Evenimentul, ianuarie-martie 1898 (Anul 6, nr. 1425-1494)

1898-01-14 / nr. 1433

ANUL AL V-lea No. 1433 EDIȚIA ffl­a ■SCgMHIMWIMI » • 1 *36-Un număr In bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN ABONAMENTE nainte pe un an : ,, ,, 11 luni . ,, ,, 3 luni . In străinătate un an Lei 24— . „ 12— REDACȚIA LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI STRADA STEFAN CEL MARE No. 38 asuși Director Politic G­R. SCORȚESCU MERCURI 14 IANUARIE 1898 Anunciuri inserții .si Reclame Pe pagina 1 linia garmonid Lei 4­111 IV 50 Un număr 1 U bani . ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIM­EN­TUL“ STR. STEFAN CEL M1RAE LA CATUL I-la Sit­ vs.a.isist Entusiasmul de căte­ va zile jx dispă­rut, si azi când doi se'ntălnesc, apoi cu­­vîntul de ordine este: Ruptura e de­finitiva ! ne Noi, am prevăzut-o, căci nu putem să deprindem cu idea că d. Sturdza va fi vro­dată in stare să și calce pe supet și să admite ca partidul liberal să fie condus nu după dorința sa, ci in vir­tutea programului de la Iași, atăt de bine alcătuit tocmai pentru aceasta. Dar nu va trece mult și sperăm, vom ști noi să inpunem programul de la 3 a fi, făcând cu d. Sturz­a ceia ce d-sa face azi cu programul» — Să-l eliminăm­ _______ EV. ________OPINIUNI______________ EXTERNE J­aponia Jokohama 19 Iun. Centurion, vas englez, de resboi, a sosit la Nagasaki. Organul guvernului reproșează Rusiei, Fran­ciei și Germaniei că fac o politică prea e­­goistă in orient. El mai adaugă ca Japonia va evita ori­ce alianță și pe viitor va lua măsuri energice dacă aceasta va fi necesar menținerei pacei. Pentru păne Roma 19 lenuar. In mai multe orașe, mai cu samă in Mi­lano și Florența, a iscat răscoale din cauza urcărei prețului hamei Populația manifes­tează pe strade strig in­d : Pâne! Muncă! La Sinegallia, femeile mai infuriate au năvălit asupra gărei și magasinurilor prin­țului Ruspoli, furind gr­iu și porumb. Armata a restabilit ordinea. fâumariu Situația Eliminarea Ocultei Facem cunoscut tuturor­ prietinelor noștri, cari înde­plinind condițiunile puse de lege nu sunt incă în­scriși in listele electorale, că înscri­erea s’a început la una Ia­nuarie. Toți acei cari vor să se înscrie, sau sunt nedreptățiți sa pot adresa la redacții. „Evenimentului*8, unde un co­mitet se află constituit pen­tru apărarea lor._______ ricolo de fie­care cap de familie cite 2 >­ zile la arat 2 la prășit 2 la cules­ etc. Prin noua lege a clerului, a pus intru­­­cti­va la adăpost pe țarani de zilele de­­ prestații și taxele pentru efectuarea ce­lor 7 tari, ce trebuia să le facă și să le plătească prin angajamentele ce aveau cu preotul lor. Legea clerului de azi a ridicat zilele de prestație, a redus taxele epitrahilului preotului, la prețuri fivei. Pe cit legea este de­favorabilă nevoia­șului țaran, pe at­ta este de dezastroasă pentru preoții și subalteranii lor ; preo­tul paroh la țară e plătit cu 50 lei pe 1 lună și primitori la 3 luni cu reținere i legală, preotul supra-numerar cu 30 lei­­ lunar, cântăreții cu 12 lei lunar și ecli­­­­siarhii cu cile 5 lei lunar, salare abso­­­­lut ridicule. Aseminea salare în comparație cu be­­­­neficiele ce dînșii le aveau de la enoriași­i inainte de aplicarea acestei legi, sunt in­­­ comparabile. Deci, după cum vedem legea clerului așa cum este făcută are multe lacune,­­ care trebuesc îndreptate căci cum este azi f in f. sate a resculat pe locuitori con­­s­tra preotului, care caută, și re ție stri­­­­cat de lege, refuzînd de a efectua o cu­­­­nunie sau altă taină pană ce nu se plă­­s­tea taxa prevăzută de lege. In multe sate , preoții văzindu-se atît de strîmtorați prin aplicarea legei s’au las­it de darul preo­­ției, inbrățoșind carieri civile de percep­tori notari etc... O inbunătățire a acestei legi se inpu­­ne numai de cit. Bel­­marul a mai cerut ca si din a­­ceasta infirma suma sa distrugă inca 2,000 lei. D. Scorțescu face apel la Banca ministeriala și o roagă a nu încu­raja risipa, pe care d-sa o dovi­­dește cu exemple numeroase. RESPUNSUL D-LUI FERECE­IDE D. Ferechide, ministru de interne, recunoaște cu fran­­cheță că cele aratate de d. Scorțescu sunt perfect exacte. D. Ferechide recunoaște că din cele 6 milioane jum. destinate pentru apă, n’a ra­­mas de­cît un milion. Mi­nistrul declară că e ferm decis a numai permite dis­­tragerea unui singur ban din milionul ramas. In ceia ce privește con­flictul cu iluminarea ora­șului, ministrul declară a nu avea cunoscință , in ceia ce privește ilumina­rea, recunoaște că unele strade vor fi iluminate cu incandescență, dar cre­de că chestia se Lămurită prin caetul de sarcini. DISCUȚIA D. Teodorescu combate con­cesiunea și cere cel puțin a­­mănarea ca ne­fiind bine stu­diată. D. Robescu susține proeo­­tul, zicănd că lămpile incan­descente vor­ fi egale cu ilu­minatul de azi, in ori­ce pas Primăria in cursul concesi­une! va opera schimbări. * Eliminarea ocultei Cuvintul la ordinea zilei astăzi in par­tidul liberal este: concentrarea elemen­telor liberale. Concentrare! cuvint care deschide spe­ranțe, cuvint care insamna conlucrare, forte unite si unirea face forța. da concepție, acest cuvint magic este destul de frumos, dacă in realitate n’ar fi spectrul unei slăbiciuni intense, a unor ilusiuni perdule. Concentrare este pasul de care se agață in zilele noastre partidele in descompu­nere pentru a putea rămăne la putere. Concentrare a fost strigă­tul de alarma al partidului conservator cînd era la gu­vern; concentrare este astazi strigătul o­­cultiștilor colectiviști de la putere. Varianta este că pe cînd conservatorii au venit desconcentrați la putere, și cu toată concentrarea aparentă din ultimii timpi ai guvernămîntului lor ’i vedem as­tăzi desconcentrați in opoziție, partidul liberal din contra a venit la putere con­centrat așa că a dat acele unanimități, fără precedent, in cameră și in senat, iar puțin timp de la luarea puterei s’a des­­concentrat. Faptul adevărat pentru acela care ur­mărește pas cu pas ceea ce se petrece in finul­ partidelor noastre zise istorice, ca să nu zic istorice, este că un proces de selecțiune să produce in aceste partide și că din procesul acestei selecțiuni va eși nu o concentrare a unora sau a altora, ci o nouă orientare atît pentru un partid cit și pentru cellalt. Concentrare, in sensul real bun al cu­­vîntului, nu poate fi intre elemente etero­ Falimentul Comunei Iași la Camera­ gene, intre elemente cu tendințe opuse. Spectacolul la care asistăm de doi ani de zile, de la venirea partidului liberal la putere, indică in mod evident că cu­rente contrarii suflă in acest partid. Ca o parte sunt reacționarii partidului și oamenii de afaceri, cari sunt contra e­­voluțiunei naturale către principiile de­mocratice a liberalismului, precum și a­­cei ari ințeleg puterea pentru satisface­rea. a pățiturilor lor, de altă parte sunt oamenii de idei cari ințeleg că partidul liberal nu -și are rațiune de a fi de cit adoptînd marele principii ale timpului, de cit făcind din principiile democratice, insuși rațiunea de a fi a partidului liberal. Ca o concentrare durabilă să se poată face, condițiunea primordială ieste ca toate forțele partidului să tindă cătră acelaș scop. Forțe care se tindă in direcțiuni o­­puse nu pot ca să deie un maximum de efect, din c­re să resulte concentrarea. Din contra aceste forțe se vor anihila re­ciproc și din anihilarea aceasta va resulta, cum de fapt a resultat deja, slăbirea par­tidului. Pentru ca o concentrare reală și dura­bilă să se poată face să cere sacrificii și sacrificii de la acei cari au compromis partidul și ideea liberalismului. Precum in viața publică ieste o limită de virsta legală, in care iești nevoit a te retrage pentru a face loc unor elemente mai viguroase, tot așa și in viața parti­delor sunt momente in care luptătorii im­­bătrîniți, in care nu mai pot corespunde cerințelor noi ale partidului, trebuie să treacă la pensie, lăsînd altora mai destoi­nici conducerea partidului. Unul din elementele care nu mai co­respunde unei îndrumări evolutive a par­tidului liberal­ieste d Dimitrie Sturza. De altmintreli, ie] insuși a recunoscut cînd și-a dat demisiunea din președinția Sena­tului, că a ajuns vrrsta la care simte ne­voia de a se retrage in viața privată sau cel puțin de a nu mai putea avea velei­tăți la conducerea partidului. A fost un moment psihologic plin de luciditate și dacă acest moment luminos ar fi condus linia de purtare ulterioară a d-lui D. Sturza, de­sigur că partidul li­beral s’ar înfățișa astă­zi sub­ alt aspect in fața țărei, sătulă de toate frământările o­­culte’i, căci cu retragerea d-lui D. Sturza de pe scena politică, cade și un intreg sistem de guvernămînt, care numai pen­tru cinstea partidului liberal nu poate fi. Așa­dar, concentrare fără o purificare a partidului liberal de reacționarii și de oamenii compromiși ai partidului, nu pot fi de­căt o speranță, care chiar dacă s’ar realisa n’ar aduce­ cu sine de­căt prăbu­șirea partidului liberal. Nu dar concentrarea tuturor forțelor li­berale va fi leacul care să vindece destră­bălarea de astăzi a partidului liberal ci o sforțare de energia prin care elementele putrede, elementele reacționare, elemen­tele compromise să fie trecuta la pensiu­ne să fie­ puse la carantină, să fie elimi­nate și atunci adevarata concentrare a e­­lementelor sănătoase, a elementelor dor­nice da înălțarea partidului liberal sa va putea face. Alt­fel concentrarea va fi o simpla fic­țiune, din care profitul ’i vor traga ocul­tiștii, cari astă­zi să vad izolați și pa­mun­tul cănd sunt nevoiți a ceda. O mită trebuie lăsată să expiaza pro­priei­ ei păcate. Elementele cinstita nu trebuie s’i deie mana de ajutor. Un democrat. A se ceti pe pat lmi Il­a ro­manul INTRIGA MORTALĂ. * * Pentru M. S. O blinda aiurare de aorba, un zimbet mort pe buze, un tremurat ușor de­­ jene și ’n fum de tai­nică oi care se prefăcură toate... îmi­ tremură și acum in auz cumplita osindă din blindat „Ramăs bun“ spus pe peronul gărei și negrăit de galeș mi-apare chipul de fecioară, cu zimbet zămislit de șăgalnice gînduri și șoaptă rîpită din guri d­e serafim... Și am zis cînd a plecat! Da! am răpit comoară de simbeta și mi-am în­semnat fruntea cu o aureolă de lumină, ca să pot intovărăși ca zimbet pe buze și plinset in su­flet, veselia palidei fecioare, in gura căreia la despărțire se inginase blindata graiului cu aspri­mea oslndei... Un vis in pragul diminetei, o ultimă și palidă licărire a unei cieti întrerupte, a b­andei aiurărie zimbete și lacrime, iată ce i. ’întregit clipa ucigă-­­­toarei despărțiri ! Și oare dragostea fuse isvorul neliniștei mele ? Oare nostalgia ochilor visători și-a formelor voluptoase aprinsu-mi-a foc nemistuit de gândul pe altarul îndureratei minți ? Nu știu! Și totuși, cînd mă gîndesc că m’a durut pleca­rea iei, cind simt încă dogoritoarea căldură resfirată din galeșa ei pripire, și cănd aud incă fermecătoarea muzică din blindat iei grai, imi cine să dau crezare nelămuritei închinări, ce 'mi neliniștea sufletul in clipa plecărei iei, și să în­cununez cu cunună de eterice simțiri îndureratul meu suflet. Da, ași vrea să-i cad un­ genunchi, să-i destăi­­nuiesc aprinsa patimă, ce 'mi încătușează simți­rea de scumpa iei ființă, să-i spun că o iubesc— dar nu știu cum mă cuprinde frică și parcă 'mi răsuna in urechi prima vorbă de dragoste capata­­tă de mine. — IU rup urechile, obrăzniciile ! Coleg REPORT­AGI­U Aplicarea lup clerului la sate Se inpline­se la 1 Aprilie viitor 6 ani de când legea clerului mirean s’a pus in aplicare, legea făcută de fostul ministru Tach­e Ionescu de sub­­ guvernul conser­vator. Prin această lege guvernul conservator a căutat să îmbunătățească intru­cti­va soarta preoților de mir și in special ace­lor de prin comunele rurale, care mai înainte de această lege trăiau fără salar, ob­ligăndu-și existența familiei, numai prin taxele așa zise, a „Patrachirului“ ca botez, cununie, inmormîntări, prazni­ce, pomeniri) și care toate aceste erau plătite cu sumei fixe, plus muncile ag­ Salareie Preoților TELEGRAME Bucureștițc.ra 5 DEZASTRUL COMUNEI IAȘI In ședința de azi a Camerei, mi­nistrul de interne a depus proectul de acordarea concesiunei pentru i­­luminarea orașului Iași cu electri­citate. Cel dintăiu care i­ a cuvintul in această chestiune, e­d. G. A. Scor­țescu. In primul loc deputatul colegiului al 2-lea de Iași cere a se introduce in caetul de sarcini un singur mod de ilu­minare și anume a lămpilor cu arc vol­taic, iar nu cu lumină incandescentă. Trecînd apoi la concesia propriu zisă d. Scorțescu roagă pe ministru de a lă­muri Camera, dacă comflictul iscat intre Primarele Iașului și reprezentantul so­­cietatei de­­ Electricitate s'a aplanat ? Se știe că representantul societăței refuzase de a semna contractul și întreabă dacă causa conflictului a dispărut. DEZASTRUL I­AȘULUI . Cu prilejul discuțiunei unei chestii privitoare la comuna Iași deputatul Iașului descrie starea desperată la care se găsește co­muna Iași din punctul de vedere financiar. D. Scorțescu, in emoția intre­­gei Camere, arată că cele 6 lumi milioane destinate de lege pentru a alimenta lașul cu îmbunătăți­rea cea mai mare, apa, au des­părțit aproape 5 milioane și ju­mătate, dar acum in­­ urmă Pri­­ vm-jtig.mw-­mwmwxm Punăndu-se la vot, camera aprobă conce­siunea iluminărei ora­șului Iași« Coresp Scandalul ci pieile de la C.F.R. Gratificațile cari s’au dat anul acesta de anul nou funcționarilor de la C.F.R. au avut darul să stăruiască o mulțime de nemulțămiri. După noile ordine și regulamente »nul acesta, și cu drept cuvânt, nu s’a mai dat gratificații funcționarilor cari înca­sează sume enorme, drept lefuri. Aceasta să datorește agitațiunii pe care au fă­cut-o anul trecut amploiații. Dacă s’ar fi urmat după o normă la împărțirea gratificațiilor această­ măsură Foița ziarului „EVENIMENTUL“ y) MINCIUNA»­­= VINGELUI Mare roman Parisian inedit Voger-MiUs $» Louis Gastine j L. O liquidate. ... Și ție -ți i e frica ? — Nu, nu-mi-e frică, pentru că te iu­besc și pentru­ că mă iubești. — Nu mai iubesc pe nimene ! Mi-i e groaza de mine și... — Și­. — Și mi-e groază de tine­­.... — stelene, te rog, nu mai vorbi astfel ! — Dute ! — Vino. — Lasă-ma să mor ! pentru ca fiul meu să mă poată plănge. — Nu, te voiu lua, chiar fără voia ta ! Te iubesc ! Crima mea ie și a ta ! Te iu­besc ! nu m’am gândit nici­odată de căt la tine , te am ascultat așa cum m’ai fă­cut să jur , îmi aparți , te iubesc ! vino ! Frederic o apucase pe contesa , o strinse la pept cu o patimă desperată, cerea s’o tragă, b­a, rezista, ne mai­știind ce-i cu dănsa, fără voință, invinsă, se lupida. Cu toate aceste­­ea se induplecă; ambele iei măni,­­care odinioare incercau de a respinge pe amantul iei, acuma se agățau pe hainele lui și păreau că caută protec­ție. Frederic o înțelese, și profita de aceasta pentru a o smulge din locul in care se fixase și se indreptă spre ușă. Dar ușa se deschise și d-nul de Gres­sen și procurorul general apăru, întovără­șit de Vilpele.­­ Prea tărziu, strigă Frederic respin­­gănd-o pe contesa care căzu pe un fotoliu. Prea tărziu, repetă procurorul ge­neral, făcând pe Vilpele care iera palid de frică, sa treacă înaintea lui. Contesa î i privea pe amândoi cu ochii rătăciți. Se tăcu o tăcere care fu pentru toți de o durată penibilă. Frederic se stăpâni cel d’intăi , înțelegea că nu putea să lupte in contra fratelui lui, a cărui chip palid și cu aierul dureros ’i impunea. Ce hotărești ? zise iei plecând capul. Domnul de Gressensi nu răspunse , dar scoțând un revolver din buzunar ’i ’l dădu. Frederic îl luă, fără nici un gest melo­dramatic, ci cu liniște. Procurorul general, care îl privi cu mare milă, se duse să deschidă ușa care dădea in sala de băi, și cu degetul, o arătă lui Frederic. Atunci acesta sa ingrozi; să moară, con­simțea, dar să moară in această sală, in care se vărsase sîngele Luciennei, asta iera expiarea crudă, la care nu se gândise. Păru că stă la gânduri și procurorul ge­neral, ne­știind poate motivul acestei ezi­tări și cosiderănd ca un act de umanitate supre­mă a nu sili pa nenorocitul să-și sboare crierii in fața lui, procurorul ge­­­neral repetă gestul cu o autoritate, a cărei hotărâre nein­suplecabilă o simți Frederic. Frederic privi pe contesa cu o duioșie nemărginită ; se intoarse in partea lui Vispelec, căruia ’i arătă pumnul, un pumn amenințător, prin care ar fi vrut să sdro­­bească pe ticălosul, și se indreptă spre ușa care ’i fu arătată. Dar pe prag, se opri și surprinzând in ochii magistratului lacrimi, a căror Înțeles îl simți, veni să se arunce plângând in brațele fratelui seu, care ’] strinse, sguduit iei insu­și de o emoție de nedescris ; apoi se indepărtă din nou ; ușa se reinebise, și după căteva secunde care părură un secol, se auziră două pocnituri și vuietul unui corp care căzu. Contesa vroi să se arunce și iea, cerând moartea la rândul iei. D-nul de Gressensi revenind stăpîn pe sine, o apucă de mina și o reținu. — Dumneata, vei trăi, zise iei, pentru ca viața in fie­care zi să-ți arăte, un mai mare grad din decăderea d-tala. — Milă ! Milă ! — Moartea îți va fi ineeata. — Te implor. — Moartea, care la fie­care minut va lua ceva din ființa d-tale, luând inaintea ochilor d-tale impetruți, cartea conștiinței d-tale deschisă la pagina sângeroasă. — Te răsbuns ! — Ba te judec­­­at să părăsești Franța pentru a nu te mai intoarce : doi agenți te așteaptă la ușa acestei odăi și te vo­r conduce până la frontieră. Ieși ! * — Fiul me­u.... (Va urma) de

Next