Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)

1904-01-15 / nr. 272

No. 272 Gronica Marcuri­i De azi pana azi La 18 Ianuarie va avea loc adu­narea generală a acționarilor „Pri­mei Case de economii“. Iată ca răspuns la afirmările „A­devărului“ cum că d. Donici ar fi urmând, la Vaslui, altă politică de cit cea preconizată de comitetul e­­xecutiv al partidului conservator, manifestul electoral publicat de a­­cest comitet, avînd in frunte pe d. Donici, președintele său . Iubiți alegători. Interesul general al țărei trebue să treacă înaintea ori­cărui interes local In lupta ce partidul conservator duce in contra guvernului, care se zice că reprezintă partidul naționa - liberal și care nu mai este astă­zi nici liberal, nici național, noi con­servatorii apărăm cinstea țărei, na­ționalitatea romînă și, in momente­le de față, chiar existența patriei. Guvernul actual, hulit de cetă­țeni, invins la alegerile trecute, în­cearcă să se mai menție numai prin violențe, insă în zadar ; zilele sale sunt numărate și efortul ce face partidul conservator, la toate alege­rile, va grăbi prăbușirea guvernului colectivist pentru mult timp Conservatorii din Vaslui au dato­ria, față de țară, de a prezenta can­didatul lor la alegerea de deputat al colegiului I ce are loc la 15 ia­nuarie curent. Candidatul alea ds comitet, pen­tru care vă rugăm să votați cu În­credere și dragoste, este d. Pavel Gorges, al căruia buletin va purta ca semn distinctiv o stea roșie. Veniți la vot cu hotârire pentru concetățeanul d-voastre, iubit și sti­mat de toți, în interesul partidului și al țărei. Com­it­etul executiv al partidului conservator : Președinte : D Donici. Membri : G. Mavrocordat, P. Gor­­goș, Al. Vasiliu, Eugen Mielescu, că­pitan N Pompilian, G. Philippescu. Președinte de onoare, general I Lahomir. Concertul d-nei Chefaliadi. Astă­zi 14 ianuarie a. c va a­­vea loc Concertul d-nei Chefaliadi o distinsă pianistă absolventă a ^Con­serva­torul­ui din Viena Concertele date de d-na Chefalia­di in ultimul timp la Botoșani i-a­­ atins admirația publicului compus din elita Botoșeneană. Correspon­dentul nostru din Botoșani in darea de samă despre Concertul d nei Chefaliadi spune că d na Chefaliadi e o adevarata artistă atit ca execu­ție cît și ca concepție. D-na Chefaliadi va cînta in sala Concertului : 1) . Beethoven, Sonata op 53 L’au­­rore ; Allegro con brio ; Adagio mot­to ; Allegro moderato; 2) . a) Chopin, Valse Dodiezemin.; b) Chaminade, Tocatta; 8) a) Grunfeld, Muzurka op. 14 b) Schumann-Liszt, Liebeslied. 4) . Chopin, Ballade op 23 5) . a) Grieg, Sur les montagnes op. 19 No. 1. b) Stavenhagen, Menuetto Seherzando op. 5 Vo. 3 6) . Liszt, Rhapsodie No. 12 D. Căpitan Petala comandantul escadronului Jiu din reg. 7 cavele­rie și-a cerut permutarea in regi­mentul 10 cavalerie cu reședința in Giurgiu. Lista călătorilor Marele Hotel Traian —Zacharia Nadler voiajor București, M. Veise­­les comersant Galați, M-me E. fLi­­ssenea Ungheni Ruși, S. A Lisse­­nea proprietar Ungheni Ruși, Hotel Europa,­M-me Ciun­u pro­prietar Roman, D. Kreft director Casei Neidlingar București, H. Propst voiajor, R. Haim voiajor. Cetim în „ Adevărul” : Corespondentul nostru din Iași, ne telegrafiază că d. Mateiu Cantacu­­zino, deputat junimist, va adresa gu­vernului o interpelare cu privire la alegerea colegiului al 3-lea din Iași. D. Cantacuzino va cere guvernu­lui să răspundă dacă se solidarizează cu promisiunile făcute de d. Sterea cu privire la împărțirea pămînturi­­lor, „casa rurală și votul obștesc". Aseară s’au întrunit în saloanele clubului „Concordia“, un mare nu­măr de doamne din societățea isra­­elită, pentru a decide cu privire la organisația unei representații teatrale, la folosul școalelor „Cultura“. la I. D. prim­-procuror Hamangiu a luat­­ o inteligență măsură în contra celor­­ ce dau în locațiune jurnalele, tra­­n­ficind ast­fel pe socoteala celor ce-și­­ pun în risc muncă și capital pentru­­ aparițiunea ziarelor. D. Hamangiu a dispus a se califica aceste fapte , ca abuz de încredere și va proceda cu rigoare. CAMERA t Ședința de la 13 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 d. a., sub președinția d-lui M. Fere­­­chide. 1 Prezenți 95 deputați. , Pe banca ministerială d C. Stoi-CGSCU. I D. Stavri Brătianu întreabă cînd­­ va fi pusă la ordinea zilei interpel­­­­area d-sale adresată d-lui ministru de justiție. i­­­. Ferechide răspunde că toul. D. N. T. Popp cere să se pue mai mare grabă în publicarea dezbateri­­­­lor Adunării. D. Ferechide răspunde că întîr­­zierea se datorește oratorilor, cari nu-și corectează discursurile la timp. D-sa va lua măsuri pentru îndrep­tarea acestor neajunsuri, începe votarea pe articole a pro­­ectului de budget al ministerului de domenii. La art 3 d. Marin Petrescu spune că cifrele să se pună în bloc, iar nu iu paragrafe deosebite. D. Stoicescu răspunde că prin a­­ceasta sa fixează mai bine rolul di­feritelor servicii, cari, altmintrerea nu și-ar putea ajunge scopul lor. D. C. Brătianu spune că trebue mărită suma pentru cumpărarea vi­telor­ de prăsilâ, pentru ca să se poată obține rezultatele dorite pe o scară mai întinsă., D. C. Stoicescu­ răspunde că nu s’a putut mări suma, din cauza mijloa­celor restrînse. Pe viitor va da o mare publicitate vînzărei vitelor sta­tului, spre a se putea pune la îndă­cina tuturora. D. M. Petrașcu se ocupă de pă­­minturile din Dobrogea și combate măsurile surite de a se face un re­­censimînt al pămîntului de acolo, mă­guri ce au dat naștere la nenumărate neînțelegeri, D. ministru Săd­cescu explică ches­tiunea stâpînirei pe nedrept a pă­minturile din Dobrogea. Astă­zi a­­bia se p­oate răspunde cererilor pen­­­tru împroprietărirea țăranilor din cau­za lipsei de pă­mint. De aceea trebuia să facă un rec­ensimînt, ca să se va­dă cine stăpîniește pe nedrept pămîn­­tul, care trebuia să reintre în patri­­ordul statului. Intr’un an de zile. EVENIMENTUL SENATUL Ședința de la 13 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2.30 m. sub președinția d-lui P. S. Au­relian. Pe banca ministerială se află d-nii Al. Giani, ministru de justiție; V. Lascar, ministru de interne. Prezenți 77 d-nn senatori. Se citește sumarul ședinței prece­dente, care aprobă D. senator St. Filipescu spune că încă da la 18 Noembrie a anunțat o interpelare care s’a amînat pen­tru după vacanță și cere a i se fixa ziua, cînd o va putea desvolta. D. președinte Aurelian roagă pe d. Filipescu ca să-și desvolte Vi­neri, dar fiind­că in această zi va vorbi și d Vericeanu, atunci să o amîne pentru Simbătă. Interpelarea e fixată pentru Vi­neri 16 curent.­­ D. președinte roagă pe d-nii sa­­vatori să bine-voiască a trece in secțiuni spre a se urma cu studie­rea prriectului de reorganizare a co­munelor. Ședința publică se ridică la orele 2 și 40 m., anunțîndu-se cea vii­toare pentru mine la orele 2. Cu ocazia căsătoriei fiicei sale d. I. Kaufman, arendașul marelui do­meniu Mitoc din Dorohoi, a îmbrăcat, patru­zeci de băeți și fete, elevi și eleve ai școalei primare din acea comună. Autoritățile superioare școlare au exprimat mulțumirile lor d-lui Kauf­man pentru frumoasa sa faptă. In cursul lunei ianuarie s’au înființat cursuri de adulți pe lângă școalele din cătunele Dumești, Po­pești și Crucea. Domnii Dim. Chiriac și Dimi­­trie Ungureanu au fost aleși epi­­tropi ai paroh­iilor Cucuteni și He­­reni. D-nul Gh. Dobrovîci, fost note al comunei Stînca, sub cuvînt că i-ar fi lipsit suma de 5 lei și cîți s’au adus în posesiunea statului pe­ste 12 000 hectare de pămînt. D. Pană Buescu spune că ar fi mult mai bine ca administrațiunea domeniilor din Dobrogea să fie stră­mutată la București. Printr’aceasta s’ar face o economie mai mare. D. Marin Petrescu se declară ne­mulțumit de răspunsul d-lui Stoi­­cescu. Arată origina dreptului de pro­prietate în Dobrogea, și întreabă ce vor face proprietarii cari posedă pe nedrept pămînt acolo. D. Stoicescu respunde că serviciul administrativ al Dobrogei depinde de ministerul domeniilor și funcțio­nează în afară de acest departament ca și serviciul silvic, bunăoară, pen­tru că numai așa își poate ajunge scopul. In ce privește cestiunea pămîntu­­rilor din Dobrogea, stăpînite pe ne­drept, spune că s’au luat locuri pe nume fictive. De aceea, d-lui e hotărît să tae în carne vie, spre a stîrpi proprie­tățile pe nedrept uzurpate. D. Buescu spune că școlile de a­­­­gricultură nu și-au ajuns rezultatul dorit. De aceea ar trebui să li se dea­­ o mai mare atențiune. D. Stoicescu răspunde că menirea­­ școalelor de agricultură e să dea i . agricultori buni, iar nu funcționari. Astă­zi avem mulți absolvenți de i ai acestor școale, administratori de moșie și buni gospodari. Se pune la vot proectul în între­gime, dar votul rămîne nul. Came­ra fiind deseori piectată. Ședința se ridică la orele 3 luni. va­­ bani de la încasarea taxe­lor de telefon, a fost înaintat par­chetului. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie va începe in cursul acestei luni inspectarea bisericilor din localitate. Se telefonează din Văculești că o bandă de hoți au încercat să prăde biserica din numita comună. O scrisoare a lui Em­inescu­­ a moartea bătrînului Micle.—Emi­­nescu și Veronica.—Renunțarea poetului. D. Iuliu Dragomirescu, tânăr pu­blicist, a dat la lumină un numărul de ori al „Țărei Literare“ următoa­rea scrisoare inedită a lui Emi­nescu: Dulce­a mea amică Tu știi prea bine că dacă este cine­va care poate prețui perderea ca ai suferit-o, acela sunt eu; trăind într’o poziție sigură și respectabilă te vezi astă­zi prin acea singură lovire expusă unor schimbări ne­așteptate, pe care nu le prevezi, pe care o natură sfioasă de femee precum e a ta nici nu le poate pre­vedea. Și dacă liniștea unui liman al vieței e adevărata fericire, tu cel puțin de n’ai fost fericită ai avut o lipsă de suferințe întru cit acestea se nasc din greutățile vieței. Ai avut sprijin pe care îl respectai precum o știu eu însu’mi. Și dacă ’mi dai voe să vorbesc de mine, de acea dureroasă dar adîncă și intimă fericire, pe care atingerea in treacăt a minei tale, zimbetul tău, privirea ta a resfrînt-o asupra unei vieți atît de izolate și de lipsite de fericire precum este a mea; totuși eu nu voiu uita că acea fericire mi-a fost dată între patru păreți ai tăi, ai lui. Tu știi dulce și neuitată amica că simți mîntul de care ’ți vorbesc nu e nimic banal, nimic care s aibă ceva comun, nici cu teoria plăcerei la care se închină mulțimea celor fericiți, nici cu zorile unei tinereți necoapte. Nici tinereța, nici frumusețea ta, nici virtuți sufletești, nici grații fizice n’au fost cauza acelei simțiri care au aruncat o umbră adîncă asupra vieței noastre întregi. Eu nu cutez săi dau nume și nu­­ i-am dat nici­cînd. Adesea există enigme matematice pentru a căror deslegare îți trebue o singură cifră cunoscută; adesea un complex întreg de cauze se desleaga prin o singură cauză necunoscută încă; ast­­­fel viața mea ne­explicabilă pentru toți cunoscuții mei nu are nici un interes fără tine. Nu știu de ce tu ești o parte întregitoare a tuturor ghidărilor mele, nici nu mă preocup s’o știu, căci nu mi-ar folosi la nimic; dar este o legătură neexpli­­cabilă, de nu intre viața ta și a mea, dar 5 de sigur între a mea și în tot ce te atinge pe tine, intre a mea și in răsuflarea ta pe pămînt. Veronica, e intăia dată că ’ți spun pe nume și cutez a’i pune pe hirtie nu voi să’ți spun dar tu nu știi nici poți ști cit te-am iubit, cit te iubesc. Atît de mult in cît mai lesne aș înțelege o lume fără soare. Tu mi ai făcut fericirea și poate că nu sunt nici capabil de a fi, tu nu m’ai făcut nici atît de fericit in­cît să mă nimicesc, dar ceea ce era mai adinc ascuns in sufletul meu, privirea ta era lumina zilei; văzîndu­­te am știut că tu ești singura ființi in lume care in mod fatal, fără voia ei, fie ce eu îi v­­esc, are să determineze întreaga mea viață. Tu știi prea bine că nici să te amăgesc nu voi, nici Îmi pare bine de perderea ce ai suferit-o și D-zeu știe da n’aș muri ca s’o fac nefacută. Tu știi asemenea că nu fericirea mea o am in vedere ci îi doresc toate nefericirile cu putință, dacă aceasta ar putea fi prețul fericirei tale. Tu știi dar bine că nu voesc fericire și de și tu ești in stare a’mi da­ și numai mie—mult mai mult de­cît ai tu însu’ți, tu care ești neînsemnată pentru altul pe mine mă îndumnezeești, totuși am renunțat de mult de’sla toate și făti in tihnă fericirea care pentru mine e tot una cu persoana ta. Eu aș putea să mor nedorind alt nimic de cît liniște or cît de adîncă ar fi durerea... Listă de subscripție pentru ridica­rea unei statui Marelui Domnitor Alexandru loan I Cuza Lista No. 73 încredințată d-nei Laura Constantinescu—Laura Em. Constantinescu 10 lei, Marie Fili­pescu 1 leu, Elena Fotim 50 b, Ali­ce Teodoreanu 50 b, Betty Stern 1 leu, Elvira Comăniță 50 b, Elena Mi­­tache 1 leu, Maria Raut 1 leu, Mar­ta Manoliu 50 b, Aneta Vasilichian 1 leu, Georgette Th. Obelișteanu leu, Marie Bogdan 50 b, Alexandru Gh. Tomaziu 50 b, Elena Hrițcu 2 lei, Isabela Răut 50 b, Alice Cer­­netz 1 leu, Eugeniu Cernetz 50 b, Largat Tatos 50 b, Natalie Coma­­nitza 50 b, Eugenie Praporgescu 50 b, Ecaterina Constantinescu 50 b, Natalie Sibila 1 leu, Eugenie Vasiliu 1.05, Vera Bancov 50 b, Cecilia Cuj­­bă 50 b, Augusta Fingherhut 1 leu, Pascali Elisa 50 b, L. Zamvitz 50 b, L. N. Culianu 1 leu, L. V. Gheor­ghiu 50 b, I. Zemsen 50 b, Eufrosina Mitache 50 b, Eugenia Rașcu 1 leu, M. Fricke 50 b, A. Vîrlănescu 10 b, Ana P. Andreescu 50 b, Viorica Coroi 1 leu, Elena Enescu 50 b, Victoria Cernea 0.35, Alisa Misihă­­nescu 50 b, Stefania Vasilescu 50 b Camelie Nădejde 1 leu, Constanța Jellea 1 leu, Margareta Ciurea 50 b, Motăș Lucreția 50 b, Motăș Victo­ria 1 leu, Elena Negruzzi 20 bani M. Gatovschi 20 lei, Veloiu Virginia 1 leu, Penelopa Abramovici 50 d­. Total lei 62.20. Lista No. 103 încredințată d-lui Th. Maxim.—Vasile Popa 1 leu, Gh. Dima 1 leu, I. Zaemay 2 lei, Const. Vasilescu 50 b., G Ștefănescu 1 leu, Vasile Bacinschi 50 b., Gh. Pa­­naintescu 2 lei, Mitriță Ionescu 1 leu, H. Preda 1 leu, D Mangu 1 leu, Maria Dinter 1 leu, C. Manole 1 leu, A. Bordeanu 1 leu, D. Antoniu 1 leu, Ferdinand Fogelman 1.50 Marin Di­­mitriu 1 leu, Vasile Dorohoiu 1 leu, D. Theodor 2­lei, C. Popovici 1 leu, Gh. Theodorescu 1 leu, D. Nica 1 leu, Froim Leiber 2 lei, Kerop Ma­­gardiceanu 1 leu, Lazer Goldstein 1 leu, Carol Tarabaiser 2 lei, Pavel Nedelcu I­ leu, Neculai Margarint 1 leu, Gh. Popită 1 leu, Mihalaela Vasile 25 bani, Theodor Maxim 50 b., Gh. Dimitrescu 20 bani, Con­stantin Alexandrescu 20 bani, Nicoli Kricor 25 bani, Vasile Michnea 20 bani, Ghiță Chirică 30 bani, Ion Sacară 20 bani, Petrache Sacară 20 bani. Total lei 34.80. Pentru sata de 19 ianuarie se a­­nunță un splendid bal, dat de către un comitet de doamne din societa­tea ieșană, in folosul săracilor. Pe o iarnă geroasă ca cea de față, cînd avem de înregistrat in ziar că se găsesc pe străzi săraci morți de frig și soldați degerați prin ghere­tele unde fac gardă, vestea balului ce va avea loc la 19 ianuarie, cu scopul ca din venitul său să se îm­partă semne celor lipsiți; e menită a atrage admirația tuturor asupra co­mitetului ce organizează acel bal și pe care îl cităm, fiind compus din d-nele Luci Bogdan, Moruzi, M. Vi­drașcu, Lucia Greceanu, Mavrocor­dat, N. Gane, L. Negruzzi, Em. Do­ ............................... 1104 nici, Castano, d-șoara Bumea, d-nele Iarca, Stamatopol, dr Russ, Konya, Pennescu și Sofia Weisengrün. E de­­ prisos acum cred a mai spune că acesta va fi cel mai fru­mos bal din care vor avea loc in cursul acestei ierne, după ce am­ a­­rătat comitetul sub îngrijirile căruia el se face. Domnul Filip Menczel redactor la ziarul „Allgemeine Zeitung“ s’a plîns domnului prefect N. Gane, că re­­intercîndu­se din Kișinău unde a fă­cut o minuțioasă anchetă asupra masacrelor comise de antisemiți, la vama Ungheni i s’au confiscat mai multe fotografii, care reprezentau scene din aceste masacre. D-sa cere restituirea acelor fotografii și pedep­sirea celor abusivi. Noua politică din Transilvania Limba romina in comitate Opunerea ungurilor.— Energia conducătorilor. Un pas înainte, începutul activității politice in Ar­deal este primit cu multă ciudă de presa maghiară. Ori­unde conducătorii romini iau cuvîntul in limba maternă pentru a-și manifesta aspirațiunile legitime, șoviniștii maghiari ii tratează de pro­vocatori, exprimîndu-și temerea că în toate comitatele romînii vor pă­răsi pasivitatea de pînă acuma. Opunere­a ungurilor Fină și în comitatul Solnoc-Dobica ce fusese odată satrapia lui Banfy, Romînii și-au strîns rindurile și au început să-și ceară drepturile legale în limba romînească. Se știe unde au să ajungă toate aceste manifestări, întăi, oficialii unguri fac multa larmă, părînd că vor să sfâșie pe conducătorii ardeleni. Dar în urmă, chiar șeful comitatu­lui trebue să astîmpere pe conațio­nalii săi șoviniști, de­oare­ce vede­ singur că Românii vorbesc limba lor natală în virtutea legei însăși. Conducătorii romini n’au de­cît să desfășoare puțină energie și limba ro­­mînească va resuna in comitate care in multe părți sînt locuite in mod covirșitor de Romini. Un pas înainte Ungurii în cele din urnă vor tre­bui să asculte în pace vorbirile re­*­alinilor, căci interesul oficialilor es­te ca să se lucreze ceva în comitate, și aceasta nu se va putea dacă șovi­niștii vor face totdeauna scandaluri. La început făcea romînilor mari­­festațiunile cele mai ostile dar cu timpul limba romînească a înce­t de a irita așa de mult timpanele un­gurești și astă­zi trebua să rabd» «a procesele-verbale ale ședințelor in comitate să se scrie și nu romînește ceea ce este un pas foarte mare in domeniul manifestărilor naționale. Se telefonează că ori dimineață un incendiu violent a isbucnit în co­­muna Făureni. Au fost distruse de flăcări mai multe bordee. Mai mulții enoriași a bisericei Sfîntului Ilie din str. Alexandri sa vor presenta în­corpore I. P­S Sale Mitropolitului pentru a-i cere repa­rarea bisericei și oficiarea serviciilor religioase în ea cu­ de curînd. La școala comercială de gradul al 2-lea, trei elevi din clasa a II-a, sunt gravi atinși de conjunctivită granuloase. Cerem cele mai vigu­roase măsuri pentru isolarea celor atinși și desfinfectarea tuturor ele­­vilor. AL STUDIILOR EMII Conferența d-lui I. V. Radu. Și atunci cînd suntem și noi pe cale a remania tariful nostru vamal, ne întrebăm dacă n’ar fi bine sa procedăm ca Franța, adică de mai Înainte să determinăm până la ce limită ne putem scoborî cu concesiu­nile acordate altor țări. E ași­ de văzut însă că o asemenea lucrare e foarte grea și trebue să posedăm o perfectă cunoștință a puterii econo­mice a țerei noastre spre a o face. Suntem în stare a cunoaște acest lu­­cru ? Dacă da, atunci utilitatea du­­plului tarif devine necontestată. In adevăr tariful unic poate prezintă următoarele neajunsuri : 1) El trebuie să fie ast­fel întoc­mit In­cit să te apere in­potriva tu­turor Statelor, cu cari ai relațiuni și dintre cari unele au tarifuri ridicate. De multe ori, din această cauză vei a silit­a forța nota protecționista, pentru a te apăra contra lor. Procedind prin un singur tarif și neoferind altor tari de­cît acest­arif general, de multe ori se poate Qchide calea exportului. Ast­fel nu - ar putea contrabalansa alte State, cari prin convenții comerciale și mai ales pe baza clauzei națiuni celei­ntrecurîndu-80 mai multe erori, publi­­c ffan din nou sfirșitul Conferinței d-lui U V. Radu, mai favorizate, ar obținea concesiuni mai mari pe piețile su­răine. N’ar rămînea deschise în aseme­nea caz da ou­ calea represaliilor. Și aceasta o recunoaște își tariful no­stru actual, cînd dă voie guvernului a majora taxele din el în anumite împrejurări. A recurge însă la o a­semenea cale poate fi și rău și pri­mejdios Rău, pentru că nu vei ști unde să te oprești, primejdios pentru că nu vei putea ști ce și cî­t are să te coste o asemenea procedare Dar dacă admitem cu tarif minim atunci care ar fi chip­ul de a se fa­ce unele concesiuni țarilor cu care vrem să contractăm ? Ele ar fi de două feluri: o lege și tu o con­ven­țiune. Legea, după cum­­ ușor înțe­legem toți, nu poate să ne angaje­ze decît pe noi, cari am­­ făcut-o, iar nu și pe țara cu­­ care contractăm, ce cînd prin convențiun­e se leagă pe timp determinat ambele țeri. Și iarăși va fi ușor de în­țeles că în cazul întăi râmînem stăp­ini pe tain­­e, fiind­că râmînem stăpi­ni a schim­­ba după voia noastră legi­ca, care nu ne angajează decit pe noi . In cazul al doilea încă s­­ituațiunea poate fi bună și avantajoas­­ă pentru­­ ură. In adevăr, prin convt­ațiune to obligi­a oferi țerii contract­­ante une­­i concesiuni, care să nu fie nici într’un caz mai mici ca cai­­e prevă­zute în tariful minim, Răm­­îi însă su­rpîn a modifica cum vrei acest ta­rif minim, a remania cu alte cuvin­te, cifrele din el după împrejurări Singurul caz în care noi am putea fi legați complectamente, neavind dreptul a schimba ceva cîtuși de pu­țin pe timpul cît vr­uia angajat, ar fi atunci cînd tariful minim, ar fi in­corporat într’un tratat de comerț Am zis-o și o repetăm, că caracteristica regimului convențional stă în aceia că în însuși textul convențiunii se inserează cifrele tarifelor ce se vor aplica la totalitatea protecțiunii din ambele țeri contractante. De aici se poate vedea că sub un asemenea regim, vor fi serii de tarife conven­ționale, pentru că cele convenite cu o țară nu vor putea fi în majorita­tea cazurilor aceleași și pentru alte țări. Și iată de ce, cum am zis deja, după cum stau lucrurile la noi, suntem de drept sub regimul tarifului autonom, iar de fapt trăim sub un regim convențional. Iată tot­odată pentru ce ne rostim din nou că ar trebui să renunțăm pe viitor la convențiuni, adică la tratate co­merciale cu tarife mărginindu-ne la c­onvențiuni pe baza tarifului minim. Experiența de până astă­zi la noi. Care e rezultatul experienței de pănă astăzi făcuta de noi cu regi­murile vamale ? Ar trebui pentru lămurirea definitivă a acestei între­bări să producem tablouri statistice de cifre relative la import și export Insă nu cred folositor a se face a­­ceasta aici pentru următoarele mo­tive : 1) Cifrele au ceva ari d­in ele, cer­cetarea lor nefiind un studiu atractiv. 2) Cifrele, ce le-am produce, ar putea da loc la interpretări diferite, îmi amintesc aici, ceia ce zicea Le­­vasseur, un eminent ,economist și statistician la congresul de statistica ținut la Petersburg in anul 1897, mediile statistice sunt ca o armă cu două tăișuri. Fie­carele poate mănui cum vrea“. Insă, adaoge el, de vină nu sunt mediile ori statistica, ci îm­prejurarea că faptele sociale sunt foarte complicate. Apoi asupra statisticei noastre ar fi încă multa de zis. E de ajuns a aminti aici, că nu s’a ținut samă in alcătuirea ei de variațiunile de va­loare a monedei, de nomenclatura mărfurilor, nici de prețurile reale ale obiectelor. Aceasta însă nu însamnă că de statistică nu trebue să ținem samă, căci în definitiv tot la ea trebue să recurgem. Zicem numai că trebue multă artă și experiență în tălmăci­rea cifrelor date de ea. Ne vom mărgini a face o scurtă privire asupra trecutului nostru. Mul­tă vreme am fost considerați ca fâ­­cînd parte integrantă din Turcia. De aceia în convențiile ce aceasta în­­cheiă cu alte state, erau de drept cuprinse și țările noastre. Pănă la 1875 nu era altă taxă de­cît 8 la 0 act valorem, asupra tuturor obiectelor importate din alte țări în Turcia și deci și la noi. In anul de mai sus, pentru a face act de independență am încheiat convenția comercială cu Austria, reducînd taxa de 8 la s în 7 și jum. la a, asupra tuturor măr­furilor importate din acea țară. Pe lingă împrejurarea că Austria voind a trage profit, linguși» amo­rul nostru propriu, tratind cu noi de la egal la egal, se adăogia atunci și curentul liber schimbist de pa con­tinentul european, provocat mai a­les de tratatul de comerț dintre Franța și Anglia de la 1861. Efec­tele acestei nenorocite convenții sunt nu­deobște cunoscute. Ele au fost pă­nă astă­zi judecate și apreciate ca în destul de dăunătoare industriilor noastre, pentru a mai insista asu­pra ei. Se cunoaște însă că din 1879, sub impulsiunea dată de Principele Bis­marck, în Europa, se inaugurează o eră de protectionism, curent care a fost repede imbrățoșat de mai toate Statele continentale. In 1886, după expirarea convențiunei cu Austria, țara noastră ș-a alcătuit primul ta­rif general. Taxele din el respirau ură contra Austriei pentru tot răul, ce aceasta țară ne făcuse, profitînd de slăbiciunea noastră. In 1891 s’a alcătuit un nou tarif cu taxe mai în raport cu situațiu­­nea noastră economic. Acest tarif a primit modificări în 1898 și alți ani următori. După această dată am încheiat convențiunile, care ne leagă cu ce­lelalte State. Din tot, ■« v»d» ai împrejurări mai tari de­cît voința noastră ne au im­pun precadouri di­ferite și nu tot d’auna în armeni» cu interesele noastre. Inchcerea unei convențiuni este o adevărată luptă între cei doi con­­­tractanți. Fiind o luptă, unul fiintre luptători trebue să cadă învins. Pă­nă astă­zi cei învinși am fost uei. Am avut să suferim rigorile tuturor Statelor marii vecine, cari au con­tractat cu noi.—Intrind și de aici înainte pe calea­­ comerțurilor, vom avea­ dez suferit­,același lucru. Pro­babil tot noi­ vor­ fiicei învinși, căci nu se poate ca la încheiarea unor atari convenții, o­ ț țară să nu uzezi și de influența sa politică pentru a obținea­ concesiuni. Și, cînd țara cu care­­ contractezi e o“putere mare, cu cuvînt deciziv în politica europeană, va fi greu să i­­ ții pept. De aceia credem că pentru viitor să ară» »ab regimul tarifelor schițată aici. Am zis.

Next