Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)
1899-11-26 / nr. 1969
• < > ANUL AL VII-lea No. 1969 Lei 24 „ 12 „ 6 „ 36 UN NUMĂR 10 BANI VINERI 26 NOEMBRIE 1899 ABONAMENTE: Anunciuri, Inserții și Reclame înainte pe un an . „ „6 luni . » V 3 Ioni • In streinătate un an Un număr 10 bani Pe pagina 1 linia garmond Lei 4»( VII »? »» 1» 2 »* II HI 1)II) .. .. IV .. 2» Manuncrisurile vechi nu se inapoiesc Un număr vechi 30 bani —50*5— —,“Ci REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 mai și. ZIAR COTIDIAN ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ HOTEL TRAIAN LA CATUL I-in SUUARU la chestia Petrolului Taxa de 5 la sută O serbare intimă Informații— Diverse Producția «tra petrolifera Universul, onorabilul nostru confrate din capitală, intr’unul din ultimele lui numere, are aerul de a ne face oare și cari imputări cu privire la un articol de reportagiu pe care l’am publicat in ziarul nostru, sub numele de „Interview in chestia petrolului“ faptul ne miră, căci ziarul nostru cel intăi a relevat chestiunea și noi cei intăi am protestat cu vehemență in contra orcărei nejustificate a prețurilor, ce se luau in orașul nostru asupra petrolului, atuncea cînd acele prețuri ajungeau a fi de 85 90 —95 bani dublu litru de petrol lampant. Am avut o serie întreagă de articole in astă chestiune și numai citeva zile după aceia, confrații noștri bucureșteni, văzînd cum stă lucrul, au protestat la rîndu-le și cu drept cuvînt, contra faptului. Imparțiali c’au totdeauna, convinși că menirea ziaristicei e de a duce campanie in contra relei crdințe și a abuzului, in contra relei voinți și a infernaților, am fost și in această privință consecvenți cu părerile noastre și am căutat a vedea in deaproape chestiunea sub toate ale ei forme. De aceia vroind a scoate adevărul ne-am grăbit a face acel interviev, care a avut darul să c’am supere pe onorabilul nostru confrate; causa acestei supărări n’o cunoaștem, dar o bănuim, frica de concurență, negreșit. Afară de aceasta era de a noastră datorie, de a asculta și pe cei loviți de campania noastră și de a căuta să vedem și argumentele lor. Astăzi avem convingerea făcută și știm care a fost causa acelei măriri de prețuri Interviewul nostru a avut darul de a arunca o lumină asupra faptului și de a arata publicului, că adesea cei ce se intrepun intre consumatori și fabricanți folosesc și dintr’o parte și din alta, nncit beneficiul lor să soldează cu procente însemnate, dacă nu extravagante și că chiar in unele împrejurări ajung deși fac adevărate casteluri, bine înțeles, nu in Spania, adevarate palate din elemente puțin consistente, cum ar fi de exemplu pomada, sau prafurile de catramină. Aceasta nu e insă, vedem, o rațiune, cînd faptul e cunoscut, că se țipăm cu puterile încordate in contra fabricanților de pomadă sau de alt soi. Tot așa să intîmplase faptul și cu petrolul, cel puțin la noi in oraș, îndată insă ce prețurile au redevenit normale, indată ce am plătit dublul litru ca și in ceilalți ani, imediat am văzut că zeul s’a îndreptat și am aratat publicului unele amănunte pe care le-am putut capata cu privire la producțiunea noastră petroliferă. De necontestat că acele amănunte nu pot decît interesa in cel mai inalt grad pe om și cine se ocupe cît de puțin de chestiunele noastre economice, pe toți acei cari au înțeles că e de absolută necesitate ca țara noastră să pășească cu un ceas mai înainte pe calea industriei și de netăgăduit că trebuește susținută acea industrie, care are mai mare temei de isbîndă precum e acea petroliferă. Singură agricultura intr’o țară e moartea acelei țări, pe lîngă agricultură A2LA trebuesc alte resurse, alte isvoare de bogății, căci in caz contrar, o ploae prea deasă, o secetă prea lungă ajunge pentru a deschilibra o întreagă activitate și pentru a aduce ruina acolo unde bogăția ar fi putut fi in stare permanentă, dacă cerul s’ar fi indurat a da un strop mai mult sau mai puțin de apă. In atare împrejurare nu trebue să fie cineva mare filosof, nu trebue să fie cineva mare economist, pentru a vedea cum stau lucrurile și cum acea situație s’ar putea schimba in bine Am spus’o și o repetăm prima noastră industrie, e industria petroliferă, ea e baza viitoarei noastre industrii și noi presa Romînă avem rolul de a încuraja munca și de a lovi acolo, unde ni să pare că acea muncă nu e cinstită nu e reală; așa am făcut, așa vom face. Intr’un număr viitor vom analiza pe larg chestiunea petroliferă intr’un mod cu totul imparțial, avînd in vedere interesul general al țărei, necum interesul unor persoane veslete sau al unor ziare părtinașe. H. G. Sontzo. 1. PILUETE D-na Sofia B. Iată un tip, care nu poate fi Roman arătat in adevărata lui splendoare de un pigmeu ca mine. Voi încerca și cred că Subiectul meu mă va erta, căci cum să mă pot opri a nu ’mi aminti cu câtă pătrundere de spirit și poesie îmi descria locurile frumoase din poetica Elveție, pe unde piciorușul ei și mai poetic a călcat, du câtă ușurință m'a transportat pe lacul Zurich, pe care văslia, lovind ușor lopețile de luciul apei in acord cu tristul marș al lui Chopin executat de Straus in sala de musică așezată la marginea locului. Căscam ochii si gura si ascultam cu lăcomie perlele poetice, cari ei șiau din gurița ei mică arătînd 2 șiruri de mărgăritare. Visul ei auriu ca ale buclelor blonde ce-i împodobesc o frunte inaltă, iți produce melodia cea mai suavă. O vorbă resunătoare, care in gurița ei, e supusa robă și iși ia tonul respetiv al povestirei. Un nas mic așezat pe o față rumenă, rotundă, și doi ochi, cari ogli desc profunzimea cugetării. Un mers ușurel, lipsit de cochetărie și o eleganță întrunită tot și cu o simplicitate absolută in îmbrăcămintea ei. Un mic secret. E măritată de 2 ani cu un tânăr cult și Inteligent, cu care s’a luat din amor. Cine Ecouri si Noutăti Calendarul: 25 Noembrie Răsăritul soarelui: 7.22 Apus : 4.19 Timpul : zăpadă Postirg Slăniul ie în localitate la ordinea zilei Din causa Slănicului epitropia Sf. Spiridon este în deficit și mersul sufere. —Ar fi negreșit un bine pentru sf. Spiridon daca statul ar rescumpara Slănicul, dar aceasta nu ie de loc probabil, mai ales în situația financiară de azi. — O remediare însă a răului se poate aduce și în această privință atrag atențiunea cetitorilor asupra unui articol ce-l publicăm în numărul de azi și datorit d-lui dr. Pastia, care s’a ocupat în special de chestia Slănicului. Sunt observațiuni juste ce merita osebită atențiune. — II. Interesant. In a discumil seu ministrul Chamberlain a atacat Franța cu o foarte mare vehemență. Interesant se de observat că presa Germană și în special „Nationale Zeitung“ apăra Franța înpotriva insinuărilor d-lui Chamberlaine. Bancă. In orașul ploești s’a constituit o bancă ă comercială și industrială, cu un capital de 200.000 lei, impărțit în 1000 acțiuni la purtător, de câte 200 lei fiecare acțiune. Capitalul va putea fi însă sporit până la 3 milioane. Scopul principal al Băncei este de a favoriza desvoltarea comerciului, industriei și întreprinderilor de tot felul. Gluma Zilei. Examen de Istorie: — Ai putea să-mi spui, întrebă profesorul, în ce epocă trăia Carol cel Mare ? Elevul care habar n’are, respunde totuși cu tupeu . Sub regimul seu.... ___________Moș Veveriță. II EFORT A UIU Veniturile Halei Cu privire la articolul nostru asupra veniturilor Halei, primim de la d. O. D. Șerban următoarea scrisoare : D-le Director, încredințat de infrasul ce puneți pentru binele public și mai cu samă pentru buna stare a comerciului Iașului, vă rog să reveniți asupra opiniei emisă prin articolul de fond al „Evenimentului“ de er 24 Noembre 1899 No. 1947, prin care să cerem interesul mărirei veniturilor halei, ca gheretele să fie închiriate pentru mărfuri de brașovenie, manufactură și chiar galanterie. Scopul pentru care s’a construit hala cu piață publică a fost nu acela al creșterei veniturilor comunei, ci acela al centralizării tuturor obiectelor de alimentare publică in interesul controlului a nu se debita consumatorilor alimente impure și vătămătoare sănătăței. E greșită părerea că comuna să tragă profiit din toate pănă și chiar din instituțiile pe care legea o obligă să le construiască pentru binele și serviciile cetățenilor. La începutul punerii in funcțiune a halei, sa a fost practicată deja sistema preconisata prin articolul.Edilitate, de care ne ocupăm și numai după prozentările întregului comerciu leșan, hala a fost curățită de specula nerușinată ce se făcea cu mărfurile resultate din isvoare nepure din care se alimentau acei neguțitori de hală. Legea asupra comerciului ambulant a interzis un atare comerciu și nu cred că consiliul comunal al Iașilor va reveni la aceleași măsuri barbare pentru comerciul stabil și cinstit al târgului. Strădâmințele noastre a tuturor trebue să tindă la a consolida și intari căt mai mule clasele de neguțitori stabili și sfrioși, pe când comerciul ambulant din hală aduce acestui comerciu cea mai ruinătoare lovitură. In numele comerciului stabil și cinstit al lașului și in puterea legei incă in vigoare va rog dle director a vă uii voacea cu a mea cerînd Primăriei să nu dea tocmai in aceste timpuri critice, comerciului, lovitura de grație. Primiți vă rog asigurarea consideratiunii mele osebite. a G. D. Șerban. Am înregistrat scrisoarea d-lui Serban, dar credem că lucrurile nu sunt atât de grave, cum și le inchipue d-sa. Comuna e datoare in primul rănd a face toate inlesnirele publicului, și dacă din aceste înlesniri pot curge venitul cu atât mai bine. Și iarăși nu prea vedem marea deosebire ce poate exista intre baratcele din jurul Halei și gheretele din interiorul ei In orice casele nu pot intra sub rigoarea comerciului ambulant, de vreme ce comercianții ce se vor stabili in interiorul halei pot fi supuși la aceleași condițiuni cu comercianții din jurul Halei și devin atunci tot atât de stabili, iar publicul va căștiga numai din faptul concurenței. Cât pentru fraudele ce s'ar putea face, aceasta e o chestie ce privește autoritățile in drept, căci fraude se pot face peste tot locul. De altfel nu vom face plăcerea de a discuta mai de aproape această chesstie intr’un număr viitor. II. Dramele Zilei Crimă. Anastasio Gutteriu un tînăr om de 30 de ani, de profesiune marinar, trăia de mai bine de 9 ani cu o drăgălașă franceză—ce trăise insă în Genua de mică copilă și cu care se înțelegea foarte bine și duceau o viață fericită. Acum o lună și jumătate in urmă însă se prezintă la locuința lor un tînăr ca de 22 de ani și pretinzînd că ar fi văr a frumoasei Valterina cum o chema el fu primit, și găzduit in casă, și își căpătă și o mică slujbușoară acolo. Dar el se înampră de verișoara lui și fiind-că aceasta îl amenința in totdeauna că de nu ’și vira mințile in cap il dă afară, el profită de a sară cînd ea se găsea singură și fiind-că ea ii resista, o ucise. Dar a doua zi a și fost arestat. Nenorocire. O nenorocită femee numită Sonia Fiodorov, pe cînd se ducea la soacra ei, inpreună cu copilașul de 2 ani ce-l ducea in brațe, trecînd peste o punte de peste un șanț și venindu-i amețeală căzu in el, ucizînd copilul și cansîndu-și și ei grave lovituri. LEAR. Cronica Judiciară Abuz de încredere Mercuri 24 Noembrie s’a judecat înaintea tribunalului secția II, procesul de abuz de încredere, privitor pe Gr. Alexandrescu, din Podul Iloaei. Numitului Alexandrescu i s’a aplicat pe mobile un sechestru in pretenția d-lui Vasiliu, tot din acel orășel, pentru o datorie de bani. După ce s’a aplicat sechestrul, Alexandrescu vinde mobilele. Pentru acest fapt este condemnat de judecătorie, și in contra cărei condemnări a făcut opoziție. Alexandrescu, dovedind in parte că acele mobile, pe care se aplicase sechestrul, cu toate că se găseau la el in casă, totuși erau lui străine, aparținînd cumnatei lui, care pe urmă vine de la mobilele, tribunalul admite in parte opoziția, și condamnă pe Alexandrescu la o amendă de 60 lei. Contravenție fa, logen Hanitará Tot inaintea tribunalului secția II, s’a înfățișat și procesul de contravenție la legea sanitară, a fabrcei de apă gazoasă Lumina, din strada Zugravilor. Proprietarul acestei fabrici, dl. Gherșon Goldemberg, este dat judecății pentru faptul că s’a constatat că a SATTÁ pa intrebuințată la fabricarea apei gazoase, conține materii organice și alte necurățenii. In urma incidentului ridicat de către dl. avocat Longhinescu, că nu s’au luat probele sigilate și că s’a încheiat un proces verbal, intr’un singur exemplar, tribunalul amînă procesul, citînd tot odată ca marturi toate persoanele ce au fost amestecate in această cercetare. Proces de bătaie In noaptea de 6—7 April a e mai mulți inși, printre cari Gh. Pavăl Punci și Gh. Vasiliu, petrecură la o circiumă din Podul-Iloaei, și ca să se mai distreze puțin întrebuințez expresia lui Gh. Vasiliu se puseră la jucat cărțile, Jocul cărților, tulburelul, perderea banilor, cum emoționase pe alergătorii noștri după distracție și te trezești cu ei in stradă jucind.... cu ciomegele. O incăerare, intervenția poliției, și iată-i la judecătorie. Gh Vasiliu, învinsul, dădu in judecată pe Gh. • Pavăl Punci, invingătorul. Acesta e condemnat la trei luni închisoare. Contra acestei hotărîri, Pavăl Punci, a făcut apel. Diferiții martori citați, necăzind de acord unii cu alții, tribunalul amînă procesul, citînd incă alți martori mai cerînd incă a se aduce un proces verbal, încheiat de polițai la fața locului, prin care se contată că Vasiliu a declarat el însuși că căzuse... . de amețeală și și-a spart capul, nefiind bătut. Need EXTERNE Siguranța lucrător, in Olanda A doua camera a Statelor generale din Amsterdam a votat principalele articole din proectul de lege, care asigură pe lucrători in contra accidentelor muncei. Sistemul monopolului de asigurări de către stat a triumphat, afară de căteva restricțiuni pentru marii industriali. O bancă de stat va fi creată la Amsterdam. Printre amendamentele propuse la votarea acestui proect, este și acel pentru mărirea salarului lucrătorilor. Camera a decis, ca atunci cînd un accident se va intămpla lucrătorilor in timpul lucrului, acesta nu va avea drept decăt la jumătate din renta viageră. Victoria Enalelor in Sudan la Sudan armatele Engleze au repurtat succes. Din Khartoum vine știrea că colonelul Wingate, cu trupa sa, a intrat in cu trupele califului Abdulahi și după o crîncenă luptă, califul a fost ucis și trupele sale învinse. Din trupele sale șefii cei mai mulți sunt uciși iar parte prizonieri. Singur Osman Digma, a reușit neatins. Mii de femei și copii, au fost luați prizonieri de către Engleji, fără insă a suferi altceva din partea englejilor care de altmintrerea se poarta bine cu prizonierii acum. Greva din Lille Mai mult de 50 amploiați auxiliari din compania de drum de fer de Nord, in gara Tourcoing, au părăsit lucrul, declarând șefului de gară, că nu vor relua lucrul decît după ce li se va mări salarul. Greva de acolo s’a intins și la alte stațiuni unde camarazi de ai acestor lucrători au părăsit de asemenea lucrul. Necci. Slanicul din Moria și modul cum ar trebui fi exploatat și administrat Pănă în anul 1888, Epitropiea Sít. Spiridon nu angajase încă un mare capital pentru exploatarea acestor băi. Veniturile deși foarte mici, acopereau aproape cheltuielile, deficitul anual era între 1015 mii de lei. In anul 1899 s’a făcut un început de exploatare și administrație mai sistematică.După modelul băielor apusene, resultatul a fost foarte satisfăcător, nenorocire însă ca s’a schimbat din nou modul de administrație. Veniturile Slănicului se îndoise in acest an, fără ca Epitropie a se fi angajat vre-un mare capital, singura chieltuieală făcută a fost pentru înființarea unui mic stabiliment de Hydrotherapie, cu care s’a chieltuit vre-o 35.000 lei. Epitropie. Sft. Spiridon încurajată de acest succes a început a chieltui milioane pentru diferitele construcțiuni și înfrumusețări, în speranță ca va putea mări veniturile, cel puțin in raport cu sacrificiile făcute. S’au construit hoteluri mărețe și luxoase, casino, care poate figura la orice stațiune balneară streină, parcuri, pavilioane, lăptării, lacuri etc. în fine s’a făcut totul afară numai de absolut necesarul și lipsa lor astăzi contribuesc la deficitul enorm ce-l are Epitropia Sft. Spiridon ; 1). Lipsa de comunicație intra Tirgu Ocna-Slănic; 2). Nu s’a mărit încă debitul apelor minerale; 3). Lipsa de o instalație mai sistematică a băielor minerale calde; 4). Nu există o exploatare rațională a apelor sale potabile; 5). Lipsa unei adevarate administrațiuni balneare. a) . Din cauza lipsei a unei șosele bine construită și întreținute intre Slănic-Tirgu Ocna, comunicația de multe ori devine anevoioasă și forte costisitoare. b) . Debitul tuturor isvoarelor captate pănă astăzi pentru toate băiele minerale calde nu e mai mare decit pentru 230 băi, în timp de 24 oare; reservoare colectoare de și sunt, nu funcționează încă, din causa ce lipsește încă noua instalațiune de băi. c) .*Instalațiunea băielor minerale calde a remas tot acea primitivă de la 1889 și care mult contribue la nefregventarea lor. d) . Exploatarea apelor minerale potabile, adevarata bogăție a Slănicului, nimeni s’a ocupat încă în mod serios și rațional de ea. e) . O adevarată administrație balneară ar trebui să se ocupa în permanență de soarta acestor băi, administrația actuală, după cum e organisată, nu face, nici poate face, aproape nimic în tot decursul anului. Exploatarea aplor minerale e dată în antreprisă cu un preț derizoriu, fără nici o obligație, râmănînd ca antreprenorul să le exploateze după bunul său plac, ași face reclama, fixa prețurile după cum dinsul ar crede că va fi in interesul seu. Ca resultat a acestei antreprise necondiționate e că apele Slănicului care pot riversa, ba chiar pe multe similare streine de a le întrece, aceste isvoare au rămas necunoscute chiar de majoritatea medicilor din țară. Această ignoranță despre eficacitatea acestor ape este în parte datorită insuficientei și nechibzuitei reclame, cît și scumpetei cu care se vînd astăzi. Actualminte apele Slănicului sunt mai puțin vulgarisate și întrebuințate .FOIȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE 156 ASCUNSE XIX. Afacerea din Strada Carolinese Pulcheria nu vorbi așa, zise Emery N’ași crede niciodată. — Ei bine, crezi ce-ți place 1 și la urma urmei, întreabă pe dl, zise ea arătîndu-l pe Laurent el o urmează de aproape o întovărășește și o protejează chiar in asemenea escursiuni , fără îndoială că e dreptul lui. Ahi taci strigă Laurent, nu retîncepe calomniele d-tale infame. Și in acelaș timp el se îndreptă cătră ușa salonului. Emery îl urmăv Dumneza uiți că îmi datorești o explicație d-le Calissier. Laurent dă din umeri. — Permite! continuă Emery, și dacă locul acesta nu-ți pare convenabil pentru aceasta și de altfel ai dreptate putem să ne suim la mine. — Bucuros. — Ei se suită in etajul al III-a, și cînd fură singuri, Emery luînd un aer solemn zise . — Dacă nu mă inșel, in momentul cînd am intrat la d-na de Vouloubiere ai avut cu ea o discuție destul de interesantă Laurent îl întrerupse. Lasă mă in pace cu aparențele și cu Vouloubriere-ile d-tale nu e vorba de păcătoasa aceasta. — Cum ? aceasta păcătoasă nu voi permite. — Vei permite nu, asta e indiferent. Ea a fost metresa mea, înainte ca să fi fost a ta, și ca atare o voi califica cum merită. Eu îți repet incă odată că nu e vorba de ea ci de sora d-tale. — Sora mea n’are nici un amestec in aceste toate. — A ! foarte bine. Atunci admiți că sora d-tale e metresa mea, că ea s’a aruncat in brațele mele și ale altora. — Ce indrăsnești să zici ? — Nu indrăsnesc, ferească-mă Dumnezeu de asta eu nu fac altceva decît repet insultele pe care Pulcheria îi le-a aruncat in față și pe care ata le aprobi, pentru că o susții. — Nu-i adevarat, ea n’a zis nimic din toate aceste. Pentru ce a venit Emiliana in această casă. j Asta n’o știu, dar atîta știu că as euma o jumătate de oră era acolo. j Emery se plimba in odaie cu capul plecat, și cu ochii întristați. Da ! e posibil la urma urmei ! Sunt certat cu familia mea, și ea ar fi venit poate însărcinată ca să facă o impacare. Pulcheria ar fi intălnit-o pe scară. Ah ! asta e continuă el fixând pe Laurent și d-ta d-le Calissier cum se face că te găseai acolo ? — Cum mă? Ah! tocmai zise Laurent surizînd, prezența mea te neliniștește și-ți produce supărări. Liniștește-te. *— Nu e vorba de asta, îmi plac situațiile tranșe și curate, iată tot : — Vino ! ășază-te aici și explică mi ca unui vechi prietin ce s’a intămplat ? — Cu plăcere, zise Laurent. Ei bine iată in două cuvinte cea ce s’a intămplat : Mă suiam la tine, cînd sosit la etajul al II aud două voci care se sfădesc. Ascult puțin mi se pare că le recunosc. Hesti un moment. In fine mă decid să sun. Intru, și ce zăresc ? • Pe d-ra Suchapi da, sora d-tale in sfadă grozavă, aproape să se inhațe eu... n’o voi mai califica, pentru că asta te genează. Aceasta nu mă genează câtuși de puțin, zise Emeri. Fii liniștit, nu va trece această zi fără ca să nu tratez pe Pulcherie după cum merită. Mergi mai departe. Laurent povesti cea ce văzuse și auzise : insultele adresate de Pulcherie Emilienei, iubita indignare a acesteia, pumnul de aur aruncat de ea in fața curtezanei. — Aur I făcu Emeri. Ah ! ghicesc. Sarmana surioară ! Ea îmi aducea economiile ei sunt sigur de asta. — Da, probabil, zise Laurent. Și acuma cînd ea plecase, ea a scapat fără macar ca să fi vroit să-mi primească brațul, și d-ta găsești că n’am avut dreptate de a trata pe metresa ta cum am tratat-o ! Ai avut mare dreptate — Și cu această ocazie, ași vroi să-i adresezi două cuvinte. Așteaptă puțin. El se coboră la Pulcherie. Dar intrînd in salon unde aceasta se închisese, el avea un aer rece și sever. — D-ta ești ? Pulcheria aruncînd asupra lui o privire iritată, ce mai vrainică ? — Iartă-mă, scumpa mea Pulcherie tu ești nerăbdătoare, nervoasă ințelegi aceasta. (Va urma).