Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)
1897-01-15 / nr. 1144
1144 frumoasă !... Pe o altă ușă, in stînga se face primirea. Una din necunoscutele cu care am venit și ia ramas bun de la cealaltă, mai in virstă, care o sărută, o mîngîe—și se gătește să plece. Mi-am mulțumit curiozitatea dar rămăsesem foarte impresionat ; o vînzătoare de flori intinde trandafiri și viorele vizitatorilor. Străina care a ieșit odată cu mine pe poartă se miră de interesul cu care priveam la toate. Imaginația mea se plimba in mrejele unor drame fantastice, a unor probleme sociale și prevăzui in acea femee necunoscută un subiect de interes. Pănă s’ajungem la stația omnibusului aflam următoarea intîmplare: Tinăra adusă la spital—italiancă in adevăr cum presupusesem —servisem una din bărătcile care alcătuesc bîlciul parizian—la fete—și fusese, natural, sedusă de un tînăr, care” lucru banal—a părăsit-o după cîteva săptămîni. Și știi, amicul meu, cine e cealaltă, femeia care o adusese, care o mîngâiase cu sărutări, care punea atîta interes și avea atîta milă de ea? Era sora bărbatului seducător!... Femeie săracă și dinsa, cu copii, îmi spunea—că va lua asupra și îngrijirea copilului născut in spital—’1 va crește și’l va Îngriji. Iată un caz de generozitate și solidaritate de sex, asupra căruia ’ți recomandăm să reflectezi. Și vei ajungem atunci la încheierea că in fiecare din noi e un criminal și un despot. Aceasta mi-a fost încheierea după impresia profundă ce mi-a produs priveliștea spitalului. Dar dacă indrăznesc să cuget, găsesc că e naivă învinuirea. Nu există criminali decît unde există lege ; și legea oamenii și-o creiază. Femeia acea meridională, cu temperamentul aprins, va arde poate intr’o si cu vitriol obrazul seducătorului egoist. Justiția va trimite-o la ocnă, conformindu-se aceluiași cod care lasă nepedepsită greșala ori crima bărbatului. Dar este oare o crimă in fapta lui a tânărului care nu s’a supus decît unui instict trecător de care natura duce vina ori răspunderea ? O desăvîrșită emancipare de regim, de reguli și de legi pare cerința supremă a naturii omenești. După cum fără medici e logic de presupus că nu ar exista boli — nu e vorba de accident și chirurgie—tot astfel iu fără lege— nu s’ar cunoaște abuzul. Omul nu insamnă nimic in vasta natură; el intră negreșit, in fața ei, in rîndul celorlalte vietăți, ca și dînsele el a fost supus de marea forță a universului nașterei vieței și morții, in fața ei microbul care omoară mii de vieți, ori care digeră alimentele in stomadul omului nu are mai puțină însemnătate decit „ființa superioară“ cum îi place omului a se numi el insuși, durerea in afară de cea fizică, obștească la toate vietățile este un produs artificial al modului nostru de traiu, al organizației in neamuri, in familii. Dacă in loc cu o singură dezmoștenită, desprețuită, hulită și dezonorată sa-și lase copilul cu durere in suflet și cu gînd de resburare, in azilul public, noi toți—toți ne am fi născut in același mod, crescuți mai liberi decît paserea fără legături morale, fără instinct de milă și egoism de părinți și fii, fără deosebire și ranguri sociale, incepînd și sfîrșind lumea cu noi și in noi, fara sa’i răpim insă ceea ce-i putem da ca fruct al trupului și al gîndului nostru ce ar mai răminea din imaginea acestei lumi pe care o trăim azi, care se răsfringe toată in faptele diverse ale Parisului, plin de cuțite care omoară, de dinamită care distruge, de vitriol care orbește? Atunci aripa de plumb a durerii n’ar mai apasa mersul, sborul omenirii și am avea armonia hazardului in loc de jugul convenției. N’am avea drame de gelozie, nici n’am auzi de prințese care se mărită cu țigani. Poate mizantropia sufletului, poate tristeța timpului mă obosdează cu asemenea ginduri. Ași crede dacă înaintea mea n’ași avea o scrisoare a unui bun prieten scrisă in urma unei „vesele“ seri de crăciun și in care arde o frază amară: „ce ușor s’ar sfirși toate, dacă n’ași ave mamă*, dacă ași fi singur“ ?—Khristis Moda și Clorosa Consecințele respirației defectuoase din causa corsetului strîns. Prin plămîi respirăm, in plămîi mai ales devine sîngele stricat (vînos) prin acțiunea unui element anumit al aerului (oxigen) in stare bună (arterial) necesar economiei organismului; in plămăi, ca să ne exprimăm popular, se pregătește intr’una focul, cu care se incălzește mașina umană. Deoarece insă orice activitate musculară, cere o respirație mai foarte, și deoarece de la forța respirațiunei atîrnă și puterea circulației sîngelui și al procesului de ardere* (oxidațiune);* urmează, că și in repaos nu trebuee o respirație adîncă și foarte pentru a întreține focul necesar economiei noastre. Persoanele strîns corsetate neputînd primi aerul necesar in plămăi, vor întreține un foc slab, de aci urmează o circulație slaba, paloarea pielei, recentă extremităților la cloroticele, sudoarele de la mîini și de la picioare, etc. Cu timpul sîngele cloroticelor se alterează, căci e un ce sigur, că „emoglobinul“, substanța capitală din singe, are nevoe pentru a funcționa de partea aerului, dătătoare de viață* anume de oxigen suficient, fără de care emoglobinul piere. Pe de altă parte, prin apăsarea corsetului asupra stomacului, intestinelor și ficatului, suferă și digestiunea. Ficatul avînd intre altele șî o funcție in prelucrarea emoglobinului fiind insă presat, va lucra anevoios, prin apăsarea ficatului se apasă și vasele mari de sînge, ce se află in pîntece. Iată deci încă doi factori, pe lîngă respirația anevoioasă, că de ce la pesoanele in* chestie, pielea se palidă, mînele și picioarele reci—predispunînd la sudo ei neputînd sîngele să circule liber. Prin întrebuințarea coresetului strins, femeile din societatea bogată, se află intr’o stare igienică tot așa de deplorabilă, ca și nenorocitele lucrătoare, ce sunt nevoite a lucra in odăi intunecoase și reu ventilate. Sermanele lucrătoare sunt anemice, fiindcă li lipsește pe timpul lucrului aerul necesar, respectiv oxigenul spre a li menține în starea normală emoglobinul din sînge. Pe fețele noastre se oprește corsetul strîns de" a respira in voc , "plămînul acestor din urmă, primește de asemenea aer puțin, respectiv, puțin oxigen și sîngele lor devine de asemenea alterat. De aceea avem clorosa la bogați clorosa la sărăci. Natural cînd sîngele se strică, toate organele vor fi alimentate de un sînge stricat sau mai puțin bogat in elementul său principal emogolemul, toate sucurile, cari sînt produsele sîngelui, se vor împuțina, așa și sucurile stomacului și a intestinelor, cari presidă la digestiunea alimentelor, se vor impuțina și mistuirea firește, va suferi. Dr. Polingher. CRONICA ZILEI Cetim in DREPTATEA Aflăm că până acum d-nul Stoicescu nu a restituit incă președintelui Camerei dosarele ce acesta-i încredințase, dosare care sunt privitoare la afacerea portului Constanța. Dl Stoicescu a rugat pe toți amicii săi să intervie pe lângă dl Scorțescu să renunțe la interpelarea ce acesta a anunțat-o. Asemenea dl Stoicescu se teme grozav de mult de interpelarea ce-i va adresa amicul nostru dl Scorțescu cu privire la banchetul dat acasă la dl Stoicescu și plătit din fondurile direcției generale a C. F. a BUC MtEST 3BA.NDS MAGAS '2ST ZDXT BUCAREST Bon Gout Pendant tout le mois de Decembre ÉTRENNES JOUETS MAROQUINERIE EVE ÜT A. IES SACHETS H0ECH08HS FD (J KUKÉT OBJETS OE FA ATA ISIÉ LES HEI Iz LE II RS «AÜTS FRAÜCAIS QUE M/OH 8* Ul SSE PKODUIKE EVENIMENTUL Duminică a avut loc pentru a doua oară întrunirea societaței „Junimea literară“ de curînd înființată sub președenția d-lui V. Pogor. întrunirea a avut loc la dl dr. Bogdan. Vom publica miine o dare de seamă Monitorul Oficial publică decretul prin care dl Petre Fintînariu, profesor la liceul național din Iași, este numit in postul de inspector școlar al invățămîntului primar, circumscripția Iași, in locul d-lui I. V. Praja, demisionat. Celebrul practician, dl dr. Nothnagel, a plecat aseară din capitală D-sa a fost chemat la patul prințului Dim. Ghica, a cărui stare este desperată. Dl dr. Nothnagel a declarat că dacă se va izbuti a se da ceva hrană octogenarului bolnav, atunci el va mai putea trăi citeva luni. O Minie, 14 curent, se vor face următoarele alegeri parțiale de deputat. La Govurlui,col. II. La Fălticeni, col. III. La Romana,ți. col. I. La Putna col. I. In ziua de 16 curent se vor face următoarele alegeri parțiale pentru Senat: La Vaslui col. I* Iași I, Botoșani I, și Putna 1. In ziua de 9 Fevruarie se va face la Braila alegerea pentru col. II de Senat. X RUBRICA CALATORILOR HOTEL TRAIAN : Gh. Aresiadi proprietar Tecuciu, Dimitri Murgulez proprietar București, S. Scheinfeld comersant București, Constantin Jean avocat București, C. Manoliu avocat București, Hori Petrescu student București, Maior Pruncu propietar Botoșani. HOTEL EUROPA: R. Cappon agent Giurgiu, B. Taubes comerciant Ploești, V. Mandinescu proprietar Roman, I. Gocuță secretar Botoșani, D. Bogdansky farmacist Ștefănești,N. Grauer voiajor București, G. Nedelcu proprietar Vasluiu. X Cronica teatrală MASCOTA dri seara s’a reprezentat frumoasa operetă, MASCOTA care deși e atit de cunoscută totuși muzica ei încîntătoare are atîta atracțiune, nncit ai putea-o asculta cît de multe ori și tot cu plăcere. Interpretațiunea* eri seara a fost bună și constatăm cu plăcere că pe fiecare zi opereta face progrese ; așa d-ra NIXAU in rolul Bettinei a fost foarte bine, d-sa a imitat perfect pe fata de țară atit in mișcări cît și in jargon. D-ra SAINTS de asemenea a fost bine in rolul Biammetei. Dintre artiști s’au distins mai cu samă simpaticul SANDRE in rolul lui Laurent, d. FAURE in acel a lui Pippo, precum si d-nii CADEAU și DUFRESIY cel intăiu in rolul lui Trittelini iar cel al doile in acel a lui Rocco. ★* * Lume a fost destul de multă cu tot timpul nefavorabil care era ori seara. .e. Aflăm cu părere de rău că muncitorul Mihailescu ban curățitor de vagoane din stația Iași inbolnăvindu-se din causa muzicei, au fost oprit de a lucra 3 zile de cătră medicul gărei d. dr. Frey. Insă d. inspector Vasile Poliacoff n’a vrut se ție in samă că Mihailescu este bolnav și nici de adeverința medicului prin care certifică boala și că are absolută nevoe de cel puțin 3 zile de repaos, amenințind chiar pe Mihailescu că dacă nu vine la serviciu îl destitue. Noi speram că d. Poliakoff va acorda cerința medicului nu a lui Mihailescu, la caz contrar vom reveni cu amănunte senzaționale. a MARIE MAGUIER Impresariul Dorval căruea ii datorim deja un număr insemnat de seri plăcute mai cu samă reprezentațiile artiștilor de la Comedia Franceză, trebuie se sosească in curînd se deie o serie de reprezentații , cu d-na MARIE MAGNIER prețioasa și frumoasa stea pariziană. MARIE MAGNIER a cărui frumuseță foarte remarcată și a cărui joc vesel a făcut din ea o artistă de primul ordin, va juca dintre rolurile cele mai bine jucate de ea la Paris.Existența luxoasă și artistică a incîntătoarei artiste ea îndepărtat totdeauna ideea unui turneu. A trebuit îndrăzneala bine cunoscută a impresariului Dorval care a trebuit să facă d-nei MAGNIER oferte fabuloase și nu ea invins rezistența ei decît prin mari sacrificii. Astfel vom avea ocazia de a aplauda fineța, originalitatea și eleganța pe care d-na MAGNIER le unește cu frumosul ei talent de seducătoare comediană, căci bunul său gust și splendidele ei toalete a fost admirat de Parisul intreg căruia intrucîtva ii dictează modele zilei. Repertorul acestui turneu cuprinde : La Do.toresse, Les Ménages Parisiens, La Papillone, Monsieur chasse, La Fetite marquise, etc. Va fi un adevarat regal artistic pe care ni-l va oferi d-na MAGNIER care a ales cele mai frumoase piese și care va fi însoțită de o trupă de artiști de elita cari au jucat pe cele mai mari scene ale Parisului. Piese frumoase, interpretațiuni perfecte toate acestea vor atrage chiar și pe cei mai dificili, și, suntem siguri ca la representațiile d-nei MAGNIER va asista tot publicul nostru amator de tot ceea ce e frumos.X Eri s’a furat din cancelaria casieriei generale a județului Iași, o condică cu chitanțe. ZSupa toate cercetările nu s’a putut descoperi cine ar fi furat’Oa Se chinuește a fi vreun perceptor fiscal. X Epidemiile in Iași In strada Ștefan-cel-Mare la cafeneaua Bursa, aseară a murit de scarlafina un copil in etate de 4 ani a d-lui Moriț Botez.* * * Eri s’a internat in spitalul Pușcasiu un copil in etate de 8 ani, a locuitorului Pavel Cornea din comuna Cucuteni și pe femeea Ecaterina Ciubotariu in etate de 20 ani tot din Cucuteni, ambii greu bolnavi de scarlatină. K Azi se va da a 2-a probă in scris concurenților pentru catedra de limba și literatura romină de la Universitatea din București. De miine se vor incepe probele orale. Tinărul Graur elev la „Hautes études“ din Paris, vechiu normalist ieșan a ținut o importantă conferință in localul Ligei române din capitala Franței asupra pericolului „panslavismului in Romînia.“ Cuvîntare foarte documentată și admirabilă concepută a d-lui Graur a produs cea mai vie impresiune printre tinerii romîni din Paris și comitetul ligei a decis publicarea conferinței din care vom da in curînd un rezumat cetitorilor noștri. Inmormîntarea doctorului Strică. Cortesul a pornit la oarele 2 și jun. de la ultima locuința a defunctului strada Bărboiu, urmat in afară de falnica familie, de un numeros public alcătuit in mare parte de muncitori. Grupurile socialiste din localitate au fost reprezentate prin o delegațiune a clubului muncitorilor cu steagul roș, precum și de o numeroasă delegațiune a grupului social-democrat evreu „Lumina“ avînd in frunte steagul roș al grupării. înaintea pornirei cortejului, dl Spirt intern al spitalului israelit a rostit o scurtă cuvîntare, relevînd meritele regretatului luptător al social-democrației române. Carul funebru era acoperit de numeroase coroane, printre care am remarcat aceia a grupului, a clubului social-democrației române „Lumea Noua“, „grupului Lumina“ a surorei și fratelui defunctului etc. Ajuns la cimitirul israelit, sicriul a fost scos de către lucrătorii și dus in camera mortuară, unde de pe tribună au ținut cuvîntări d-nii L. Ghelerter din partea grupului Lumina, care a deplîns un scumpul decedat pe unul din percursorii acestei grupări și pe unul din colaboratorii cei mai valoroși a revistei Lumina. „Așa ți-a fost voința prietene Stîncă, ca la mormintul tău să strigăm trăiască social-democrația“ și încheie cuvintarea sea dl Ghelerter. Mai vorbește muncitorul Gh. Petrovici in numele țerănimei pe care a iubit-o dr. Stincă, iar studentul uscatu in numele tineimei socialiste și a clubului muncitorilor din Iași. După care membrii partidului soc. dem. ridică pe umeri sediul spre a duce la vecinicul locaș pe neuitatul lor prieten. Con. Domnul avocat S. GoldenthU face cunoscut onor sei clienți ca din cauza boalei fiului seu a plecat in străinătate pentru timp de trei septămini de TEATRALE Holten Tomnatici. Piesă in 5 acte de V. Sardou traducere de d. G. lonescu. Piesa lui Victorien Sardou, ce are a se representa Joi este una din cele mai fericite producțiuni al acestui magician al scenei. Ea ne represintă una din cele mai otrăvitoare a societăței moderne, care in zilele noastre formează cea mai mare preocupațiune a oamenilor de stat francezi, acest resultat al egoismului, care să numește holtei tomnatici. Departe de a face o chestie socială sau politică, autorul, cu verva-i cunoscută care face din el cel mai puternic scriitor teatral modern, a făcut o expunere strălucită a moravurilor pariziene, culegînd o serie intreagă de tipuri ale egoismului bărbătesc, punindu-se față in față cu tipurile ideale femeești cele mai delicate și alese. Din acest contrast reesă tot farmecul al acestei creațiuni a celebrului scriitor. Succesul ce-1 a avut această piesă pe toate scenele Europei și Americei este o garanție despre succesul ce desigur ’1 va avea și la noi. De prisos a mai adăuga că rolurile principale din piesă sunt ținute de d-nele Pruteanu, Gozinschi Petrone etc. și de d-nii Constantinescu, Dimitrescu, Gozinschi, Popovici etc. ceia ce ie o garanție mai mult despre succesul acestei piese. X D-l d-rimerool, medicul desp. 3, era cu ocazia inspecției ce au acut pieței sft. Spiridon a descoperit la măcelarul Neculai Maftei 45 kgr. de carne veche in putrefacție, carne ce mumitul o vindea la sarad. D-l dr Imerud, a ordonat ca carnea să se îngroape afară din oraș, ear pe contravenient s’a dat judecaței. e DE LA DIRC După cum am anunțat deja in astă seară are loc primul debut al renumiților clovni muzicali FRAȚII URSEL 10 de spre cari se spun adevărate minuni. Din programul foarte variat mai putem cita pe Miss Lola gingașa gimnastică, biciclistul Daslow, frații Caprini precum și marea atracțiune actuală The sewn Jones. a . Einfast János Cea mai sigura, cea mai eficace și cea mai plăcută din Apele Purgative - Reputatiune Universala. Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen si Frenesius. Autorizată de Stat -*pap* Unica după aprecierile numeroaselor celebritați in medicină din Francia și străinătate. A se feri de contrafaceri Rugăm a se cere ca toate etichetele și dopurile să poate numele Andiiei§ s >§U* odehenii fURdil Dl W11M Se aduce la cunoștința d-lor podgoreni că se afla de vânzare pe moșia mea Gornești comuna Miroslava haragi de prima calitate, tăeți din Fidăcina, cu un preț conveniabil. Doritorii se pot adresa la administrația mea in Gornești, iar in Iași la dl.. Solomon Brunner,* strada Ștefan cel Mare No. 39 vis-a-vis de Mitropolie. Cu stimă Rf. M. Faierștein Doctorul H. Solomovici chirurg stabilndu-se in acest oraș strada No. 16 consultă in toate zilele deja ,8 Veche JL, a. m. și de la 3 -5 p. m. Gutilujuni gatuite pentru săraci. Ocaziw de rară Cum actulminte esecutez planul general al orașului Iași, sunt dispus a oferi d-lor proprietari din Iași planurile proprietăților d-lor, lucrate cu cea mai midifioa*sa exactitate, pentru un preț redus de *50%, din prețul obicinuit pentru atarlucrări. Amatorii se pot adresa in fiecare zi la biuroul meu din strada Lăpușneanu No. 15 Inginer Grigore Bejan DE VANZARE Două case cu toate atenansele necesare situată Strada Toma Cosma No. 9 și No 7. A se adressa la d-na Brata Văsescu Strada Toma Cosma No. 9 9718 Academia Română Publicațiune Fn ziua de 7 Februarie 1897, la ora 2 p. m. se va ține licitația fie publică prin oferte sigilate, in localul Academiei Române din București, calea Victoriei 135, pentru arendarea pe un period de șapte ani, de la 23 Aprilie 1898 —23 Aprilie 1905, a următoarelor moșii : 1. Fundu-Chiselet cu balta ei din Județul Ilfov, plasa Oltenița, 2. Roșiorii cu morile ei din județul Suceava, plasa Moldova. Condițiunile de arendare se pot vedea in fiecare zi de lucru in cancelaria Academiei intre orele 25 p. m. DE ARENDAT 50 fălci arătură, și 50 fălci pădure in comuna Ipatele sunt de vânzare sau de arendat, a se adresa la sub-semnatul V. Botez str. Albineț No. 24 la Casiilio Mislea „GRÜNBERG“ Strada Golia Incadramente de tablouri Atelier propriu Berăria Unirea A cosit Jambon adevarat de Praga.