Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)

1897-01-15 / nr. 1144

1144 frumoasă !... Pe o altă ușă, in stînga se face primirea. Una din necunoscutele cu care am venit­­ și ia ramas bun de la cea­­l­altă, mai in virstă, care o sărută, o mîn­­gîe—și se gătește să plece. Mi-am mulțu­mit curiozitatea dar rămăsesem foarte im­presionat ; o vînzătoare de flori intinde trandafiri și viorele vizitatorilor. Străina care a ieșit odată cu mine pe poartă se miră de interesul cu care pri­veam la toate. Imaginația mea se plimba in mrejele unor drame­ fantastice, a unor probleme sociale și prevăzui in acea femee necunoscută un subiect de interes. Pănă­­ s’aj­ungem la stația omnibusului aflam­ ur­mătoarea intîmplare: Tinăra adusă la spital—italiancă in ade­văr cum presupusesem —servise­m­ una din bărătcile care alcătuesc bîlciul pari­zian—la fete—și fusese, natural, sedusă de un tînăr, care” lucru banal—a părăsit-o după cîte­va săptămîni. Și știi, amicul meu, cine e cealaltă, femeia care o adusese, ca­re o mîngâiase cu sărutări, care punea atîta interes și avea atîta milă de ea? Era sora bărbatului seducător!... Femeie să­racă și dinsa, cu copii, îmi spunea—că va lua asupra­ și îngrijirea copilului născut in spital—’1 va crește și’l va Îngriji. Iată un caz de generozitate și solidari­tate de sex, asupra căruia ’ți recomandăm să reflectezi. Și vei ajungem atunci la în­cheierea că in fie­care din noi e un cri­minal și un despot. Aceasta mi-a fost încheierea după im­presia profundă ce mi-a produs priveliș­tea spitalului. Dar dacă indrăznesc să cu­get, găsesc că e naivă învinuirea. Nu există criminali de­cît unde există lege ; și legea oamenii și-o creiază. Femeia a­­cea meridională, cu temperamentul aprins, va arde poate intr’o si cu vitriol obrazul seducătorului egoist. Justiția va trimite-o la ocnă, conformindu-se aceluiași cod care lasă nepedepsită greșala ori crima bărba­tului. Dar este oare o crimă in fapta lui a tânărului care nu s’a supus de­cît unui instict trecător de care natura duce vina ori răspunderea ? O desăvîrșită emanci­pare de regim, de reguli și de legi pare cerința supremă a naturii omenești. După cum fără medici e logic de presupus că nu ar exista boli — nu e vorba de acci­dent și chirurgie—tot astfel iu fără lege— nu s’ar cunoaște abuzul. Omul nu insa­­mnă nimic in vasta natură; el intră ne­greșit, in fața ei, in rîndul celorlalte vie­tăți, ca și dînsele el a fost supus de ma­rea forță a universului nașterei vieței și morții, in fața ei microbul care omoară mii de vieți, ori care digeră alimentele in stomad­ul omului nu are mai puțină însemnătate de­cit „ființa superioară“ cum îi place omului a se numi el insuși, du­rerea in afară de cea fizică, obștească la toate vietățile este un produs artificial al modului nostru de traiu, al organizației in neamuri, in familii. Dacă in loc cu o singură dezmoștenită, desprețuită, hulită și dezonorată sa-și lase copilul cu du­rere in suflet și cu gînd de resburare, in azilul public, noi toți—toți ne am fi năs­cut in același mod, crescuți mai liberi de­cît paserea fără legături morale, fără instinct de milă și egoism de părinți și fii, fără deosebire și ranguri sociale, in­­cepînd și sfîrșind lumea cu noi și in noi, fara sa’i răpim insă ceea ce-i putem da ca fruct al trupului și al gîndului nostru ce ar mai răminea din imaginea acestei lumi pe care o trăim azi, care se răsfrin­­ge toată in faptele diverse ale Parisului, plin de cuțite care omoară, de dinamită care distruge, de vitriol care orbește? A­­tunci aripa de plumb a durerii n’ar mai apasa mersul, sborul omenirii și am avea armonia hazardului in loc de jugul con­venției. N’am avea drame de gelozie, nici n’am auzi de prințese care se mărită cu țigani. Poate mizantropia sufletului, poate tris­­teța timpului mă obosdează cu asemenea ginduri. Ași crede dacă înaintea mea n’ași avea o scrisoare a unui bun prieten scrisă in urma unei „vesele“ seri de crăciun și in care arde o frază amară: „ce ușor s’ar sfirși toate, dacă n’ași ave mamă*, dacă ași fi singur“­ ?—K­hristis Moda și Clorosa Consecințele respirației defectuoase din causa corsetului strîns. Prin plămîi respirăm, in plămîi mai a­­les devine sîngele stricat (vînos) prin ac­țiunea unui element anumit al aerului (oxigen) in stare bună (arterial) necesar economiei organismului; in plămăi, ca să ne exprimăm popular, se pregătește in­­tr’una focul, cu care se incălzește mașina umană. De­oare­ce insă ori­ce activitate mus­culară, cere o respirație mai foarte, și de­oare­ce de la forța respirațiunei atîrnă și puterea circulației sîngelui și al proce­sului de ardere* (oxidațiune);* urmează, că și in repaos nu trebuee o respirație adîncă și foarte pentru a întreține focul necesar economiei noastre. Persoanele strîns cor­­setate neputînd primi aerul necesar in plămăi, vor întreține un foc slab, de aci urmează o circulație slaba, paloarea pie­lei, recentă extremităților la cloroticele, sudoarele de la mîini și de la picioare, etc. Cu timpul sîngele cloroticelor se alte­rează, căci e un ce sigur, că „emoglobi­­nul“, substanța capitală din singe, are ne­­voe pentru a­ funcționa de partea aerului, dătătoare de viață* anume de oxigen su­ficient, fără de care emoglobinul piere. Pe de altă parte, prin apăsarea corse­tului asupra stomacului, intestinelor și ficatului, suferă și digestiunea. Ficatul a­­vînd intre altele șî o funcție in prelucrarea emoglobinului fiind insă presat, va lucra anevoios, prin apăsarea ficatului se apasă și vasele mari de sînge, ce se află in pîn­­tece. Iată deci încă doi factori, pe lîngă respirația anevoioasă, că de ce la pesoa­­nele in* chestie, pielea se palidă, mînele și picioarele reci—predispunînd la sudo ei neputînd sîngele să circule liber. Prin întrebuințarea coresetului strins, femeile din societatea bogată, se află in­tr’o stare igienică tot așa de deplorabilă, ca și nenorocitele lucrătoare, ce sunt ne­voite a lucra in odăi intunecoase și reu ventilate. Sermanele lucrătoare sunt anemice, fi­­ind­că li lipsește pe timpul lucrului ae­rul necesar, respectiv oxigenul spre a li menține în starea normală emoglobinul din sînge. Pe fețele noastre se oprește corsetul strîns de" a respira in voc , "plămînul a­­cestor din urmă, primește de asemenea aer puțin, respectiv, puțin oxigen și sîn­gele lor devine de asemenea alterat. De aceea avem clorosa la bogați­ clo­rosa la sărăci. Natural cînd sîngele se strică, toate orga­nele vor fi alimentate de un sînge stricat sau mai puțin bogat in elementul său principal emogolem­ul, toate sucurile, cari sînt produsele sîngelui, se vor împuțina, așa și sucurile stomacului și a intestine­lor, cari presidă la digestiunea alimente­lor, se vor im­puțina și mistuirea firește, va suferi. Dr. Polingher. CRONICA ZILEI Cetim in DREPTATEA Aflăm că până acum d-nul Stoicescu nu a restituit incă președintelui Camerei dosa­rele ce acesta-i încredințase, dosare care sunt privitoare la­­ afacerea portului Con­stanța. Dl Stoicescu a rugat pe toți amicii săi să intervie pe lângă dl Scorțescu să renunțe la interpelarea ce acesta a a­­nunțat-o. Asemenea dl Stoicescu se teme grozav de mult de in­terpelarea ce-i va adresa a­­micul nostru dl Scorțescu cu privire la banchetul dat acasă la dl Stoicescu și plă­tit din fondurile direcției ge­nerale a C. F. a BUC MtEST 3BA.NDS MAGAS '2ST ZDXT BUCAREST Bon Gout Pendant tout le mois de Decembre ÉTRENNES JOUETS MAROQUINERIE EVE ÜT A. IES SACHETS H0ECH08HS FD (J KUKÉT OBJETS OE FA ATA ISIÉ LES HEI Iz LE II RS «AÜTS FRAÜCAIS QUE M/OH 8* Ul SSE PKODUIKE EVENIMENTUL Duminică a avut loc pentru a doua oară întrunirea societaței „Junimea lite­rară“ de curînd înființată sub președen­­ția d-lui V. Pogor. întrunirea a avut loc la dl dr. Bo­gdan. Vom publica miine o dare de seamă Monitorul Oficial publică decretul prin care dl Petre Fintînariu, profesor la li­ceul național din Iași, este numit in postul de inspector școlar­­ al invățămîntului pri­mar, circumscripția Iași, in locul d-lui I. V. Praja, demisionat. Celebrul practician, dl dr. Nothnagel, a plecat aseară din capitală D-sa a fost chemat la patul prințului Dim. Ghica, a cărui stare este desperată. Dl dr. Nothnagel a declarat că dacă se va izbuti a se da ceva hrană octogenaru­lui bolnav, atunci el va mai putea trăi cite­va luni. O Minie, 14 curent, se vor face următoa­rele alegeri parțiale de deputat. La Govurlui,­­col. II. La Fălticeni, col. III. La Romana,ți. col. I. La Putna col. I. In ziua de 16 curent se vor face urmă­toarele alegeri parțiale pentru Senat: La Vaslui col. I* Iași I, Botoșani I, și Putna 1. In ziua de 9 Fevruarie se va face la Braila alegerea pentru col. II de Senat. X RUBRICA CALATORILOR HOTEL TRAIAN : Gh. Aresiadi propri­etar Tecuciu, Dimitri Murgulez proprie­tar București, S. Scheinfeld comersant Bu­curești, Constantin Jean avocat București, C. Manoliu avocat București, Hori Petrescu student București, Maior Pruncu propie­­tar Botoșani. HOTEL EUROPA: R. Cappon agent Giurgiu, B. Taubes comerciant Ploești, V. Mandinescu proprietar Roman, I. Go­­cuță secretar Botoșani, D. Bogdansky far­macist Ștefănești,­­N. Grauer voiajor Bu­curești, G. Nedelcu proprietar Vasluiu. X Cronica teatrală MASCOTA dri seara s’a reprezentat frumoasa ope­retă, MASCOTA care de­și e atit de cu­noscută totuși muzica ei încîntătoare are atîta atracțiune, nn­cit ai putea-o asculta cît de multe ori și tot cu plăcere. Interpretațiunea* eri seara a fost bună și constatăm cu plăcere că pe fie­care zi o­­pereta face progrese ; așa d-ra NIXAU in rolul Bettinei a fost foarte bine, d-sa a imitat perfect pe fata de țară atit in miș­cări cît și in jargon. D-ra SAINTS de a­­semenea a fost bine in rolul Biammetei. Dintre artiști s’au distins mai cu samă simpaticul SANDRE in rolul lui Laurent, d. FAURE in acel a lui Pippo, precum si d-nii CADEAU și DUFRESIY cel intăiu in rolul lui Trittelini iar cel al doile in acel a lui Rocco. ★* * Lume a fost destul de multă cu tot tim­pul nefavorabil care era ori seara. .­e. Aflăm cu părere de rău că muncitorul Mihailescu b­an curățitor de vagoane din stația Iași inbolnăvindu-se din causa muzi­cei, au fost oprit de a lucra 3 zile de cătră medicul gărei d. dr. Frey. Insă d. inspector Vasile Poliacoff n’a vrut se ție in samă că Mihailescu este bolnav și nici de adeverința medicului prin care certi­fică boala și că are absolută nevoe de cel puțin 3 zile de repaos, amenințind chiar pe Mihailescu că dacă nu vine la serviciu îl destitue. Noi speram că d. Poliakoff va acorda cerința medicului nu a lui Mihailescu, la caz contrar vom reveni cu amănunte sen­zaționale. a MARIE MAGUIER Impresariul Dorval căruea ii datorim deja un număr insemnat de seri plăcute mai cu samă reprezentațiile artiștilor de la Comedia Franceză, trebuie se­ sosească in curînd se deie o serie de reprezentații , cu d-na MARIE MAGNIER prețioasa și frumoasa stea pariziană. MARIE MAGNIER a cărui frumuseță foarte remarcată și a cărui joc vesel a făcut din ea o artistă de primul ordin, va juca dintre rolurile cele mai bine ju­cate de ea la Paris.­­Existența luxoasă și artistică a in­­cîntătoarei artiste ea îndepărtat tot­de­a­una ideea unui turneu. A trebuit îndrăz­neala bine cunoscută a impresariului Dorval care a trebuit să facă d-nei MAG­NIER oferte fabuloase și nu ea invins re­zistența ei de­cît prin mari sacrificii. Astfel vom avea ocazia de a aplauda fineța, originalitatea și eleganța pe care d-na MAGNIER le unește cu frumosul ei talent de seducătoare comediană, căci bunul său gust și splendidele ei toalete a fost admirat de Parisul intreg căruia in­tru­cît­va ii dictează modele zilei. Repertorul acestui turneu cuprinde : La Do.toresse, Les Ménages Parisiens, La Papillone, Monsieur chasse, La Fetite marquise, etc. Va fi un adevarat regal artistic pe care ni-l va oferi d-na MAGNIER care a ales cele mai frumoase piese și care va fi în­soțită de o trupă de artiști de elita cari au jucat pe cele mai mari scene ale Pa­risului. Piese frumoase, interpretațiuni perfecte toate acestea vor atrage chiar și pe cei mai dificili, și, suntem siguri ca la repre­­sentațiile d-nei MAGNIER va asista tot publicul nostru amator de tot ceea ce e frumos.X Eri s’a furat din cancela­ria casieriei generale a ju­dețului Iași, o condică cu chitanțe. ZSupa toate cercetările nu s’a putut descoperi cine ar fi furat’Oa Se chinuește a fi vre­un perceptor fiscal. X Epidemiile in Iași In strada Ștefan-cel-Mare la cafeneaua Bursa, aseară a murit de scarlafina un co­pil in etate de 4 ani a d-lui Moriț Botez.* * * Eri s’a internat in spitalul Pușcasiu un copil in etate de 8 ani, a locuitorului Pavel Cornea din comuna Cucuteni și pe femeea Ecaterina Ciu­­botariu in etate de 20 ani tot din Cucuteni, ambii greu bolnavi de scarlatină. K Azi se va da a 2-a probă in scris con­curenților pentru catedra de limba și li­teratura romină de la Universitatea din București. De miine se vor incepe probele orale. Tinărul Graur elev la „Hautes é­­tudes“ din Paris, vechiu normalist ieșan a ținut o importantă conferință in loca­lul­ Ligei române din capitala Franței a­­supra pericolului „panslavismului in Ro­­mînia.“ Cuvîntare foarte documentată și admirabilă concepută a d-lui Graur a produs cea mai vie im­presiune printre ti­nerii romîni din Paris și comitetul ligei a decis publicarea conferinței din care vom da in curînd un rezumat cetitorilor noștri. Inmormîntarea doctorului Strică. Cortesul a pornit la oarele 2 și jun. de la ultima locuința a defunctului strada Bărboiu, urmat in afară de falnica fami­lie, de un numeros public alcătuit in mare parte de muncitori. Grupurile socialiste din localitate au fost reprezentate prin o delegațiune a clu­bului muncitorilor cu steagul roș, precum și de o numeroasă delegațiune a grupului social-democrat evreu „Lumina“ avînd in frunte steagul roș al grupării. înaintea pornir­ei cortejului, dl Spirt in­tern al spitalului israelit a rostit o scurtă cuvîntare, relevînd meritele regretatului luptător al social-democrației române. Carul funebru era acoperit de nume­roase coroane, printre care am remarcat aceia a grupului, a clubului social-demo­crației române „Lumea Noua“, „grupului Lumina“ a surorei și fratelui defunctu­lui etc. Ajuns la cimitirul israelit, sicriul a fost scos de către lucrătorii și dus in camera mortuară, unde de pe tribună au ținut cu­­vîntări d-nii L. Ghelerter din partea gru­pului Lumina, care a deplîns un scumpul decedat pe unul din percursorii acestei grupări și pe unul din colaboratorii cei mai valoroși a revistei Lumina. „Așa ți-a fost voința prietene Stîncă, ca la mormintul tău să strigăm trăiască so­­cial-democrația“ și încheie cuvintarea sea dl Ghelerter. Mai vorbește muncitorul Gh. Petrovici in numele țerănimei pe care a iubit-o dr. Stincă, iar studentul usca­tu in numele ti­neimei socialiste și a clubului muncito­rilor din Iași. După care membrii partidului soc. dem. ridică pe umeri sedi­ul spre a duce la vecinicu­l locaș pe neuitatul lor prieten. Con. Domnul avocat S. GoldenthU face cu­noscut onor­ sei clienți ca din cauza boa­lei fiului seu a plecat in străinătate pen­tru timp de trei septămini d­e TEATRALE Holten­ Tomnatici. Piesă in 5 acte de V. Sardou traducere de d. G. lonescu. Piesa lui Victorien Sardou, ce are a se representa Joi este una din cele mai fe­ricite producțiuni al acestui magician al scenei. Ea ne represintă una din cele mai otrăvitoare a societăței moderne, care in zilele noastre formează cea mai mare pre­­ocupațiune a oamenilor de stat francezi, acest resultat al egoismului, care să nu­mește holtei tomnatici. Departe de a face o chestie socială sau politică, autorul, cu verva-i cunoscută care face din el cel mai puternic scriitor teatral modern, a făcut o expunere strălucită a moravurilor pariziene, culegînd o serie intreagă de ti­puri ale egoismului bărbătesc, punindu-se față in față cu tipurile ideale femeești cele mai delicate și alese. Din acest con­trast reesă tot farmecul al acestei crea­­țiuni a celebrului scriitor. Succesul ce-1 a avut această piesă pe toate scenele Eu­ropei și Americei este o garanție despre succesul ce de­sigur ’1 va avea­ și la noi. De prisos a mai adăuga că rolurile prin­cipale din piesă sunt ținute de d-nele Pru­­teanu, Gozinschi Petrone etc. și de d-nii Constantinescu, Dimitrescu, Gozinschi, Po­­povici etc. ceia ce ie o garanție mai mult despre succesul acestei piese. X D-l d-r­imerool, medicul desp. 3, era cu ocazia inspecției ce a­u acut pieței sft. Spiridon a descoperit la măcelarul Necu­­lai Maftei 45 kgr. de carne veche in pu­trefacție, carne ce mumitul o vindea la sarad. D-l d­r Imerud­, a ordonat ca carnea să se îngroape afară din oraș, ear pe contravenient s’a dat judecaței. e DE LA DIRC După cum am anunțat deja in astă sea­ră are loc primul debut al renumiților clovni muzicali FRAȚII URSEL 10 de­ spre cari se spun adevărate minuni. Din programul foarte variat mai putem cita pe Miss Lola gingașa gimnastică, bi­ciclistul Daslow, frații Caprini precum și marea atracțiune actuală The sewn Jon­es. a . Einfast János Cea mai sigura, cea mai eficace și cea mai plăcută din Apele Purgative - Reputatiune Universala. Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen si Frenesius. Autorizată de Stat -*pap* Unica după aprecierile nu­meroaselor celebritați in medicină din Francia și străinătate. A se feri de contrafaceri Rugăm a se cere ca toate etichetele și dopurile să poate numele An­dii­e­i§ s >§U* od­­­e­he­n­ii fURd­il Dl W11M Se aduce la cunoștința d-lor podgoreni că se afla de vânzare pe moșia mea Gor­­nești comuna Miroslava haragi de prima calitate, tăeți din Fidăcina, cu un preț conveniabil. Doritorii se pot adresa la administrația mea in Gornești, iar in Iași la dl.. Solo­mon Brunner,* strada Ștefan cel Mare No. 39 vis-a-vis de Mitropolie. Cu stimă Rf. M. Faierștein Doctorul H. Solomovici chirurg stabilndu-se in acest oraș strada No. 16 consultă in toate zilele deja ,8 Veche JL, a. m. și de la 3 -5 p. m. Gutilujuni gatuite pentru săraci. Ocaziw de rară Cum actulminte esecutez planul gene­ral al orașului Iași, sunt dispus a oferi d-lor proprietari di­n Iași planurile pro­­prietăților d-lor, lucrate cu cea mai mi­dif­­ioa*sa exactitate, pentru un preț redus de *50%, din prețul obicinuit pentru atar­­lucrări. Amatorii­ se pot adresa in fie­care zi la biuroul m­eu din strada Lăpușnea­­nu No. 15 Inginer Grigore Bejan DE VANZARE Două case cu toate atenansele necesare situată Strada Toma Cosma No. 9 și No 7. A se adressa la d-na Brata Văsescu Strada Toma Cosma No. 9 9718 Academia Română Publicațiune Fn ziua de 7 Februarie 1897, la ora 2 p. m. se va ține licitația fie publică prin oferte sigilate, in localul Academiei Române din București, calea Victoriei 135, pentru arendarea pe un period de șapte ani, de la 23 Aprilie 1898 —23 Aprilie 1905, a următoarelor moșii : 1. Fundu-Chiselet cu balta ei din Jude­țul Ilfov, plasa Oltenița, 2. Roșiorii cu morile ei din județul Suceava, plasa Moldova. Condițiunile de arendare se pot vedea in fie­care zi de lucru in cancelaria A­­cademiei intre orele 2­5 p. m. DE ARENDAT 50 fălci arătură, și 50 fălci pădure in comuna Ipatele sunt de vânzare sau de arendat, a se adresa la sub-semnatul V. Botez str. Albineț No. 24 la Casii­l­io Mislea „GRÜNBERG“ Strada Golia Incadramente de tablouri Atelier propriu Berăria Unirea A cosit Jambon adevarat de Praga.

Next