Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)
1896-12-08 / nr. 1118
mm« m Mo ms ABONAMENTE: înainte pe un an . . . . pe 6 Inai . . . . pe 8 Inai . . . Pentru străinătate, un an IRodacția. la Tipografia Evenimentului STR ADAPTSI AN CEL MARE No. 38. Iswsl um mumm io bamii Lei 2*. * „ X »-9. 36-fJa* minar IO bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCURTESCU minum^ s múEmmtEm% Aisonolim InsortH si Bastas Pe pagina I linia garmourt . Lei < Pe pagina H , „ . . „ v y» m MV iJn numar I f ¥% V'cu&.dLmlx3Lli»trada : LA TIPOGRAFIA „BV8iiIMENTULUI STRADA STEPAN CEL MARE La Catul l-iu. DESTĂINUIRI GRAVE Tratativele intre guvern și conservatori.—Surprinderea d-lui Aurelian—Refuzul d-lui Sturza.— Sfada— Păruiala din Sinod - -Caterisirea lui Partenie.—Evenimente grave.—Amănunte. NOUL MITROPOLIT CORESPONDENTA SPECIALA TELEGRAFICA A „EVENIMENTULUI“. •Alegerea. — Rezultatul. — învestitura. — Seri 6 Decembrie a fost convocat marele Colegiu, pentru alegerea mitropolitului Primat. Colegiul a fost prezidat de către I. P. S. S. mitropolitul Moldovei și Sucevei Iose!ilaniescu. Motanți 228. Buletine anulate 2. Buletine albe și Eosef Gheorghian 193, proclamat mitropolit Primat. București 6 Decembrie vara ? seara. Camerile. Mesagiul. — Interpelările. Duminici va avea loc învestitura, la care vor fi invitați senatorii și deputații. * * * Camerile sunt amînate pe marți 10 Decembrie. La ordinea zilei vor fi: mesagiul și interpelările domnilor Fleva și Scorțescu. Coresp. JammariM Apa in Iași Pohod na Sibyr... Noul Mitropolit. Scrisori din Paris Evenimentul la T—Neamț, Informațiuni—Telegrame. APA IN IAȘI Toate au mai fost.— Ce beau Ieșenii. Discuția la consiliu sanitar.—Colti comunal fasiensis.—Apărarea lui Chaigneau.— Finis coronat etc. Nu mai știu pentru a cita oară chestia de a ști „ce beau ieșenii“ se discută la consiliul sanitar. Dar cum a zis vice-președintele acestui consiliu chestia e importantă și merită o atenție deosebită din partea oamenilor de știință. Mă voiu sili să fac un rezumat palid al desbaterilor ce au avut loc, desbateri care n’au făcut decit a scoate in relief cele aratate de mult de Evenimentul. In atențiunea generală se citește raportul d-lui *dr. Pușcariu și se constată că noi am avut dreptate cînd in vităia noastră dare de seamă, am spus că raportul conchide asupra faptului că s’a găsit baccilul colii comunii, denotă că apa e infectată de materii fecale. Terminîndu-se citirea, d. i.haigneau caută să încurce discuțiunea pur științifică, pentru a rosti o pledoarie lunga și nesărată, ca și cum numai de dînsul ar avea să se ocupe orașul. In rezumat d-sa susține două lucruri*: nu conductele dar in însuși galerii se găsește făn și paie și că apa din galeriile noi s’a contamiminat printr’un procedeu nocturn de cele de la Aroneanu și Șapte oameni. Dl. Chaigneau a mai căutat sa insinueze că se prea poate cu dinadins,cineva ar fi infectat regardurile galeriilor cu materii fecale. Părerea d-lui dr. Negel Destinsul medic crede că reu s’a alarmat publicul că apa este singura causă a boalelor contagioase. Anghina și scarlatina nu provine din apă, iar intrucit privește febra tifoidă, dl dr. Pușcariu n’a găsit‘baccilul tifle. Cu privire la boalele proprii zise, dl dr. Negel susține cu dovezi că de multe ori diagnozele au fost eronate, declarînduse febra tifoidă in loc de febra palustră. Dl. dr Negel recunoaște că apa din oraș e infectă, dar nu ea a produs boalele ce bântuie localitatea, ci mai mult insalubritatea orașului. * * ^ Dl dr. Pușcariu după ce da o suma de lămuriri asupra raportului, respunde dl Chaigneau, și afirmă că faptul ca linul și paiele au fost intrebuințate la insăși ridicarea galeriilor e o dovadă mai mult că apa s’a infectat din însuși clădirea provizorie a galeriei- Dl dr. Pușcariu crede că o contaminare a galeriilor noi prin apele de la vechile galerii era ci neputință, căci atunci numărul baccililor găsiți din galeriile noi ar fi trebuit să fie mai mic, dar nu untăcit mai mare. Același lucru Ie susține și dl dr .Rojniță, care afirmă că o contaminare după cum susține dl Chaigneau n’a putut avea loc. D. dr. Buicliu trage o sravenă săpuneală d-lui Chaigneau, mirăndu-se cum de vine in totdeuna la consiliu cu pledoarii, ca și cum chestia apei ar intrupa-o d-sa iar consiliul sanitar s’ar face singur responsabil. Aici discutăm in mod științific și nu ne instituim nici in acuzatori și nu e prin urmare nevoie nici de apărări. Asupra căușelor boalelor epidemice nu putem să ne pronunțăm zice d. dr. Buicliu—pentru că nu se cunoaștem. Cum de se face că astăzi avem epidemii pe când în alți ani n’am avut, deși orașul era tot atit de insalubru. D. Buicliu crede că la desvoltarea microbilor a contribuit seceta cea mare din ultimii ani și săpăturele multiple ce s’au făcut. Cu privire la apa d. Buicliu zice că constăntându-se ca e insectă, trebuie negreșit să luăm măsuri de îndreptare. Cu privire la galeriile noi trebuie să ascultam statul d-lui dr. Pușcariu și să impunem ca ele să fie instalate in mod definitiv, pe urmă să impunem ca in toate scotele și localuri particulare să se introducă filtre. D. dr. Antonescu cere a se ordona închiderea făntânelor, care sunt și mai periculoase. La un răspuns a d-lui Chaigneau că pentru a preface galeriile va trebui sa se oprească debitul apei. —Selința va permite galerii provizorii respunde d. dr. Pușcariu, tăind astfel pofta la orice alte discuțiuni. Vom reveni in parte asupra discuțiunelor ce au avut loc. In rezumat insa după ce mai vorbește d. dr. Rojiță, consiliul declara apa de băut din Iași ca periculoasă și luând act de afirmare d-lui Chaigneau că galeriile vechi nu se pot repara deci de: 1) instalarea definitivă a galeriilor noi 2) inchiderea făntânelor. 3) introducerea de filtre in școli și localuri publice. 4) Avertisarea publicului de a bea numai apa fiartă sau filtrată. Cuvintul Științei Din intervievat făcut de redactorul nostru eminentului doctor Pușcariu și publicat in „Evenimentul“ in cursul septaminei trecute reieșia in mod evident conștiința omului specialist despre pericolul ce amenință lașul. Lipsa apei insamna moartea unu oraș. Adevărul acesta l’au înțeles de mult acei care au fost puși in fruntea administrației marelor capitale ale Europei și cetățenii acestor orașe au aprobat cu recunoștința cele mai mari sacrificii făcute pentru alimentarea orașelor cu apă potabilă care sa întrunească toate calitățile higienice. O pildă in analele higienei este orașul Viena unde odinioară febra tifoida bintuia cu furie și unde boala aceasta teribilă a ajuns astăzi extrem de rara grație apei care a fost adusă cu belșug și in condiții higienice conform cerințelor științei. Mai anul trecut consiliul comunal al Parisului in contra prerogativelor sale a epuizat credite destinate altor cerinți, a incalcat budgetul unui an viitor. Un moment ziarele doritoare de scandal au stirnit o furtună și a rostit cuvîntul legendar de „Panama“, dar toată lumea a aprobat 1 aflind că cheltuelile extraordinare de care i se vorbea au fost necesitate de alimentarea unor cartiere parisiane cu apă suficientă și higienică. Și de aceia vroim să relevăm stăruință ce arată doctorul Pușcariu afirmind redactorului nostru că ,dacă ar trebui 50 de milioane, tot trebue să aducem apă bună orașului. Noi am luptat fără preget in această direcțiune. Și repetăm ce am afirmat in atîtea rinduri. Clădirile care vor face podoaba lașului, ca Universitatea, abatorul, teatrul etc. nu pot răsplăti orașului nostru pierderea unui singur om, doliul unei singure familii cauzată de lipsa de higiena și in primul loc de infecția apei. Căuăzi am aplaudat cînd un profesor universitar a atins intenționat ex catedra chestiunea acesta și astăzi am ținut să aplăudăm incă odată cuvintul autorizat al A stiinței. A __________________________________ în loc de siluete Zădarnic.. Zadarnic cere să te ’ntălnesc’n glasul teu s’ascult. Căci ochii tei frumoși, imi spun Că m’ai uitat de mult. • b ) * * Avere n’am, dar te iubesc... Iar dansa mi-a șoptit : „Când vântu-r bate ’d portmoneu Te lasă de iubit“. Albu Destăinuiri grave Suntem astazi in pozițiune de a da pe față lucruri asupra cărora s'a pastrat pînă acum cea mai adtncă discreție și garantăm absoluta autenticitate a faptelor. Tratativele Mai intiiu de toate cîteva cuvinte asupra tratativelor dintre guvern și conservatori și a atitudinei d-lui Sturza. D. Lascar Catargiu stabilind înțelegerea cu d. Aurelian a arătat primului ministru demisia. Această demisiune insă nu era natura și la obiecțiunea primului ministru că o demisiune fără dată ar putea să ridice multe dificultăți. D. Catargiu i-a prezintat o scrisoare prin care mitropolitul Ghenadie acordă depline puteri șefului conservatorilor. Scrisoarea termină astfel : MiȘi aila» oa »©"In găsi âe os«vîrâtă să facă a o *eg*er»e die a*avăzuire — a fastaoi am s*o * * * D. Aurelian surprins de această declarație a Mitropolitului Ghenadie reveni asupra tratativelor și puse toate insistențele ca Ghenadie să ceara el insuși revizuirea. D. Catargiu s'a opus obiectând că tratativele s’au încheiat și că numai revine. D. Sturza aflând despre putința de a rezolvi chestia Mitropolitană printro cerere de revizuirea din chiar partea Lui Ghenadie, a imputat guvernului că a procedat cu ușurință și ca au căutat se vede să compromită șeful partidului liberal și intreg partidul, —căci să putea dobindi de la conservatori o cerere de revizuire din partea lui Ghenadie. D. Sturza a declarat că nu acceptă soluțiunea care se prezintă de guvern și că o va combate din toate puterile. Intr’adevăr fostul prim-ministru s’a pus pe lucru împreună cu d. Stătescu și cițiva ocultiști. La Sinod S’a intervenit pe lingă cîțiva membrii din Sinod cari să ceară o cerere de revizuire nu din partea guvernului dar din partea „monahului Ghenadie“. Într’o convorbire violentă a d-lui Sturza cu episcopul Pirtenie șeful ocultei a apostrofat pe Partenie. „i’am retras de la putere fiindcă am declarat chestia mitropolitană închisă. Dacă procedați altfel de cum vă dictez eu, o dtadagă din nou deschisă. Ai fost totdeauna păcătos și dacă ai să te pui in calea mea te caterisesc mai reu decît pe Ghenadie. Am un dosar complect, o știi prea bine, la seama!“. Partenie s’a despărțit declarînd d-lui Sturza că primește lupta și că e gata s’o înceapă. Părueli din Sinod Intr’adevăr Partenie ’și-a varsat tot focul contra d-lui Sturza in prima ședință a Sinodului. Ședința Sinodului care a ridicat caterisirea departe de a fi avut un curs liniștit a fost o ședință cum nu s’a mai pomenit in Sinod. S’au legat, insă prin juramint, membrii sinodului de a nu transpira nimic. Dar afirmăm in mod pozitiv că s'au certat prea sfinții, că s’au apostrofat unii pe alții cu o extremă violență, că s’au smuls cu forța semnaturi, că s’au aruncat amenințări și că a fost chiar O PĂRUI ALA. Aceste fapte n’au pătruns in public incă. —dar, in curind, chiar un membru al Sinodului va divulga totul. Partenie a perorat cumplit contra d-lui Sturza și a declarat că de azi a rupt-o cu partidul d-lui Sturza și că'i va face o crâncenă opoziție oriunde’l va intilni. Partenie merge azi până a declara că e gata a incepe o campanie pentru realegerea lui Ghenadie ca Primat. Aci au ajuns lucrurile. ** # In Senat dacă Sturza va atinge pe Partenie el va da totul pe față. Și atunci se va pune un episcop să ceară, in sinod, caterisirea lui Partenie. Precum Se vede chestia a deschis-o din nou d. Sturza și nu fără calcul. La mesaj sau cu ocazia unei interpelări se va sili pe fostul prim-ministru să facă asupra rezolvirei chestiei mitropolitane o declarație ostilă cabinetului și Sinodului,—și atunci evenimente mai surprinzătoare și de astă dată fatale partidului starzist, se vor ivi Pe mini noutăți. ______ Coresp. Pohod na Sibyr... Din cinci in cinci spre mirarea presei și a Europei telegraful relatează câte un grav eveniment din imperiul vecin, din sfinta Rusie. E ca un ecou care trece in fața noastră cu cuvintul si piere in depărtări. Totul intră in tăcere. Nu se pare că am auzit ceva, dar in fapt nu știm. Zilele din urmă bunăoară s’a vorbit, concis, lăcomie, despre tulburări studențești cu ocazia panachidei in amintirea teribilei catastrofe de la Chodinska, s’a vorbit despre sate și mii de arestări, despre agitații in toate centrele mari universitare. Atit. Vuietele au dispărut, tăcerea s’a întins, firele telegrafice par întrerupte din nou. Așa se petrec lucrurile in sfinta Rusie. La un moment dat, in mijlocul paraliziei mișcărilor, tăcerea tuturor idealurilor și revoltelor, izbucnește o supapă de vulcan, se zărește un moment cerut inroșit de clocotul înăbușit—apoi totul reintră in mersul obicinuit, după ce poliția «a opera in câteva sute de arestări, după ce s'au ales acei destinați ocnelor și Siberiei... Dar nimeni nu știe anume ce s'a petrecut in tainicul imperiu al țărilor, nici odată nu știm numărul morților și închișilor ; presa rusă nu înregistrează nimic, nu protestează, și nu lămurește intimplările. Agitațiile studențești cu toate aceste au fost numeroase in vremea din urmă, dar nimeni n’a știut precis insemnătatea și întinderea lor, după cum nu vom afla ciți martiri și eroi dintre dinșii vor fi trimiși să-și ispășească îndrăzneala in fundul Siberiei grozave. Liniștea domnește peste tot, Alatestate ! Cezar II se ceti pe pagina II-a, Romanul „Intriga iliplală“ EXTERNE Un eveniment care va consfinți poate definitiv alianța franco-rusă va fi călătoria președintelui republicei franceze in Rusia. Se anunță in adevăr pentru primăvara viitoare o vizită a lui Felix Faure la curtea țarului. Proiectul a dat loc la nenumărate discuții in presa franceză și din nou s-a discutat costumul, echipajul, garderoba președintelui in această nouă familiarizare cu marele Imparat. Dar se ridică și obiecțiuni serioase acestei călătorii. Constituția nu prevede imprejurări de asemenea natură, așa incit s’a discutat chiar dacă are dreptul un președinte de republică să părăsească statul și in lipsa lui cine va dirija afacerile republicei. Se știe mai ales cit e de vestiginoasă camera franceză. O împrejurare neprevăzută poate aduce la un moment dat căderea unui guvern. Or, in lipsa președintelui ar urma ca guvernul căzut să continue agera afacerile statului. Gazetele oficioase insă au găsit răspuns la toate obiecțiunile aceste ceia ce denotă că voiajul lui Felix Faure este hotărît, ca răspuns la vizita făcută de Țarul Neculai. Mai interesantă ne-a părut din toate discuțiile presei franceze soluția spiritualului polet Ovris Hugues, care e și deputat al fracțiunei socialiste . Falles done attcler le char, Pourquoi veut-on que je proteste Si Faure s'en va chez le czar ? L’essentiel est qu'il y reste... Ext. di« botoșmi fCorespondență specială) Duminică 17 Noembrie sa făcuse o intrunire la „Clubul Muncitorilor“, la eșirea, muncitorii au fost opriți, de agenții polițienești. Unul vine sus de se plinge : d-lar ce păcate poliția nu ne lasă să mergem acasă, pentru că am intrat aici. Membrul și cetățeanul C. Gheorghian, e însărcinat să ’ntrebe poliția , ce lege s’a călcat, de impiedică pe oameni să se retragă la vetrele lor. Oamenii au fost lăsați să se retragă, iar pe membrul C. Ghiorghian la i atacat agenții polițienești și dus la poliție. Aici e bagat in arest. Cind inopteaza, intră vre-o 8 zbiri 111 arest și cu o furie sălbatică se aruncă asupra lui Ghiorghian și-l maltratează in modul cel mai trivial. După o ședere de 24 oare in arest, Ghiorghian a eliberat. Poliția iși puse in grad să împiedice pe toate căile viguroase mișcarea muncitoare. Pun pe proprietar sa caute pnlegii de sfadă cu membrii clubului. Numai începe și poliția sosește in fața stezei, aici ei arestează din nou pe Ghiorghian însoțit de astă dată de tînarul A. Vaișan, care fregventa liceul și venise să-și ia o carte de la secretarul clubului. La poliție sunt din nou maltratați, polițaiul stătue pe lângă directorul liceului să elimine pe Vaișan. Vaișan deși a arătat că nu s-a făcut cu nimic vinovat și nimic nu se poate dovedi in sarcina sa totuși a fost eliminat. * * * Oamenii poliției puși să păzească ordinea și să impedice călcări de lege sub conducerea polițaiului Hănțescu, fac tocmai contrariul. Fac turburari in întruniri pacinice, scingiuesc, uneltesc calenderi din liceu pentru acei pe cari legea nu ar fi avut de ce a-i pedepsi. Facem apel la dl Ministru de interne ca odată cu pedepsirea celorlalți bătăuși să ia puterea din mina polițaiului Hănțescu, pedepsindu-l intr’un chip exemplar pentru nelegiuirile lui. Poliției Până și serviciul Telegrafo-poștal a ajuns la disposiția polițaiului, iată ce a găsit de cuviință acest serviciu, oprind telegram ce au adresat-o Evenimentului : „Duminică Ghiorghian vorbit „clubul muncitorilor“ arestat, schingiuit, detalii urmează. Și onorabilii telegrafiști, in baza art. 7 au refuzat telegrama. Ce zice dirigintele dl Taranu ?