Evenimentul, octombrie-decembrie 1898 (Anul 6, nr. 1638-1710)
1898-10-28 / nr. 1659
ANUL al VI-lea No. 1659 UN NUMĂR 10 BANI MERCURI 28 OCTOMBRIE 189 ABONAMENTE, înainte pe un an 6 luni 99 •» 1 luni In străinătate un an Lei 24- . .. 12 • „ 6. . . 36-Un număr 10 bani EVENIMENTUL REDACȚIA LA TIPOGRAFIA »EVENIMENTUL^ I () () STRADA LAPUSNEANU No. $ ZIAR COTIDIAN M Ioior Aminciuri, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 II 9 99 99 99 III » ii 111 »I si IV II ii 1 1 >» « Manuscrisurile nu te înapoieze. Un număr vechi 30 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA GATUL I ia 2 50 52 MEETINGUL LIBERAL DEMOCRAT Miile de cetățeni adunați ori in sala Pastia și ascultînd cuvîntările calde și patriotice ale destinșilor oratori ce s’au succedat la tribună, au adoptat in unanimitate următoarea: In fața îndrăzneței d-lui D. Sturza de a se prezenta in public ca șef al partidului național liberal, și chiar aci in Iași unde liberalii au alcătuit programul lor, și unde D. Sturza ca șef al guvernului a făgăduit in mod solemn să -I aplice, șia călcat in urmă prin toate actele guvernărei sale. Cetățenii Ieșeni. Revoltați de această îndrăzneală și credincioși principiilor de naționalitate, de libertate și de democrație cari fac baza acelui program, mențin votul lor din 28 Iunie 1896, și declară pe dl. Sturza NEDEMN de a avea in mîinele sale soarta partidului național liberal. E si LIBERAL DEMOCRAT Nu numai că n’am exagerat cînd am prevăzut că ziua in care liberalii democrați vor ținea meetingul hotărît se va preface intr’o zi de serbătoare, dar trebue să constatăm cu o adevărată mulțumire sufletească că am fost departe de a da faptului caracterizarea ce merită. In adevăr, a mai avut lașul zile frumoase, zile de serbătoare, dar nici o dată ca eri ieșenii n’au fost mai actine mișcați, nici o dată n’au dovedit cu mai multă tărie curajul lor civic, nici o dată oamenii politici n’au fost primiți cu un mai mare entusiasm și cu o mai mare expansiune de bucurie de cum au fost primiți ori liberalii democrați de ieșeni. Era soarele libertăței care incălzea din nou inimele desperate de furtuna îngrozitoare, stârnită de Sturdza și care era menită a prăbuși toate instituțiunele liberale și democrate cîștigate prin singe. Era speranța că nu va trece mult și se va realiza proorocirea făcută de Delavrancea in conferința sa incomparabilă, că : „la curînd din cenușa ocultei se va ridica un nou partid liberal și democrat, care să continue opera glorioșilor predecesori cari au intemeiat România Modernă. Dar să relatăm in toate amănunțimele, cele intîmplate. Luni dimineața Ca prin farmec, după o noapte ploioasă, cerul se însenină și soarele își împrăștia cu profusiune razele sale binefăcătoare. Sunt oarele 7 și 20 dimineața. De obiceiu la această oră lașul abia se trezește, de astă-dată insă era in picioare, multă lume se îndrepta spre gară, grupuri compacte se postază in dealungul str. Arcu, așteptînd să vadă trecînd liberalii democrați, oaspeții lașului. Două amănunte caracteristice: 1 Iubitul Delavrancea, in modestia sa escepțională aflănd că Ieșenii se pregătesc să primească pe liberali la gară cu o deosebită manifestațiune, ne roagă cu o zi înainte de a invita pe amicii noștrii de a renunța la orice manifestațiune. Noi am ținut să ne conformăm acestei dorinți și am stăruit pe lăngă amicii și cunoscuții noștrii de a renunța chiar să vie la gară. Pe de altă parte, poliția umblă de cu seară din casă in casă, zicănd că liberalii democrați nu vor sosi in Iași. Și cu toate acestea ? D. Ioan Calenderu, administratorul Coroanei care sosise cu acelaș tren, va mărturisi, suntem siguri, că era cu neputință să restați intr’atăta peronul gărei era ocupat de o mulțime compactă, cetățeni de toate clasele, cari ținură să-și exprime in primul moment chiar, marea lor simpatie pentru luptătorii nestrămutați pentru liberalism și democrație. Mișcarea era spontanee și grandiosă. Nu erau bande plătite, puse sub conducerea unui Tănăse oarecare, dar cetățenii liberi cari in deplină consciință își exprimau entusiasmul lor.Ne oprim a da nume, pentru a nu jigni pe acele persoane ale cărora nume ne scapă, intr’atăta era de mare numărul lor. In așteptarea sosirei trenului mișcarea era mare și veselia nemărgenită. Cu o întârziere de 15 minute trenul intră in gară. Un ura puternic primește pe ambii noștrii, cari sunt înconjurați, și îmbrățișați. Delavrancea se zărit. Și entusiasmul ajunge la culme, — trăiască liberalii democrați, traească Delavrancea ! însoțiți de aceste strigăte amiii noștrii părăsesc peronul gărei și aproape in brațe sunt duși până la trăsurele ce așteptau. Liberalii democrați Pe lăngă prietinii noștrii sosiți cu o zi înainte, s’au grăbit a respunde la apelul nostru și amicii . D-nii deputați A. Arion Ploești, G. Pitișteanu București, G. Dobrescu, Ploești, Mitică Apostol Brăila, V. Gogălniceanu Roman, C. Bolintineanu consilier comunal din Capitală, colonel Grădișteanu București, Stroescu avocat din București, Stefan Albu deputat Fălticeni in capul unei delegațiuni de patru persoane ,din județul Suceava, in fructe cu dl. Policov proprietar, dl. Pavel Gorgos deputat din Vaslui cu o delegațiune de Vaslueni, dl. advocat Rainu din Focșani in fruntea unei delegațiuni din Focșani. Rugăm pe d-nii din toate aceste delegațiuni se nu se supere dacă omitem a cita numele tuturor, dar in acea indulzeală ne a fost imposibil a lua numele tuturor delegaților și ne mulțumim a transcrie numărul lor. Mai notăm o delegațiune din Huși și o delegațiune din Botoșani etc. etc. Amicii noștrii sunt veseli, pe fețele lor nu se zărește nici umbră de ostendilă. Un șir lung de trăsuri duce pe deputații Iașului spre locuința d-lui Scorțescu, din strada Golia, unde ceaiul se află pregătit. O visită in oraș In oraș mișcarea devine tot mai mare. Amicii noștri, după cîteva minute de odihnă, se impărțesc in grupe pentru a visita orașul. Toți sunt incentați de posițiunea orașului și sunt fericiți că in programul liberal democrat sunt cîteva puncte menite a ridica Iașul și a’i reda activitatea la care are atîta drept.* * * D. Bolintineanu, destinsul consilier comunal din capitală, se revoltat de stîlpii „electricului“ lui Cc. Iorga, cari desfigurează aspectul orașului. Se cheltuiește averea comunală pentru a improviza o iluminație numai pentru timpul alegerilor, iată un truc pe care numai oculta ’l poate inventa. * * * Domnii Dobrescu-Prahova, Pitișteanu și Bolintineanu, asistă la serviciul divin de la Mitropolie. Concertele religioase ale corului sub măiastră conducere a d-lui Muzicescu, și entusiamiază. Părăsind biserica, toți recunosc meritele necontestate a d-lui Muzicescu, a căruia corie unic in țară. La ora 12 amicii noștri iau dejunul la d. G. R. Scorțescu, la care iau parte și mai mulți fruntași liberali din localitate. Se ridică numeroase toasturi, despre care vom da amănunte intr’un număr apropiat. Infamii polițienești Ocultiștii din localitate erau desperați. Ei presimțeau că meetingul liberal democrat se menit a da o lovitură de moarte fracțiunei sturziste și plîngeau de pe acuma de a vedea că li scapă satisfacerea intereselor lor meschine. Polițaiud a fost invitat de a face tot posibilul pentru a zădărnici întrunirea. Și polițaiul s’a esecutat. De cu dimineață asvârlise peste oraș pe copoii sei, cu ordinul de a spune fiecăruia că întrunirea s’a amînat. Sbirii apucau pe cetățeni pe stradă, dar primiră in schimb o privire disprețuitoare sau un răspuns care ii tăia pofta, pentru cîteva momente cel puțin, de a reîncepe. Dar polițaiul atinse culmea infamiei, inconjurînd Tatarașul cu un cordon polițienesc, cu ordin de a întrebuința forța pentru a opri pe cetățenii din această suburbie de a veni la întrunire, întreaga poliție era concentrată, iar sala de întrunire înconjurată de o bandă de spioni, un scop de a îngrozi pe cetățeni și de a-i face să renunțe de a mai asista la meetingul liberal democrat, înainte de întrunire Toate strădanirile poliției au rămas insă zadarnice. Ieșenii au mai dat inca o dovadă deplină că știu să-și facă datoria și că nu infamiile polițienești li vor putea opri vreodată Meetingul era fixat pentru orele 2 p. m. Și cu toate acestea deja de la ora 1, nu numai sala Pastia, dar întreaga stradă Săulescu erau ocupată de o mulțime compactă și cetățenii tot vineau. Nici o dată entusiasmul n’a fost mai mare. Erau mulți cari se expuseră chiar venind la acest meeting, căci au fost amenințați de ocultă de a fi loviți in chiar ‘existența lor, dar ei trecuse peste aceasta, venind pentru ași uni glasul lor de protestare cu cel al lașului intreg inpotriva ignobilului guvern care de trei ani umilește țara Sunt orele 2. In fața locuinței d-lui Scorțescu deasemenea o lume imensă se află adunată și aștepta scoborirea liberalilor. Mulțimea îi zărește și aclămările incep și continue tot drumul de la locuința d-lui Scorțescu până la localul intrunirei, drum pe care amicii noștri il parcurg pe jos, însoțiți de mulțimea entuziasmată. Meetingul Cu foarte mare greutate se poate pătrunde in sală. Aspectul ce prezintă in acest moment sala ie unic și va reminea neșters din memoria celora ce au asistat. Era o adeverată mare de oameni, nepătrunsă și nesfârșită, compusă tot ce are lașul mai cult, mai destins si mai cinstit. Numerul celora ce au asistat se urca la mii si in această mulțime compactă distingem pe comerciantul alăturea de profesorul universitar, pe meseriașul aalăturea de preot, pe studentul alăturea de pensionarul, pe muncitorullăturea de fruntași, toți respunzând cu aceiași bucurie la apelul liberalilor democrați de a li da o mină de ajutor pentru a scăpa țara de pericolul stundei. Zăresc persoane cari pănă azi aproape n’au luat parte la întruniri publice, sau cel puțin foarte rar. Alăturea de dl. căpitan Andronescu, stă in picioare, cu capul descoperit bătrînul Culiano, iar la spatele unui muncitor, se destinge figura blîndă a d-lui Blandia, fostul director al liceului național. Asistenții : D-nii Ianov, Th. Rosetti, V. Pogor, Gh. Pavlov, Gh. Ghica, Dogariu, Altău, V. Georgescu, Bojinca, D. Zarifopol, N. Cozadini, Rafail Baltazar, Roiu, Ștefănescu, Preotul A. Popovici, M. Andrei, C. Constantiniu, Gel Cristea, Petru V. Sion, Ghiță Popovici, Paladi, Tufescu, căp. Mavrodi, I. Constandachi, Iancu Catargiu, Alecu Solomoneanu I. Sacară, Popescu, căpitan Bancov, Grigore Cogălniceanu, D. Greceanu, Tăsloianu, maior Manoilescu Mladian, Pisoschi, Racovița, Lascar Sion, Bușilă, Th. Teodor, Huber, V. Vladoianu, Gh. Baltă, A. D. Dabija, dr. Peride, Grig. Baltă, A. D. Dabija, dr. Peride, Gr. Buțureanu, Gh. Ghibănescu,ÎN. Catargi, A. D. Holban, St. Ianovici, P. Misir, A. Danielescu, Stefan Albu, Grigorie Goilav, C. Isăcescu Peatră-N. Gh. Șerban, Sandu Rășcanu, N. Baian, căpitan Panu, Rădulescu, doctor Pușcariu, căp. Vărlamu, Ghiță Neculau, V. Sculy Logothetides, N. Neculaide, A. A. Bădărău, căpitan Andronescu, Constantin Grigorescu, Exarhhu, Preot Vasiliu, Gh. Grigoriu, Niculiță Papandopol, Th. Iacob, Th. Pogor, Bogonos, I. Gheorghiu, Ștefan Giurgeanu, Petrescu Gh., Godreanu, căp. Dimcea, Hălăuceanu, N. Teodorescu, Sava Dimitrescu, loan Th. Teodorescu, Bondonci Aslan, Ed. Ghica, Isăcescu bărbier, Nicolau bărbier, Th. Popa, Sadoveanu, N. Culianu, State Dragomir, Cârjă, Răpeanu, Cardaș, D. Botez, Vander, maior Dimitrescu, colonel Profiriu, Paladi Bârlad, Ciornei, Teodoriu, Hurban, preotul Ionescu, Ștefan Grigoriu, Mitică Haralamb, Ciurea Iacob, Mihail, Grigoriu, Movilă, Brandia A. Brandia A. junior, Eraclide, Goilav, Dima Radu, Vasiliu, P. Papadopol, Smădu, Faur, M. Liteanu Cananău, Gheorghiu, etc. Urale se aud. Toată lumea din sală se rădică in picioare și se descoperă. Liberalii apar pe tribună. Aclămările sunt furtunoase. Timp de zece minute aplausele și strigătele trăească liberalii democrați resună și par a vroi să nu se mai sfirșească. In fine liniște se face și dl. G. A. Scorțescu i’a cuvîntul. Președintele intrunirei Dl. Scorțescu roagă adunarea de a proclama pe dl. deputat Gorgos, de a prezida acest meeting, convocat de liberalii democrați pentru a spăla rușinea adusă lașului de indrăzneala ne maipomenită a lui D. Sturza, de a veni La gară FOSTA EVENIMENTULUI 147 INTRIGA ȘI CRIMĂ"«® Partea a III-a in Viața ’mi-e otrăvită pentru totdeauna... acuma trebuie să-i pun capăt ! Și ticălosul, făcând pe nenorocitul căzu pe un scaun și plănse cu hot. — Găndește-te către de monstruos... murmură iei in mijlocul lacrimilor. Mare nu mai putea. Inima i se sfâșia. Acest om îl adoptase, îi crescuse și îl iubise. I se aruncă la genunchi. — Iertare!... strigă iei... iertare ! Marchizul ridică capul, îl apucă in brațe și murmură. — In sfârșit ! Iera fericit. Triumfa. Se făcu tăcere... Marchizul pusese din nou măna pe Marc. Se găndi că de astă dată sera pentru totdeauna, cu condiție numai că tânărul să nu-și mai vadă mama, dar știa că n’are s’o mai vadă. Dl. Santin, prevenit, are să ieie bine sama. Ținea atâta la căsătoriea asta, incăt n’are să cruțe nimic pentru ca să isbutească . Marci era nemulțumit de dănsul singur și de cuvântul pe care emoția i-l smulsese. I se părea că-și renega măsa pentru a doua oară și conștiința sa iera bnă de remușcări... Dar ce putea să facă ? Putea să osăndească la moarte pe acest om pe care-1 crede nevinovat, pe care-1 stima, pe care-1 iubea chiar și asta fără dovezi, pentru niște crime de care îl credea incapabil, sub acuzația unei mame de care se spunea că-i nedemnă ? Nu, nu, mai bine să moară iei singur. Și, intr’adevăr, ar fi vrut să moară. Blestema cerut că-l supusese unei incercări așa de crude. Ar fi vrut să moară înainte de a ști și de a cunoște tot ceia ce aflase. S’ar fi dus liniștit fără să aibă inima chinuită de două iubiri de două sentimente care se contrariau. Se compare unui om condamnat a fi sdrobit imediat sub lovituri groaznice. Marchizul ’i întinse măna . — Te iert, zise iei, cu o condiție... — Să fac pe voia d-tale, să mărișor cu domnișoara Santin ? — Mi-am dat cuvîntul tatălui iei. — Nu mai am dreptul, zise Marc, să mai am voință, și cu toate acestea, această căsătorie ie pentru mine sfârșitul fericirei și al visurilor mele !... Apoi adause . — Pentru ca să mă visor va trebui să am consimțimîntul mamei. — NI vom avea. Sea cunoaște pe dl. Santin, pe fiica sa... Sea știe că acestă unire poate să facă fericirea ta. — Și ce are să se facă rea nenorocita ?... — Voiu face tot ce vei vroi... Interesul iei bine-ințeles va porunci s’o punem intr’o casă de sănătate. — Voiu putea s’o văd? — Ceva mai mult.—După căsătoria ta vei putea s’o chemi pe lăngă tine bine-înțeles dacă se va căi, și dacă va avea respect pentru numele teu, -teu voiu dispărea... Voiu părăsi Parisul. Prevențiunile pe care Marc le concepuse contra marchizului, scădeau din ce in ce.—Dl. de Yrvois după ce se mai liniști și schimbă deodată fisionomia... Părea rezonabil, milos... Viitorul pe care-l croia lui Marc aranja totul, îngăduia tânărului de a veghea asupra mamei, de a o chema pe aceasta pe lăngă iei... Atunci sera să fie sfârșitul neînțelegerilor și a suferințelor. Iei zise: — Voiu face, tată, tot ce dorești... — Am să previn pe dl. Santin ca căsătoria să aibă loc căt mai curând posibil. — Cum vrai... — II ținem in palmă ! se găndi marchizul. Și ieși incăntat. In ceia ce privește pe Marc, se lăsă pe divan strigând : — Numai tu pe care te iubesc, iartă-mă !... Pentru mama mea am făcut-o. Te sacrific odihnei tatălui și mamei mele, dar nu te voiu uita niciodată ! Pe tine te voiu iubi ca o madonă, ca o apariție din aer, a cărei chip 1l invoci de departe fără să îndrăznești să te apropii ! Marchizul, in urma acestei convorbiri, se duse imediat la dl. Santin. — Pregătește totul, zise iei, am consimțimăntul contelui. — Se căsătorește cu fiica mea ? — Da... Financiarul abea își stăpănea bucuria. — Peste cincisprezece zile, zise iei, vor fi căsătoriți. Alerg să anunț Irmei vestea cea bună... — Mai ieste o piedică, zise dl. de Yrvois. — Mama? înainte de douăzeci și patru de care va fi inchisă și bun pehlivan va fi acela care o va regăsi ! — Pentru aceasta contez pe d-ta. Se indispensabil! — Dormi liniștit L* (Va urma)