Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)
1904-01-15 / nr. 272
No. 272 Gronica Marcurii De azi pana azi La 18 Ianuarie va avea loc adunarea generală a acționarilor „Primei Case de economii“. Iată ca răspuns la afirmările „Adevărului“ cum că d. Donici ar fi urmând, la Vaslui, altă politică de cit cea preconizată de comitetul executiv al partidului conservator, manifestul electoral publicat de acest comitet, avînd in frunte pe d. Donici, președintele său . Iubiți alegători. Interesul general al țărei trebue să treacă înaintea oricărui interes local In lupta ce partidul conservator duce in contra guvernului, care se zice că reprezintă partidul naționa - liberal și care nu mai este astăzi nici liberal, nici național, noi conservatorii apărăm cinstea țărei, naționalitatea romînă și, in momentele de față, chiar existența patriei. Guvernul actual, hulit de cetățeni, invins la alegerile trecute, încearcă să se mai menție numai prin violențe, insă în zadar ; zilele sale sunt numărate și efortul ce face partidul conservator, la toate alegerile, va grăbi prăbușirea guvernului colectivist pentru mult timp Conservatorii din Vaslui au datoria, față de țară, de a prezenta candidatul lor la alegerea de deputat al colegiului I ce are loc la 15 ianuarie curent. Candidatul alea ds comitet, pentru care vă rugăm să votați cu Încredere și dragoste, este d. Pavel Gorges, al căruia buletin va purta ca semn distinctiv o stea roșie. Veniți la vot cu hotârire pentru concetățeanul d-voastre, iubit și stimat de toți, în interesul partidului și al țărei. Comitetul executiv al partidului conservator : Președinte : D Donici. Membri : G. Mavrocordat, P. Gorgoș, Al. Vasiliu, Eugen Mielescu, căpitan N Pompilian, G. Philippescu. Președinte de onoare, general I Lahomir. Concertul d-nei Chefaliadi. Astăzi 14 ianuarie a. c va avea loc Concertul d-nei Chefaliadi o distinsă pianistă absolventă a ^Conservatorului din Viena Concertele date de d-na Chefaliadi in ultimul timp la Botoșani i-a atins admirația publicului compus din elita Botoșeneană. Correspondentul nostru din Botoșani in darea de samă despre Concertul d nei Chefaliadi spune că d na Chefaliadi e o adevarata artistă atit ca execuție cît și ca concepție. D-na Chefaliadi va cînta in sala Concertului : 1) . Beethoven, Sonata op 53 L’aurore ; Allegro con brio ; Adagio motto ; Allegro moderato; 2) . a) Chopin, Valse Dodiezemin.; b) Chaminade, Tocatta; 8) a) Grunfeld, Muzurka op. 14 b) Schumann-Liszt, Liebeslied. 4) . Chopin, Ballade op 23 5) . a) Grieg, Sur les montagnes op. 19 No. 1. b) Stavenhagen, Menuetto Seherzando op. 5 Vo. 3 6) . Liszt, Rhapsodie No. 12 D. Căpitan Petala comandantul escadronului Jiu din reg. 7 cavelerie și-a cerut permutarea in regimentul 10 cavalerie cu reședința in Giurgiu. Lista călătorilor Marele Hotel Traian —Zacharia Nadler voiajor București, M. Veiseles comersant Galați, M-me E. fLissenea Ungheni Ruși, S. A Lissenea proprietar Ungheni Ruși, Hotel Europa,M-me Ciunu proprietar Roman, D. Kreft director Casei Neidlingar București, H. Propst voiajor, R. Haim voiajor. Cetim în „ Adevărul” : Corespondentul nostru din Iași, ne telegrafiază că d. Mateiu Cantacuzino, deputat junimist, va adresa guvernului o interpelare cu privire la alegerea colegiului al 3-lea din Iași. D. Cantacuzino va cere guvernului să răspundă dacă se solidarizează cu promisiunile făcute de d. Sterea cu privire la împărțirea pămînturilor, „casa rurală și votul obștesc". Aseară s’au întrunit în saloanele clubului „Concordia“, un mare număr de doamne din societățea israelită, pentru a decide cu privire la organisația unei representații teatrale, la folosul școalelor „Cultura“. la I. D. prim-procuror Hamangiu a luat o inteligență măsură în contra celor ce dau în locațiune jurnalele, tranficind astfel pe socoteala celor ce-și pun în risc muncă și capital pentru aparițiunea ziarelor. D. Hamangiu a dispus a se califica aceste fapte , ca abuz de încredere și va proceda cu rigoare. CAMERA t Ședința de la 13 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 d. a., sub președinția d-lui M. Ferechide. 1 Prezenți 95 deputați. , Pe banca ministerială d C. Stoi-CGSCU. I D. Stavri Brătianu întreabă cînd va fi pusă la ordinea zilei interpelarea d-sale adresată d-lui ministru de justiție. i. Ferechide răspunde că toul. D. N. T. Popp cere să se pue mai mare grabă în publicarea dezbaterilor Adunării. D. Ferechide răspunde că întîrzierea se datorește oratorilor, cari nu-și corectează discursurile la timp. D-sa va lua măsuri pentru îndreptarea acestor neajunsuri, începe votarea pe articole a proectului de budget al ministerului de domenii. La art 3 d. Marin Petrescu spune că cifrele să se pună în bloc, iar nu iu paragrafe deosebite. D. Stoicescu răspunde că prin aceasta sa fixează mai bine rolul diferitelor servicii, cari, altmintrerea nu și-ar putea ajunge scopul lor. D. C. Brătianu spune că trebue mărită suma pentru cumpărarea vitelor de prăsilâ, pentru ca să se poată obține rezultatele dorite pe o scară mai întinsă., D. C. Stoicescu răspunde că nu s’a putut mări suma, din cauza mijloacelor restrînse. Pe viitor va da o mare publicitate vînzărei vitelor statului, spre a se putea pune la îndăcina tuturora. D. M. Petrașcu se ocupă de păminturile din Dobrogea și combate măsurile surite de a se face un recensimînt al pămîntului de acolo, măguri ce au dat naștere la nenumărate neînțelegeri, D. ministru Sădcescu explică chestiunea stâpînirei pe nedrept a păminturile din Dobrogea. Astăzi abia se poate răspunde cererilor pentru împroprietărirea țăranilor din cauza lipsei de pămint. De aceea trebuia să facă un recensimînt, ca să se vadă cine stăpîniește pe nedrept pămîntul, care trebuia să reintre în patriordul statului. Intr’un an de zile. EVENIMENTUL SENATUL Ședința de la 13 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2.30 m. sub președinția d-lui P. S. Aurelian. Pe banca ministerială se află d-nii Al. Giani, ministru de justiție; V. Lascar, ministru de interne. Prezenți 77 d-nn senatori. Se citește sumarul ședinței precedente, care aprobă D. senator St. Filipescu spune că încă da la 18 Noembrie a anunțat o interpelare care s’a amînat pentru după vacanță și cere a i se fixa ziua, cînd o va putea desvolta. D. președinte Aurelian roagă pe d. Filipescu ca să-și desvolte Vineri, dar fiindcă in această zi va vorbi și d Vericeanu, atunci să o amîne pentru Simbătă. Interpelarea e fixată pentru Vineri 16 curent. D. președinte roagă pe d-nii savatori să bine-voiască a trece in secțiuni spre a se urma cu studierea prriectului de reorganizare a comunelor. Ședința publică se ridică la orele 2 și 40 m., anunțîndu-se cea viitoare pentru mine la orele 2. Cu ocazia căsătoriei fiicei sale d. I. Kaufman, arendașul marelui domeniu Mitoc din Dorohoi, a îmbrăcat, patruzeci de băeți și fete, elevi și eleve ai școalei primare din acea comună. Autoritățile superioare școlare au exprimat mulțumirile lor d-lui Kaufman pentru frumoasa sa faptă. In cursul lunei ianuarie s’au înființat cursuri de adulți pe lângă școalele din cătunele Dumești, Popești și Crucea. Domnii Dim. Chiriac și Dimitrie Ungureanu au fost aleși epitropi ai parohiilor Cucuteni și Hereni. D-nul Gh. Dobrovîci, fost note al comunei Stînca, sub cuvînt că i-ar fi lipsit suma de 5 lei și cîți s’au adus în posesiunea statului peste 12 000 hectare de pămînt. D. Pană Buescu spune că ar fi mult mai bine ca administrațiunea domeniilor din Dobrogea să fie strămutată la București. Printr’aceasta s’ar face o economie mai mare. D. Marin Petrescu se declară nemulțumit de răspunsul d-lui Stoicescu. Arată origina dreptului de proprietate în Dobrogea, și întreabă ce vor face proprietarii cari posedă pe nedrept pămînt acolo. D. Stoicescu respunde că serviciul administrativ al Dobrogei depinde de ministerul domeniilor și funcționează în afară de acest departament ca și serviciul silvic, bunăoară, pentru că numai așa își poate ajunge scopul. In ce privește cestiunea pămînturilor din Dobrogea, stăpînite pe nedrept, spune că s’au luat locuri pe nume fictive. De aceea, d-lui e hotărît să tae în carne vie, spre a stîrpi proprietățile pe nedrept uzurpate. D. Buescu spune că școlile de agricultură nu și-au ajuns rezultatul dorit. De aceea ar trebui să li se dea o mai mare atențiune. D. Stoicescu răspunde că menirea școalelor de agricultură e să dea i . agricultori buni, iar nu funcționari. Astăzi avem mulți absolvenți de i ai acestor școale, administratori de moșie și buni gospodari. Se pune la vot proectul în întregime, dar votul rămîne nul. Camera fiind deseori piectată. Ședința se ridică la orele 3 luni. va bani de la încasarea taxelor de telefon, a fost înaintat parchetului. I. P. S. S. Mitropolitul Partenie va începe in cursul acestei luni inspectarea bisericilor din localitate. Se telefonează din Văculești că o bandă de hoți au încercat să prăde biserica din numita comună. O scrisoare a lui Eminescu a moartea bătrînului Micle.—Eminescu și Veronica.—Renunțarea poetului. D. Iuliu Dragomirescu, tânăr publicist, a dat la lumină un numărul de ori al „Țărei Literare“ următoarea scrisoare inedită a lui Eminescu: Dulcea mea amică Tu știi prea bine că dacă este cineva care poate prețui perderea ca ai suferit-o, acela sunt eu; trăind într’o poziție sigură și respectabilă te vezi astăzi prin acea singură lovire expusă unor schimbări neașteptate, pe care nu le prevezi, pe care o natură sfioasă de femee precum e a ta nici nu le poate prevedea. Și dacă liniștea unui liman al vieței e adevărata fericire, tu cel puțin de n’ai fost fericită ai avut o lipsă de suferințe întru cit acestea se nasc din greutățile vieței. Ai avut sprijin pe care îl respectai precum o știu eu însu’mi. Și dacă ’mi dai voe să vorbesc de mine, de acea dureroasă dar adîncă și intimă fericire, pe care atingerea in treacăt a minei tale, zimbetul tău, privirea ta a resfrînt-o asupra unei vieți atît de izolate și de lipsite de fericire precum este a mea; totuși eu nu voiu uita că acea fericire mi-a fost dată între patru păreți ai tăi, ai lui. Tu știi dulce și neuitată amica că simți mîntul de care ’ți vorbesc nu e nimic banal, nimic care s aibă ceva comun, nici cu teoria plăcerei la care se închină mulțimea celor fericiți, nici cu zorile unei tinereți necoapte. Nici tinereța, nici frumusețea ta, nici virtuți sufletești, nici grații fizice n’au fost cauza acelei simțiri care au aruncat o umbră adîncă asupra vieței noastre întregi. Eu nu cutez săi dau nume și nu i-am dat nicicînd. Adesea există enigme matematice pentru a căror deslegare îți trebue o singură cifră cunoscută; adesea un complex întreg de cauze se desleaga prin o singură cauză necunoscută încă; astfel viața mea neexplicabilă pentru toți cunoscuții mei nu are nici un interes fără tine. Nu știu de ce tu ești o parte întregitoare a tuturor ghidărilor mele, nici nu mă preocup s’o știu, căci nu mi-ar folosi la nimic; dar este o legătură neexplicabilă, de nu intre viața ta și a mea, dar 5 de sigur între a mea și în tot ce te atinge pe tine, intre a mea și in răsuflarea ta pe pămînt. Veronica, e intăia dată că ’ți spun pe nume și cutez a’i pune pe hirtie nu voi să’ți spun dar tu nu știi nici poți ști cit te-am iubit, cit te iubesc. Atît de mult in cît mai lesne aș înțelege o lume fără soare. Tu mi ai făcut fericirea și poate că nu sunt nici capabil de a fi, tu nu m’ai făcut nici atît de fericit incît să mă nimicesc, dar ceea ce era mai adinc ascuns in sufletul meu, privirea ta era lumina zilei; văzîndute am știut că tu ești singura ființi in lume care in mod fatal, fără voia ei, fie ce eu îi vesc, are să determineze întreaga mea viață. Tu știi prea bine că nici să te amăgesc nu voi, nici Îmi pare bine de perderea ce ai suferit-o și D-zeu știe da n’aș muri ca s’o fac nefacută. Tu știi asemenea că nu fericirea mea o am in vedere ci îi doresc toate nefericirile cu putință, dacă aceasta ar putea fi prețul fericirei tale. Tu știi dar bine că nu voesc fericire și de și tu ești in stare a’mi da și numai mie—mult mai mult decît ai tu însu’ți, tu care ești neînsemnată pentru altul pe mine mă îndumnezeești, totuși am renunțat de mult de’sla toate și făti in tihnă fericirea care pentru mine e tot una cu persoana ta. Eu aș putea să mor nedorind alt nimic de cît liniște or cît de adîncă ar fi durerea... Listă de subscripție pentru ridicarea unei statui Marelui Domnitor Alexandru loan I Cuza Lista No. 73 încredințată d-nei Laura Constantinescu—Laura Em. Constantinescu 10 lei, Marie Filipescu 1 leu, Elena Fotim 50 b, Alice Teodoreanu 50 b, Betty Stern 1 leu, Elvira Comăniță 50 b, Elena Mitache 1 leu, Maria Raut 1 leu, Marta Manoliu 50 b, Aneta Vasilichian 1 leu, Georgette Th. Obelișteanu leu, Marie Bogdan 50 b, Alexandru Gh. Tomaziu 50 b, Elena Hrițcu 2 lei, Isabela Răut 50 b, Alice Cernetz 1 leu, Eugeniu Cernetz 50 b, Largat Tatos 50 b, Natalie Comanitza 50 b, Eugenie Praporgescu 50 b, Ecaterina Constantinescu 50 b, Natalie Sibila 1 leu, Eugenie Vasiliu 1.05, Vera Bancov 50 b, Cecilia Cujbă 50 b, Augusta Fingherhut 1 leu, Pascali Elisa 50 b, L. Zamvitz 50 b, L. N. Culianu 1 leu, L. V. Gheorghiu 50 b, I. Zemsen 50 b, Eufrosina Mitache 50 b, Eugenia Rașcu 1 leu, M. Fricke 50 b, A. Vîrlănescu 10 b, Ana P. Andreescu 50 b, Viorica Coroi 1 leu, Elena Enescu 50 b, Victoria Cernea 0.35, Alisa Misihănescu 50 b, Stefania Vasilescu 50 b Camelie Nădejde 1 leu, Constanța Jellea 1 leu, Margareta Ciurea 50 b, Motăș Lucreția 50 b, Motăș Victoria 1 leu, Elena Negruzzi 20 bani M. Gatovschi 20 lei, Veloiu Virginia 1 leu, Penelopa Abramovici 50 d. Total lei 62.20. Lista No. 103 încredințată d-lui Th. Maxim.—Vasile Popa 1 leu, Gh. Dima 1 leu, I. Zaemay 2 lei, Const. Vasilescu 50 b., G Ștefănescu 1 leu, Vasile Bacinschi 50 b., Gh. Panaintescu 2 lei, Mitriță Ionescu 1 leu, H. Preda 1 leu, D Mangu 1 leu, Maria Dinter 1 leu, C. Manole 1 leu, A. Bordeanu 1 leu, D. Antoniu 1 leu, Ferdinand Fogelman 1.50 Marin Dimitriu 1 leu, Vasile Dorohoiu 1 leu, D. Theodor 2lei, C. Popovici 1 leu, Gh. Theodorescu 1 leu, D. Nica 1 leu, Froim Leiber 2 lei, Kerop Magardiceanu 1 leu, Lazer Goldstein 1 leu, Carol Tarabaiser 2 lei, Pavel Nedelcu I leu, Neculai Margarint 1 leu, Gh. Popită 1 leu, Mihalaela Vasile 25 bani, Theodor Maxim 50 b., Gh. Dimitrescu 20 bani, Constantin Alexandrescu 20 bani, Nicoli Kricor 25 bani, Vasile Michnea 20 bani, Ghiță Chirică 30 bani, Ion Sacară 20 bani, Petrache Sacară 20 bani. Total lei 34.80. Pentru sata de 19 ianuarie se anunță un splendid bal, dat de către un comitet de doamne din societatea ieșană, in folosul săracilor. Pe o iarnă geroasă ca cea de față, cînd avem de înregistrat in ziar că se găsesc pe străzi săraci morți de frig și soldați degerați prin gheretele unde fac gardă, vestea balului ce va avea loc la 19 ianuarie, cu scopul ca din venitul său să se împartă semne celor lipsiți; e menită a atrage admirația tuturor asupra comitetului ce organizează acel bal și pe care îl cităm, fiind compus din d-nele Luci Bogdan, Moruzi, M. Vidrașcu, Lucia Greceanu, Mavrocordat, N. Gane, L. Negruzzi, Em. Do ............................... 1104 nici, Castano, d-șoara Bumea, d-nele Iarca, Stamatopol, dr Russ, Konya, Pennescu și Sofia Weisengrün. E de prisos acum cred a mai spune că acesta va fi cel mai frumos bal din care vor avea loc in cursul acestei ierne, după ce am arătat comitetul sub îngrijirile căruia el se face. Domnul Filip Menczel redactor la ziarul „Allgemeine Zeitung“ s’a plîns domnului prefect N. Gane, că reintercînduse din Kișinău unde a făcut o minuțioasă anchetă asupra masacrelor comise de antisemiți, la vama Ungheni i s’au confiscat mai multe fotografii, care reprezentau scene din aceste masacre. D-sa cere restituirea acelor fotografii și pedepsirea celor abusivi. Noua politică din Transilvania Limba romina in comitate Opunerea ungurilor.— Energia conducătorilor. Un pas înainte, începutul activității politice in Ardeal este primit cu multă ciudă de presa maghiară. Oriunde conducătorii romini iau cuvîntul in limba maternă pentru a-și manifesta aspirațiunile legitime, șoviniștii maghiari ii tratează de provocatori, exprimîndu-și temerea că în toate comitatele romînii vor părăsi pasivitatea de pînă acuma. Opunerea ungurilor Fină și în comitatul Solnoc-Dobica ce fusese odată satrapia lui Banfy, Romînii și-au strîns rindurile și au început să-și ceară drepturile legale în limba romînească. Se știe unde au să ajungă toate aceste manifestări, întăi, oficialii unguri fac multa larmă, părînd că vor să sfâșie pe conducătorii ardeleni. Dar în urmă, chiar șeful comitatului trebue să astîmpere pe conaționalii săi șoviniști, deoarece vede singur că Românii vorbesc limba lor natală în virtutea legei însăși. Conducătorii romini n’au decît să desfășoare puțină energie și limba romînească va resuna in comitate care in multe părți sînt locuite in mod covirșitor de Romini. Un pas înainte Ungurii în cele din urnă vor trebui să asculte în pace vorbirile re*alinilor, căci interesul oficialilor este ca să se lucreze ceva în comitate, și aceasta nu se va putea dacă șoviniștii vor face totdeauna scandaluri. La început făcea romînilor marifestațiunile cele mai ostile dar cu timpul limba romînească a încet de a irita așa de mult timpanele ungurești și astăzi trebua să rabd» «a procesele-verbale ale ședințelor in comitate să se scrie și nu romînește ceea ce este un pas foarte mare in domeniul manifestărilor naționale. Se telefonează că ori dimineață un incendiu violent a isbucnit în comuna Făureni. Au fost distruse de flăcări mai multe bordee. Mai mulții enoriași a bisericei Sfîntului Ilie din str. Alexandri sa vor presenta încorpore I. PS Sale Mitropolitului pentru a-i cere repararea bisericei și oficiarea serviciilor religioase în ea cu de curînd. La școala comercială de gradul al 2-lea, trei elevi din clasa a II-a, sunt gravi atinși de conjunctivită granuloase. Cerem cele mai viguroase măsuri pentru isolarea celor atinși și desfinfectarea tuturor elevilor. AL STUDIILOR EMII Conferența d-lui I. V. Radu. Și atunci cînd suntem și noi pe cale a remania tariful nostru vamal, ne întrebăm dacă n’ar fi bine sa procedăm ca Franța, adică de mai Înainte să determinăm până la ce limită ne putem scoborî cu concesiunile acordate altor țări. E ași de văzut însă că o asemenea lucrare e foarte grea și trebue să posedăm o perfectă cunoștință a puterii economice a țerei noastre spre a o face. Suntem în stare a cunoaște acest lucru ? Dacă da, atunci utilitatea duplului tarif devine necontestată. In adevăr tariful unic poate prezintă următoarele neajunsuri : 1) El trebuie să fie astfel întocmit Incit să te apere inpotriva tuturor Statelor, cu cari ai relațiuni și dintre cari unele au tarifuri ridicate. De multe ori, din această cauză vei a silita forța nota protecționista, pentru a te apăra contra lor. Procedind prin un singur tarif și neoferind altor tari decît acestarif general, de multe ori se poate Qchide calea exportului. Astfel nu - ar putea contrabalansa alte State, cari prin convenții comerciale și mai ales pe baza clauzei națiuni celeintrecurîndu-80 mai multe erori, public ffan din nou sfirșitul Conferinței d-lui U V. Radu, mai favorizate, ar obținea concesiuni mai mari pe piețile surăine. N’ar rămînea deschise în asemenea caz da ou calea represaliilor. Și aceasta o recunoaște își tariful nostru actual, cînd dă voie guvernului a majora taxele din el în anumite împrejurări. A recurge însă la o asemenea cale poate fi și rău și primejdios Rău, pentru că nu vei ști unde să te oprești, primejdios pentru că nu vei putea ști ce și cît are să te coste o asemenea procedare Dar dacă admitem cu tarif minim atunci care ar fi chipul de a se face unele concesiuni țarilor cu care vrem să contractăm ? Ele ar fi de două feluri: o lege și tu o convențiune. Legea, după cum ușor înțelegem toți, nu poate să ne angajeze decît pe noi, cari am făcut-o, iar nu și pe țara cu care contractăm, ce cînd prin convențiune se leagă pe timp determinat ambele țeri. Și iarăși va fi ușor de înțeles că în cazul întăi râmînem stăpini pe taine, fiindcă râmînem stăpini a schimba după voia noastră legica, care nu ne angajează decit pe noi . In cazul al doilea încă situațiunea poate fi bună și avantajoasă pentru ură. In adevăr, prin convtațiune to obligia oferi țerii contractante unei concesiuni, care să nu fie nici într’un caz mai mici ca caie prevăzute în tariful minim, Rămîi însă surpîn a modifica cum vrei acest tarif minim, a remania cu alte cuvinte, cifrele din el după împrejurări Singurul caz în care noi am putea fi legați complectamente, neavind dreptul a schimba ceva cîtuși de puțin pe timpul cît vruia angajat, ar fi atunci cînd tariful minim, ar fi incorporat într’un tratat de comerț Am zis-o și o repetăm, că caracteristica regimului convențional stă în aceia că în însuși textul convențiunii se inserează cifrele tarifelor ce se vor aplica la totalitatea protecțiunii din ambele țeri contractante. De aici se poate vedea că sub un asemenea regim, vor fi serii de tarife convenționale, pentru că cele convenite cu o țară nu vor putea fi în majoritatea cazurilor aceleași și pentru alte țări. Și iată de ce, cum am zis deja, după cum stau lucrurile la noi, suntem de drept sub regimul tarifului autonom, iar de fapt trăim sub un regim convențional. Iată totodată pentru ce ne rostim din nou că ar trebui să renunțăm pe viitor la convențiuni, adică la tratate comerciale cu tarife mărginindu-ne la convențiuni pe baza tarifului minim. Experiența de până astăzi la noi. Care e rezultatul experienței de pănă astăzi făcuta de noi cu regimurile vamale ? Ar trebui pentru lămurirea definitivă a acestei întrebări să producem tablouri statistice de cifre relative la import și export Insă nu cred folositor a se face aceasta aici pentru următoarele motive : 1) Cifrele au ceva ari din ele, cercetarea lor nefiind un studiu atractiv. 2) Cifrele, ce le-am produce, ar putea da loc la interpretări diferite, îmi amintesc aici, ceia ce zicea Levasseur, un eminent ,economist și statistician la congresul de statistica ținut la Petersburg in anul 1897, mediile statistice sunt ca o armă cu două tăișuri. Fiecarele poate mănui cum vrea“. Insă, adaoge el, de vină nu sunt mediile ori statistica, ci împrejurarea că faptele sociale sunt foarte complicate. Apoi asupra statisticei noastre ar fi încă multa de zis. E de ajuns a aminti aici, că nu s’a ținut samă in alcătuirea ei de variațiunile de valoare a monedei, de nomenclatura mărfurilor, nici de prețurile reale ale obiectelor. Aceasta însă nu însamnă că de statistică nu trebue să ținem samă, căci în definitiv tot la ea trebue să recurgem. Zicem numai că trebue multă artă și experiență în tălmăcirea cifrelor date de ea. Ne vom mărgini a face o scurtă privire asupra trecutului nostru. Multă vreme am fost considerați ca fâcînd parte integrantă din Turcia. De aceia în convențiile ce aceasta încheiă cu alte state, erau de drept cuprinse și țările noastre. Pănă la 1875 nu era altă taxă decît 8 la 0 act valorem, asupra tuturor obiectelor importate din alte țări în Turcia și deci și la noi. In anul de mai sus, pentru a face act de independență am încheiat convenția comercială cu Austria, reducînd taxa de 8 la s în 7 și jum. la a, asupra tuturor mărfurilor importate din acea țară. Pe lingă împrejurarea că Austria voind a trage profit, linguși» amorul nostru propriu, tratind cu noi de la egal la egal, se adăogia atunci și curentul liber schimbist de pa continentul european, provocat mai ales de tratatul de comerț dintre Franța și Anglia de la 1861. Efectele acestei nenorocite convenții sunt nudeobște cunoscute. Ele au fost pănă astăzi judecate și apreciate ca în destul de dăunătoare industriilor noastre, pentru a mai insista asupra ei. Se cunoaște însă că din 1879, sub impulsiunea dată de Principele Bismarck, în Europa, se inaugurează o eră de protectionism, curent care a fost repede imbrățoșat de mai toate Statele continentale. In 1886, după expirarea convențiunei cu Austria, țara noastră ș-a alcătuit primul tarif general. Taxele din el respirau ură contra Austriei pentru tot răul, ce aceasta țară ne făcuse, profitînd de slăbiciunea noastră. In 1891 s’a alcătuit un nou tarif cu taxe mai în raport cu situațiunea noastră economic. Acest tarif a primit modificări în 1898 și alți ani următori. După această dată am încheiat convențiunile, care ne leagă cu celelalte State. Din tot, ■« v»d» ai împrejurări mai tari decît voința noastră ne au impun precadouri diferite și nu tot d’auna în armeni» cu interesele noastre. Inchcerea unei convențiuni este o adevărată luptă între cei doi contractanți. Fiind o luptă, unul fiintre luptători trebue să cadă învins. Pănă astăzi cei învinși am fost uei. Am avut să suferim rigorile tuturor Statelor marii vecine, cari au contractat cu noi.—Intrind și de aici înainte pe calea comerțurilor, vom avea dez suferit,același lucru. Probabil tot noi vor fiicei învinși, căci nu se poate ca la încheiarea unor atari convenții, o ț țară să nu uzezi și de influența sa politică pentru a obținea concesiuni. Și, cînd țara cu care contractezi e o“putere mare, cu cuvînt deciziv în politica europeană, va fi greu să i ții pept. De aceia credem că pentru viitor să ară» »ab regimul tarifelor schițată aici. Am zis.