MARE No. 38. Iswsl um mumm io bamii Lei 2*. * „ X »-9­. 36-fJa* m­inar IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCURTESCU minum^ s múEmmtE­­m% Aisonoli­m­ InsortH si Bastas Pe pagina I linia garmourt . Lei < Pe pagina H , „ . . „ v y» m MV iJn numar I f ¥% V'c­u&.dLmlx3Lli»trad­a : LA TIPOGRAFIA „BV8iiIMENTULUI STRADA STEPAN CEL MARE La Catul l-iu. DESTĂINUIRI GRAVE Tratativele intre guvern și conservatori.—Surprinderea d-lui Aurelian—Refuzul d-lui Sturza.— Sfada— Păruiala din Sinod - -Caterisirea lui Partenie.—Evenimente grave.—Amănunte. NOUL MITROPOLIT CORESPONDENTA SPECIALA TELEGRAFICA A „EVENIMENTULUI“. •Alegerea. — Rezultatul. — învestitura. — Seri 6 Decembrie a fost con­vocat marele Colegiu, pentru alegerea mitropolitului Pri­mat. Colegiul a fost prezidat de către I. P. S. S. mitropo­litul Moldovei și Sucevei Io­se!­ilaniescu. Motanți 228. Buletine anulate 2. Buletine albe și Eosef Gheorghian 193, pro­clamat mitropolit Primat. București 6 Decembrie vara ? seara. Camerile. Mesagiul. — Interpelările. Duminici va avea loc înves­titura, la care vor fi invitați senatorii și deputații. * * * Camerile sunt amînate pe marți 10 Decembrie. La ordinea zilei vor fi: mesagiul și interpelările domnilor Fleva și Scorțescu. Coresp. JammariM Apa in Iași Po­hod na Sibyr... Noul Mitropolit. Scrisori din Paris Evenimentul la T—Neamț, Informațiuni—Telegrame. APA IN IAȘI Toate au mai fost.— Ce beau Ieșenii. Discuția la consiliu sanitar.—Colti comunal fasiensis.—Apărarea lui Chaigneau.— Finis coronat etc. Nu mai știu pentru a cita oară chestia de a ști „ce beau ieșenii“ se discută la consiliul sanitar. Dar cum­ a zis vice-pre­­ședintele acestui consiliu chestia e impor­tantă și merită o atenție deosebită din partea­­ oamenilor de știință. Mă voiu sili să fac un rezumat palid al desbaterilor ce au avut loc, desbateri care n’au făcut de­cit a scoate in relief cele aratate de mult de Evenimentul. In atențiunea generală se citește rapor­tul d-lui *dr. Pușcariu și se constată că noi am avut dreptate cînd in vităia noa­stră dare de seamă, am spus că raportul conchide asupra faptului că s’a găsit bac­­cilul colii comunii, denotă că apa e in­fectată de materii fecale. Terminîndu-se citirea, d. i.haigneau ca­­­ută să încurce discuțiunea pur științifică, pentru a rosti o pledoarie lunga și ne­sărată, ca și cum numai de dînsul ar a­­vea să se ocupe orașul. In rezumat d-sa susține două lucruri*: nu conductele dar in însuși galerii se găsește făn și paie și că apa din galeriile noi s’a contami­­minat printr’un procedeu nocturn de cele de la Aroneanu și Ș­apte oameni. Dl. Chaigneau a mai căutat sa insinueze că se prea poate cu dinadins,cineva ar fi in­fectat regardurile galeriilor cu materii fecale. Părerea d-lui dr. Negel Destinsul medic crede că reu s’a a­­larmat publicul că apa este singura causă a boalelor contagioase. Anghina și scar­latina nu provine din apă, iar intru­cit privește febra tifoidă, dl dr. Pușcariu n’a găsit‘baccilul tifle. Cu privire la boalele proprii zise, dl dr. Negel susține cu dovezi că de multe ori diagnozele­ au fost eronate, declarîndu­­se febra tifoidă in loc de febra palustră. Dl. dr Negel recunoaște că apa din oraș e infectă, dar nu ea a produs boalele ce bântuie localitatea, ci mai mult insalubri­tatea orașului. * * ^ Dl dr. Pușcariu după ce da o suma de lămuriri asupra raportului, respunde dl Chaigneau, și afirmă că faptul ca linul și paiele au fost intrebuințate la insăși ri­­dicarea galeriilor e o dovadă mai mult că apa s’a infectat din însuși clădirea provizorie a galeriei- Dl dr. Pușcariu crede că o contaminare a galeriilor noi prin apele de la vechile galerii era ci ne­putință, căci atunci numărul baccililor găsiți d­in galeriile noi ar fi trebuit să fie mai­ mic, dar nu untăcit mai mare. Același lucru Ie susține și dl dr .Roj­­niță, care afirmă că o contaminare după cum susține dl Chaigneau n’a putut a­­vea loc. D. dr. Buicliu trage o s­ravenă săpu­­neală d-lui Chaigneau, mirăndu-se cum de vine in tot­deuna la consiliu cu ple­­doarii, ca și cum chestia apei ar intrupa-o d-sa iar consiliul sanitar s’ar face singur responsabil. Aici discutăm in mod știin­țific și nu ne instituim nici in acuzatori și nu­ e prin urmare nevoie nici de a­­părări. Asupra căușelor boalelor epidemice nu putem să ne pronunțăm zice d. dr. Buicliu—pentru că nu se cunoaștem. Cum de se face că astăzi avem epide­mii pe când în alți ani n’am avut, de­și ora­șul era tot atit de insalubru. D. Buicliu crede că la desvoltarea microbilor a con­tribuit seceta cea mare din ultimii ani și săpăturele multiple ce s’au făcut. Cu privire la apa d. Buicliu zice că constăntân­du-se ca e insectă, trebuie ne­greșit să luăm măsuri de îndreptare. Cu privire la galeriile noi trebuie să ascultam statul d-lui dr. Pușcariu și să impunem ca ele să fie instalate in mod definitiv, pe urmă să impunem ca in toate scotele și localuri particulare să se in­troducă filtre. D. dr. Antonescu cere a se ordona în­chiderea făntânelor, care sunt și mai pe­riculoase. La un răspuns a d-lui Chaigneau că pentru a preface galeriile va trebui sa se oprească debitul apei. —Selința va permite galerii provizorii respunde d. dr. Pușcariu, tăind astfel pofta la ori­ce alte discuțiuni. Vom reveni in parte asupra discuțiu­­nelor ce au avut loc. In rezumat insa după ce mai vorbește d. dr. Roj­i­­ță, consiliul declara apa de băut din Iași ca periculoasă și luând act de a­­firmare d-lui Chaigneau că galeriile vechi nu se pot repara deci de: 1) instalarea definitivă a galeriilor noi 2) inchiderea făntânelor. 3) introducerea de filtre in școli și localuri publice. 4) Avertisarea publicului de a bea numai apa fiartă sau filtrată. Cuvintul Științei Din intervievat făcut de redactorul nos­tru eminentului doctor Pușcariu și pu­blicat in „Evenimentul“ in cursul septa­­minei trecute reieșia in mod evident con­știința omului specialist despre pericolul ce amenință lașul. Lipsa apei insamna moartea unu oraș. Adevărul acesta l’au înțeles de mult acei care au fost puși in fruntea administrației m­arelor capitale ale Europei și cetățenii acestor orașe au a­­probat cu recunoștința cele mai mari sa­crificii făcute pentru alimentarea orașelor cu apă potabilă care sa întrunească toate calitățile higienice. O pildă in analele higienei este orașul Viena unde odinioară febra tifoida bin­­tuia cu furie și unde boala aceasta teribilă a ajuns astă­zi extrem de rara grație apei care a fost adusă cu belșug și in condiții higienice conform cerințelor științei. Mai anul trecut consiliul comunal al Parisului in contra prerogativelor sale a epuizat credite destinate altor cerinți, a incalcat budgetul unui an viitor. Un mo­ment ziarele doritoare de scandal au stir­­nit o furtună și a rostit cuvîntul legendar­­ de „Panama“, dar toată lumea a aprobat 1 aflind că cheltuelile extraordinare de care i se vorbea au fost necesitate de alimenta­­­­rea unor cartiere parisiane cu apă sufi­cientă și higienică. Și de aceia vroim să relevăm stăruință ce arată doctorul Pușcariu afirmind re­dactorului nostru că ,dacă ar trebui 50 de milioane, tot trebue să aducem apă bu­nă orașului. Noi am luptat fără preget in această di­recțiune. Și repetăm ce am afirmat in a­­tîte­a rinduri. Clădirile care vor face po­doaba lașului, ca Universitatea, abatorul, teatrul etc. nu pot răsplăti orașului nos­tru pierderea unui singur om, doliul u­­nei singure familii cauzată de lipsa de hi­giena și in primul loc de infecția apei. Cău­ăzi am aplaudat cînd un profesor universitar a atins intenționat ex catedra chestiunea acesta și astăzi am­ ținut să a­­plăudăm incă odată cuvintul autorizat al A stiinței. A __________________________________ în loc de siluete Zădar­nic.. Zadarnic cere să te ’ntălnesc­­’n glasul teu s’ascult. Căci ochii tei frumoși, imi spun Că m’ai uitat de mult. • b­ ) * * Avere n’am, dar te iubesc... Iar dansa mi-a șoptit : „Când vântu-­r bate ’d portmoneu Te lasă de iubit“. Albu Destăinuiri grave Suntem asta­zi in pozițiune de a da pe față lucruri asupra cărora s'a pastrat pînă acum cea mai adtncă discreție și garantăm absoluta autenticitate a faptelor. Tratativele Mai intiiu de toate cîte­va cuvinte asu­pra tratativelor dintre guvern și conser­vatori și a atitudinei d-lui Sturza. D. Lascar Catargiu stabilind înțelege­rea cu d. Aurelian a arătat primului mi­nistru demisia. Această demisiune insă nu era n­atu­ra și la obiecțiunea primului ministru că o demisiune fără dată ar putea să ri­dice multe dificultăți. D. Catargiu i-a pre­­zintat o scrisoare prin care mitropolitul Ghenadie acordă depline puteri șefului conservatorilor. Scrisoarea termină ast­fel : MiȘi aila» oa »©"In­ găsi âe os«v­îrâtă să fac­ă a o *eg*er»e die a*avăzui­re — a fastaoi am s*o * * * D. Aurelian surprins de această decla­rație a Mitropolitului Ghenadie reveni asupra tratativelor și puse toate insisten­țele ca Ghenadie să ceara el insuși revi­zuirea. D. Catargiu s'a opus obiectând că tra­tativele s’au încheiat și că numai revine. D. Sturza aflând despre putința de a rezolvi chestia Mitropolitană printro ce­rere de revizuirea din chiar partea Lui Ghenadie, a imputat guvernului că a pro­cedat cu ușurință și ca au căutat se vede să compromită șeful partidului liberal și intreg partidul, —căci să putea dobindi de la conservatori o cerere de revizuire din partea lui Ghenadie. D. Sturza a declarat că nu acceptă so­­luțiunea care se prezintă de guvern și că o va combate din toate puterile. Intr’adevăr fostul prim-ministru s’a pus pe lucru împreună cu d. Stătescu și ciți­­va ocultiști. La Sinod S’a intervenit pe lingă cîți­va membrii din Sinod cari să ceară o cerere de revi­zuire nu din partea guvernului dar din partea „monah­ului Ghenadie“. Într’o convorbire violentă a d-lui Stur­za cu episcopul Pir­tenie șeful ocultei a a­­postrofat pe Partenie. „i’am retras de la putere fiind­că am declarat chestia mitropolitană închi­să. Dacă procedați alt­fel de cum vă dictez eu, o dtad­agă din nou des­chisă. Ai fost totdeauna păcătos și dacă ai să te pui in calea mea te ca­­terisesc mai reu de­cît pe Ghenadie.­­ Am un dosar complect, o știi prea bine, la seama!“. Partenie s’a despărțit declarînd d-lui Sturza că primește lupta și că e gata s’o înceapă. Părueli din Sinod Intr’adevăr Partenie ’și-a varsat tot fo­cul contra d-lui Sturza in prima ședință a Sinodului. Ședința Sinodului care a ridicat cate­risirea departe de a fi avut un curs li­niștit a fost o ședință cum nu s’a mai pomenit in Sinod. S’au legat, insă prin juramint, membrii sinodului de a nu transpira nimic. Dar afirmăm in mod pozitiv că s'au certat prea sfinții, că s’au apostrofat unii pe alții cu o extremă vi­olență, că s’au smuls cu forța semnaturi, că s’au aruncat amenințări­ și că a fost chiar O PĂRUI AL­A. Aceste fapte n’au pătruns in public in­că. —dar, in curind, chiar un membru al Sinodului va divulga totul. Partenie a perorat cumplit contra d-lui Sturza și a declarat că de azi a rupt-o cu partidul d-lui Sturza și că'i va face o crâncenă opoziție ori­unde’l va intilni. Partenie merge azi până a declara că e gata a incepe o campanie pentru reale­gerea lui Ghenadie ca Primat. Aci au ajuns lucrurile. ** # In Senat dacă Sturza va atinge pe­­ Partenie el va da totul pe față. Și a­­tunci se va pune un episcop să ceară, in sinod, caterisirea lui Partenie. Precum Se vede chestia a deschis-o din nou d. Sturza și nu fără calcul. La mesaj sau cu ocazia unei inter­pelări se va sili pe fostul prim-ministru să facă asupra rezolvirei chestiei mi­tropolitane o declarație ostilă cabine­tului și Sinodului,—și atunci evenimente m­ai surprinzătoare și de astă dată fa­tale partidului starzist, se vor ivi Pe mini noutăți. ______ Coresp. Pohod na Sibyr... Din cinci in cinci spre mirarea presei și a Europei telegraf­ul relatează câte un grav eveniment din imperiul vecin, din sfinta Rusie. E ca un ecou care trece in fața noastră cu cuvintul si piere in de­părtări. Totul intră in tăcere. Nu se pare că am auzit ceva, dar in fapt nu știm. Zilele din urmă bună­oară s’a vorbit, concis, lăcomie, despre tulburări studen­țești cu ocazia panachidei in amintirea teribilei catastrofe de la Chodinska, s’a vorbit despre sate și mii de arestări, des­pre agitații in toate centrele mari univer­sitare. Atit. Vuietele au dispărut, tăcerea s’a întins, firele telegrafice par întrerupte din nou. Așa se petrec lucrurile in sfinta Rusie. La un moment dat, in mijlocul paraliziei mișcărilor, tăcerea tuturor idealurilor și revoltelor, izbucnește o supapă de vulcan, se zărește un moment cerut inroșit de clocotul înăbușit—apoi totul reintră in mersul obicinuit, după ce poliția «a ope­ra in câte­va sute de arestări, după ce s'au ales acei destinați ocnelor și Siberiei... Dar nimeni nu știe anume ce s'a pe­trecut in tainicul imperiu al țărilor, nici odată nu știm numărul morților și în­chișilor ; presa rusă nu înregistrează ni­mic, nu protestează, și nu lămurește in­­timplările. Agitațiile studențești cu toate aceste au fost numeroase in vremea din urmă, dar nimeni n’a știut precis insemnătatea și întinderea lor, după cum nu vom afla ciți martiri și eroi dintre dinșii vor fi trimiși să-și ispășească îndrăzneala in fundul Siberiei grozave. Liniștea domnește peste tot, Alatestate ! Cezar II se ceti pe pagina II-a, Romanul „Intriga iliplală“ EXTERNE Un eveniment care va consfinți poate definitiv alianța franco-rusă va­­ fi călă­toria președintelui republicei franceze in Rusia. Se anunță in adevăr pentru pri­măvara viitoare o vizită a lui Felix Faure la curtea țarului. Proiectul a dat loc la nenumărate discuții in presa franceză și din nou s-a discutat costumul, echipajul, garderoba președintelui in această nouă familiarizare cu marele Imparat. Dar se ridică și obiecțiuni serioase acestei că­lătorii. Constituția nu prevede impreju­­rări de asemenea natură, așa incit s’a dis­cutat chiar dacă are dreptul un preșe­dinte de republică să părăsească statul și in lipsa lui cine va dirija afacerile re­publicei. Se știe mai ales cit e de ves­­tiginoasă camera franceză. O împrejurare neprevăzută poate aduce la un moment dat căderea unui guvern. Or, in lipsa pre­ședintelui ar urma ca guvernul căzut să continue a­gera afacerile statului. Gaze­tele oficioase insă au găsit răspuns la toate obiecțiunile aceste ceia ce denotă că vo­iajul lui Felix Faure este hotărît, ca răs­puns la vizita făcută de Țarul Neculai. Mai interesantă ne-a părut din toate discuțiile presei franceze soluția spiritua­lului polet Ovris Hugues, care e și de­putat al fracțiunei socialiste . Falles done attcler le char, Pourquoi veut-on que je proteste Si Faure s'en va chez le czar ? L’essentiel est qu'il y reste... Ext. di« botoșmi fCorespondență specială) Duminică 17 Noembrie sa făcuse o in­­trunire la „Clubul Muncitorilor“, la eși­­rea, muncitorii au fost opriți, de agenții polițienești. Unul vine sus de se plinge : d-lar ce păcate poliția nu ne lasă să mergem a­­casă, pentru că am intrat aici. Membrul și cetățeanul C. Gheorghian, e însărcinat să ’ntrebe poliția , ce lege s’a călcat, de impiedică pe oameni să se retragă la ve­trele lor. Oamenii au fost lăsați să se retragă, iar pe membrul C. Ghiorghian la i atacat a­­genții polițienești și dus la poliție. Aici e bagat in arest. Cind inopteaza, intră vre-o 8 zbiri 111 arest și cu o furie sălbatică se aruncă asupra lui Ghiorghian și-l mal­tratează in modul cel mai trivial. După o ședere de 24 oare in arest, Ghiorghian a eliberat. Poliția iși puse in grad să împiedice pe toate căile viguroase miș­carea muncitoare. Pun pe proprietar sa caute pnlegii de sfadă cu membrii clu­bului. Numai începe și poliția sosește in fața stezei, aici ei arestează din nou pe Ghiorghian însoțit de astă dată de tîna­­rul A. Vaișan, care fregventa liceul și venise să-și ia o carte de la secretarul clubului. La poliție sunt din nou maltra­tați, polițaiul stătue pe lângă directo­rul liceului să elimine pe Vaișan. Vaișan deși a arătat că nu s-a făcut cu nimic vinovat și nimic nu se poate dovedi in sarcina sa totuși a fost eliminat. * * * Oamenii poliției puși să păzească or­dinea și să impedice călcări de lege sub conducerea polițaiului Hănțescu, fac toc­mai contrariul. Fac turburari in întruniri pacinice, scingiuesc, uneltesc calenderi din liceu pentru acei pe cari legea nu ar fi avut de ce a-i pedepsi. Facem apel la dl Ministru de interne ca odată cu pedepsirea celorlalți bătăuși să ia puterea din mina polițaiului Hăn­­țescu, pedepsindu-l intr’un chip exemplar pentru nelegiuirile lui. Poliției Până și serviciul Telegrafo-poștal a a­­juns la disposiția polițaiului, iată ce a gă­sit de cuviință acest serviciu, oprind tele­gram ce au adresat-o Evenimentului : „Duminică Ghiorghian vorbit „clubul muncitorilor“ arestat, schingiuit, detalii urmează. Și onorabilii telegrafiști, in baza art. 7 au­ refuzat telegrama. Ce zice dirigintele dl Taranu ?

Next