Evenimentul, octombrie-decembrie 1898 (Anul 6, nr. 1638-1710)

1898-10-28 / nr. 1659

ANUL al VI-lea No. 1659 UN NUMĂR 10 BANI MERCURI 28 OCTOMBRIE 189 ABONAMENTE, înainte pe un an 6 luni 99 •» 1 luni In străinătate un an Lei 24- . .. 12­ • „ 6. . . 36-Un număr 10 bani EVENIMENTUL REDACȚIA LA TIPOGRAFIA »EVENIMENTUL^ I () () STRADA LAPUSNEANU No. $ ZIAR COTIDIAN M Io­­ior Aminciuri, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4­ II 9 99 99 99 III » ii 111 »I si IV II ii 1 1 >» « Manuscrisurile nu te înapoieze. Un număr vechi 30 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA GATUL I­ ia 2­ 50 52 MEETINGUL LIBERAL DEMOCRAT Miile de cetățeni adunați ori in sala Pastia și ascultînd cuvîntările calde și patriotice a­le destinșilor oratori ce s’au succedat la tribună, au adoptat in unanimitate următoarea: In fața îndrăzneței d-lui D. Sturza de a se prezenta in public ca șef al partidului național liberal, și chiar aci in Iași unde liberalii au alcătuit programul lor, și unde D. Sturza ca șef al guvernului a făgăduit in mod solemn să -I aplice, și­­­a călcat in urmă prin toate actele guvernărei sale. Cetățenii Ieșeni. Revoltați de această îndrăzneală și credincioși principiilor de naționalitate, de libertate și de democrație cari fac baza acelui program, mențin votul lor din 28 Iunie 1896, și declară pe dl. Sturza NEDEMN de a avea in mîinele sale soarta partidului național liberal. E si LIBERAL DEMOCRAT Nu numai că n’am exagerat cînd am prevăzut că ziua in care liberalii de­mocrați vor ținea meetingul hotărît se va preface intr’o zi de serbătoare, dar trebue să constatăm cu o adevărată mulțumire sufletească că am fost de­parte de a da faptului caracterizarea ce merită. In adevăr, a mai avut lașul zile fru­moase, zile de serbătoare, dar nici o dată ca eri ieșenii n’au fost mai actine mișcați, nici o dată n’au dovedit cu mai multă tărie curajul lor civic, nici o dată oamenii politici n’au fost pri­miți cu un mai mare entusiasm și cu o mai mare expansiune de bucurie de cum au fost primiți ori liberalii demo­crați de ieșeni. Era soarele libertăței care incălzea din nou inimele desperate de furtuna îngrozitoare, stârnită de Sturdza și care era menită a prăbuși toate instituțiu­­nele liberale și democrate cîștigate prin singe. Era speranța că nu va trece mult și se va realiza proorocirea făcută de Delavrancea in conferința sa incompa­­rabilă, că : „la curînd din cenușa ocultei se va ridica un nou partid liberal și democrat, care să continue opera glorioșilor predecesori cari au in­­temeiat România Modernă. Dar să relatăm in toate amănunți­­mele, cele intîmplate. Luni dimineața Ca prin farmec, după o noapte plo­ioasă, cerul se însenină și soarele își împrăștia cu profusiune razele sale bine­făcătoare. Sunt oarele 7 și 20 dimineața. De obiceiu la această oră lașul abia se trezește, de astă-dată insă era in picioare, multă lume se îndrepta spre gară, grupuri compacte se postază in dealungul str. Arcu, așteptînd să vadă trecînd liberalii democrați, oaspeții la­șului. Două amănunte caracteristice: 1 Iubitul Delavrancea, in modestia sa escepțională aflănd că Ieșenii se pre­gătesc să primească pe liberali la ga­ră cu o deosebită manifestațiune, ne roagă cu o zi înainte de a invita­­ pe amicii noștrii de a renunța la ori­ce manifestațiune. Noi am ținut să ne conformăm acestei dorinți și am stă­ruit pe lăngă amicii și cunoscuții noș­trii de a renunța chiar să vie la gară. Pe de altă parte, poliția umblă de cu seară din casă in casă, zicănd că liberalii democrați nu vor sosi in Iași. Și cu toate acestea ? D. Ioan Calenderu, administratorul Coroanei care sosise cu acelaș tren, va mărturisi, suntem siguri, că era cu neputință să restați intr’atăta peronul gărei era ocupat de o mulțime com­pactă, cetățeni de toate clasele, cari ținură să-și exprime in primul moment chiar, marea lor simpatie pentru luptă­torii nestrămutați pentru liberalism și democrație. Mișcarea era spontanee și grandiosă. Nu erau bande plătite, puse sub con­ducerea unui Tănăse oare­care, dar cetățenii liberi cari in deplină consci­­ință își exprimau entusiasmul lor.­­Ne oprim a da nume, pentru a nu jigni pe acele persoane a­le cărora nume ne scapă, intr’atăta era de mare nu­mărul lor. In așteptarea sosirei trenu­lui mișcarea era mare și veselia ne­­mărgenită. Cu o întârziere de 15 minute trenul intră in gară. Un ura puternic primeș­­te pe amb­ii noștrii, cari sunt înconju­rați, și îmbrățișați. Delavrancea se zărit. Și entusiasmul ajunge la culme, — trăiască liberalii democrați, traească Delavrancea ! însoțiți de aceste strigă­te ami­ii noștrii părăsesc peronul gă­rei și aproape in brațe sunt duși pâ­nă la trăsurele ce așteptau. Liberalii democrați Pe lăngă prietinii noștrii sosiți cu o zi înainte, s’au grăbit a respunde la apelul nostru și amicii . D-nii deputați A. Arion Ploești, G. Pitișteanu București, G. Dobrescu, Plo­ești, Mitică Apostol Brăila, V. Gogăl­­niceanu Roman, C. Bolintineanu con­silier comunal din Capitală, colonel Grădișteanu București, Stroescu avocat din București, Stefan Albu deputat Făl­ticeni in capul unei delegațiuni de pa­tru persoane ,din județul Suceava, in fructe cu dl. Policov proprietar, dl. Pavel Gorgos deputat din Vaslui cu o delegațiune de Vaslueni, dl. advocat Rainu din Focșani in fruntea unei de­legațiuni din Focșani. Rugăm pe d-nii din toate aceste de­legațiuni se nu se supere dacă omitem a cita numele tuturor, dar in acea in­­dulzeală ne a fost imposibil a lua nu­mele tuturor delegaților și ne mulțu­mim a transcrie numărul lor. Mai notăm o delegațiune din Huși și o delegațiune din Botoșani etc. etc. Amicii noștrii sunt veseli, pe fețele lor nu se zărește nici umbră de ostendilă. Un șir lung de trăsuri duce pe de­putații Iașului spre locuința d-lui Scor­­țescu, din strada Golia, unde ceaiul se află pregătit. O visită in oraș In oraș mișcarea devine tot mai mare. Amicii noștri, după cîte­va minute de odihnă, se impărțesc in grupe pen­tru a visita orașul. Toți sunt incentați de posițiunea orașului și sunt fericiți că in programul liberal democrat sunt cîte­va puncte menite a ridica Iașul și a’i reda activitatea la care are atîta drept.* * * D. Bolintineanu, destinsul consilier comunal din capitală, se revoltat de stîlpii „electricului“ lui Cc. Iorga, cari desfigurează aspectul orașului. Se chel­tuiește averea comunală pentru a im­proviza o iluminație numai pentru tim­pul alegerilor, iată un truc pe care nu­mai oculta ’l poate inventa. * * * Domnii Dobrescu-Prahova, Pitișteanu și Bolintineanu, asistă la serviciul di­vin de la Mitropolie. Concertele reli­gioase ale corului sub măiastră condu­cere a d-lui Muzicescu, și entusiamiază. Părăsind biserica, toți recunosc meri­tele necontestate a d-lui Muzicescu, a căruia cor­ie unic in țară. La ora 12 amicii noștri iau dejunul la d. G. R. Scorțescu, la care iau parte și mai mulți fruntași liberali din localitate. Se ridică numeroase toasturi, despre care vom da amănunte intr’un număr apropiat. Infamii polițienești Ocultiștii din localitate erau despe­rați. Ei presimțeau că meetingul libe­ral democrat se menit a da o lovitură de moarte fracțiunei sturziste și plîngeau de pe acuma de a vedea că li scapă satisfacerea intereselor lor meschine. Polițaiud a fost invitat de a face tot posibilul pentru a zădărnici întrunirea. Și polițaiul s’a esecutat. De cu dimineață asvârlise pes­te oraș pe copoii sei, cu ordinul de a spune fie­căruia că întru­nirea s’a amînat. Sbirii apucau pe cetățeni pe stradă, dar pri­miră in schimb o privire dispre­țuitoare sau un răspuns care ii tăia pofta, pentru cîte­va mo­mente cel puțin, de a reîncepe. Dar polițaiul atinse culmea infamiei, inconjurînd Tatarașul cu un cordon polițienesc, cu or­din de a întrebuința forța pen­tru a opri pe cetățenii din a­­ceastă suburbie de a veni la în­trunire, întreaga poliție era concen­trată, iar sa­la de întrunire în­conjurată de o bandă de spioni, un scop de a îngrozi pe cetățeni și de a-i face să renunțe de a mai asista la meetingul liberal democrat, înainte de întrunire Toate strădanirile poliției au rămas insă zadarnice. Ieșenii au mai dat in­­ca o dovadă deplină că știu să-și f­acă datoria și că nu infamiile­­ po­­­lițienești li vor putea opri vre­o­­dată Meetingul era fixat pentru orele 2 p. m. Și cu toate acestea deja de la ora 1, nu numai sala Pastia, dar întrea­ga stradă Săulescu erau ocupată de o mulțime compactă și cetățenii tot vineau. Nici o dată entusiasmul n’a fost mai mare. Erau mulți cari se expuse­­ră chiar venind la acest meeting, căci au fost amenințați de ocultă de a fi loviți in chiar ‘existența lor, dar ei trecuse peste aceasta, venind pentru ași uni glasul lor de protestare cu cel al lașului intreg in­potriva ignobilului guvern care de trei ani umilește țara Sunt orele 2. In fața locuinței d-lui Scorțescu deasemenea o lume imensă se află a­­dunată și aștepta scoborirea libera­lilor. Mulțimea îi zărește și aclămările incep și continue tot drumul de la locuința d-lui Scorțescu până la lo­calul intrunirei, drum pe care amicii noștri il parcurg pe jos, însoțiți de mulțimea entuziasmată. Meetingul Cu foarte mare greutate se poate pătrunde in sală. Aspectul ce prezintă in acest mo­ment sala ie unic și va reminea ne­șters din memoria celora ce au a­­sistat. Era o adeverată mare de oa­meni, nepătrunsă și nesfârșită, com­pusă tot ce are lașul mai cult, mai destins si mai cinstit. Numerul ce­lora ce au asistat se urca la mii si in această mulțime compactă distin­gem pe comerciantul alăturea de pro­fesorul universitar, pe meseriașul a­­alăturea de preot, pe studentul ală­turea de pensionarul, pe muncitorul­lăturea de fruntași, toți respunzând cu aceiași bucurie la apelul libera­lilor democrați de a li da o mină de ajutor pentru a scăpa țara de pe­ricolul stundei. Zăresc persoane cari pănă azi a­­proape n’au luat parte la întruniri publice, sau cel puțin foarte rar. Ală­turea de dl. căpitan Andronescu, stă in picioare, cu capul descoperit bătrî­­nul Culiano, iar la spatele unui mun­citor, se destinge figura blîndă a d-lui Blandia, fostul director al liceului na­țional. Asistenții : D-nii Ianov, Th. Rosetti, V. Pogor, Gh. Pavlov, Gh. Ghica, Dogariu, Altău, V. Georgescu, Bojinca, D. Zarifopol, N. Cozadini, Rafail Baltazar, Roiu, Ștefănescu, Preotul A. Popovici, M. Andrei, C. Constantiniu, Gel Cristea, Petru V. Sion, Ghiță Popovici, Paladi, Tufescu, căp. Mavrodi, I. Constandachi, Iancu Catargiu, Alecu Solomoneanu I. Sacară, Popescu, căpitan Bancov, Grigore Cogălniceanu, D. Greceanu, Tăsloianu, maior Manoilescu Mladian, Pisoschi, Racovița, Lascar Sion, Bușilă, Th. Teodor, Huber, V. Vladoianu, Gh. Baltă, A. D. Dabija, dr. Peride, Grig. Baltă, A. D. Dabija, dr. Peride, Gr. Buțureanu, Gh. Ghibănescu,ÎN. Catargi, A. D. Holban, St. Ianovici, P. Misir, A. Danielescu, Stefan Albu, Grigorie Goilav, C. Isăcescu Peatră-N. Gh. Șer­­ban, Sandu Rășcanu, N. Baian, căpi­tan Panu, Rădulescu, doctor Pușcariu, căp. Vărlamu, Ghiță Neculau, V. Sculy Logothetides, N. Neculaide, A. A. Bă­­dărău, căpitan Andronescu, Constantin Grigorescu, Exarhhu, Preot Vasiliu, Gh. Grigoriu, Niculiță Papandopol, Th. Iacob, Th. Pogor, Bogonos, I. Gheor­­ghiu, Ștefan Giurgeanu, Petrescu Gh., Godreanu, căp. Dimcea, Hălăuceanu, N. Teodorescu, Sava Dimitrescu, loan Th. Teodorescu, Bondonci Aslan, Ed. Ghica, Isăcescu bărbier, Nicolau băr­bier, Th. Popa, Sadoveanu, N. Culianu, State Dragomir, Cârjă, Răpeanu, Car­­daș, D. Botez, Vander, maior Dimitre­scu, colonel Profiriu, Paladi Bârlad, Ciornei, Teodoriu, Hurban, preotul Io­­nescu, Ștefan Grigoriu, Mitică Hara­­lamb, Ciurea Iacob, Mihail, Grigoriu, Movilă, Brandia A. Brandia A. junior, Eraclide, Goilav, Dima Radu, Vasiliu, P. Papadopol, Smădu, Faur, M. Liteanu Cananău, Gheorghiu, etc. Urale se aud. Toată lumea din sală se rădică in picioare și se descoperă. Liberalii apar pe tribună. Aclămările sunt furtunoase. Timp de zece minute aplausele și strigătele trăească liberalii democrați resună și par a vroi să nu se mai sfirșească. In fine liniște se face și dl. G. A. Scorțescu i’a cuvîntul. Președintele intrunirei Dl. Scorțescu roagă adunarea de a proclama pe dl. deputat Gorgos, de a prezida acest meeting, convocat de li­beralii democrați pentru a spăla ruși­nea adusă lașului de indrăzneala ne mai­pomenită a lui D. Sturza, de a veni La gară FOSTA EVENIMENTULUI 147 INTRIGA ȘI CRIMĂ"«® Partea a III-a in­ Viața ’mi-e otrăvită pentru tot­dea­­una... acuma trebuie să-i pun capăt ! Și ticălosul, făcând pe nenorocitul căzu pe un scaun și plănse cu hot. — Găndește-te căt­re de monstruos... murmură iei in mijlocul lacrimilor. Mare nu mai putea. Inima i se sfâșia.­­ Acest om îl adoptase, îi crescuse și­­ îl iubise. I se aruncă la genunchi. — Iertare!... strigă iei... iertare ! Marchizul ridică capul, îl apucă in brațe și murmură. — In sfârșit ! Iera fericit. Triumfa. Se făcu tăcere... Marchizul pusese din nou măna pe Marc. Se găndi că de astă dată sera pentru tot­dea­una, cu condiție numai că tânărul să nu-și mai vadă mama, dar știa că n’are s’o mai vadă. Dl. Santin, prevenit, are să ieie bine sama. Ținea atâta la căsăto­­riea asta, incăt n’are să cruțe nimic pentru ca să isbutească . Marc­i era nemulțumit de dănsul sin­gur și de cuvântul pe care emoția i-l smulsese. I se părea că-și renega măsa pen­tru a doua oară și conștiința sa iera bnă de remușcări... Dar ce putea să facă ? Putea să o­­săndească la moarte pe acest om pe care-1 crede nevinovat, pe care-1 sti­ma, pe care-1 iubea chiar și asta fără dovezi, pentru niște crime de care îl credea incapabil, sub acuzația unei mame de care se spunea că-i nedem­nă ? Nu, nu, mai bine să moară iei singur. Și, intr’adevăr, ar fi vrut să moară. Blestema cerut că-l supusese unei in­­cercări așa de crude. Ar fi vrut să moară înainte de a ști și de a cunoș­­te tot ceia ce aflase. S’ar fi dus liniș­tit fără să aibă inima chinuită de două iubiri de două sentimente care se con­­trariau. Se compare unui om condam­nat a fi sdrobit imediat sub lovituri groaznice. Marchizul ’i întinse măna . — Te iert, zise iei, cu o condiție... — Să fac pe voia d-tale, să mări­­șor cu domnișoara Santin ? — Mi-am dat cuvîntul tatălui iei. — Nu mai am dreptul, zise Marc, să mai am voință, și cu toate acestea, această căsătorie ie pentru mine sfâr­șitul fericirei și al visurilor mele !... Apoi adause . — Pentru ca să mă visor va trebui să am consimțimîntul mamei. — NI vom avea. Sea cunoaște pe dl. Santin, pe fiica sa... Sea știe că aces­­tă unire poate să facă fericirea ta. — Și ce are să se facă rea neno­rocita ?... — Voiu face tot ce vei vroi... Inte­resul iei bine-ințeles va porunci s’o punem intr’o casă de sănătate. — Voiu putea s’o văd? — Ceva mai mult.—După căsătoria ta vei putea s’o chemi pe lăngă tine bine-înțeles dacă se va căi, și dacă va avea respect pentru numele teu, -teu voiu dispărea... Voiu părăsi Parisul. Prevențiunile pe care Marc le con­cepuse contra marchizului, scădeau din ce in ce.—Dl. de Yrvois după ce se mai liniști și schimbă de­odată fisiono­­mia... Părea rezonabil, milos... Viitorul pe care-l croia lui Marc aranja totul, în­găduia tânărului de a veghea asupra mamei, de a o chema pe aceasta pe lăngă iei... Atunci sera să fie sfârșitul neînțelegerilor și a suferințelor. Iei zise: — Voiu face, tată, tot ce dorești... — Am să previn pe dl. Santin ca căsătoria să aibă loc căt mai curând posibil. — Cum vrai... — II ținem in palmă ! se găndi mar­chizul. Și ieși incăntat. In ceia ce privește pe Marc, se lă­să pe divan strigând : — Numai tu pe care te iubesc, iar­­tă-mă !... Pentru mama mea am făcut-o­­. Te sacrific odihnei tatălui și mamei mele, dar nu te voiu uita nici­odată ! Pe tine te voiu iubi ca o madonă, ca o apariție din aer, a cărei chip 1l in­voci de departe fără să îndrăznești să te apropii ! Marchizul, in urma acestei convor­biri, se duse imediat la dl. Santin. — Pregătește totul, zise iei, am con­­simțimăntul contelui. — Se căsătorește cu fiica mea ? — Da... Financiarul abea își stăpănea bucu­ria. — Peste cinci­spre­zece zile, zise iei, vor fi căsătoriți. Alerg să anunț Irmei vestea cea bună... — Mai ieste o piedică, zise dl. de Yrvois. — Mama? înainte de două­zeci și patru de care va fi inchisă și bun peh­livan va fi acela care o va regăsi ! — Pentru aceasta contez pe d-ta. Se indispensabil! — Dormi liniștit L* (Va urma)

Next