Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)
1905-01-28 / nr. 282
Iti REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 4 STRADA LAPUȘNEANU 44 TAȘI Apare in toate zilele de lucru Un număr vechil» SO bani Soarelei ,r. |k. * 24 Luni—Cat. Xenia I 7.29 6.29 25 Marți—Păr Grigorie T.I 7.29 5.80 26 Mercuri—Cov.Xenofon 7.27 5.82 Candidații Partidului Conservator CAMERA Colegiul I Vasile Vlădoianu Dimitrie A. Greceanu Al. A. Bădăreu Ștefan Negruzzi Colegiul II Gh. D. Șerban Lascar D. Rosetti Gr. Buțureanu Anton R. Roznovanu Lascar Antoniu Const. C. Chirilă Colegiul 111 Cristea T. Cristea SENAT Colegiul 1 Yasile Souly Gh. S. Cristofor Colegiul II D. Alexandrescu N. Nanu Ioan V. Praja Șarlatanii generoase Poftele nu pe deplin satisfăcute timp de patru ani de guvernămînt ale colectivităței, continuă a-și arăta arama și în opozite. Cu toate pelerinajele diferitelor nuanțe liberale ale partidului la d-l Sturza după căderea regimului colectivist , cu toate protestările corifeilor conducători ai acelor nuanțe, cum că partidul se găsește strîns unit în jurul pururea contestatului necontestat șefu său, tabăra liberală ne oferă și astăzi încă, spectacolul provocat de mîncătoria isbucnită în sînul familiei colectiviste. Generoșii, raliați la apucăturile ocultei au dat la guvern ca și’n opoziție, cei dintăi semnalul. D-l Sterea a deschis taraba pe față, fără multă politeță. Ieri, sub titlul de Democrația, dumnealui și a lansat ciuperca. Mai mult, și-a legitimat intrarea în arenă prin următorul aforism: Și pentru ca să fii șef recunoscut, zice fostul sociolog transformat în liberal național și redevenit frondeur, nu se cere decit slugărnicie și lașitate la guvern, aroganță și nerușinare în opoziție, lipsă de scrupule și demnitate, c-o mare doză de ipocrizie întotdeauna.. Precum se vede, temperamentul exticheler colectiviste l’a silit să nu’și mai ție cu decență poalele. Cînd vede că stăpînii de ieri nu mai sunt periculoși pentru el, cînd socoate că vremurile nu’l vor mai putea ajuta sa’și menție o situație escaladată pe ușa de din dos, și nepotrivită cu păcătoasa lui competință, homunculu, ca să ne servim de o expresie proprie, se resvrătește contra unei stări de lucruri normale, dar la care nu se aștepta. Bueherul pandectelor de mai acum doi-trei ani, ajuns pe furiș profesor de Universitate, deputat și cu pretenții de ministeriabil, pune azi popoarele la cale. Cu o desinvoltură de contrabandist profesionist, se elige în judecător al organizărilor noastre politice și pronunță sentința că, pentru ca să fii șef recunoscut, nu se cere decît slugărnicie și lașitate la guvern (plus pupatul 10 bani—Seria ÎI Anii XII »0. m TINERI 28 IANUARIE 1#05 ----------------------------------------- -TH ‘ EVENIMENTUL Ziar coan.searvs.tox mânei adăogiri noi), aroganță și nerușinare în opoziție. Inghite-o coane Mitiță ! Cînd secondat de sbirii administrației scotocea satele,făgăduia pămînturi și aducea țăranii, ca pe vite,în ocolul din capul stradei Serăriei, adică la dumnealui acasă, ținîndu-i nemîncați pînă la ora votărei, pe atunci aceste fapte nu se numeau r lașitate la guvern. Și nici astăzi, cînd după atîtea înșelătorii degradatoare mai are curajul să-și scoată fața în lume, d-1 Sterea nu și-o fi poreclind desigur atitudinea de nerușinare în opoziție, lipsă de scrupule și demnitate cu o mare doză de ipocrizie întotdeauna. Decît, din păcate pentru dumnealui, gura păcătosului adevăr grăește. Fără scrupule atît la guvern, cit și în opoziție, neo-colectivistul de pînă mai ieri, iritat de perderea matrapazlîcurilor și telalîcurilor exercitate la umbra guvernului ce’l oploșea, se redeșteaptă exploatator al ideilor ce’l cocoțase unde nu visa. Cam tîrziu însă. Ț’ai mincat lefteria și repetiția în materie nu mai merge. Publicul ți-a ștampilat deja apucăturile sub justa etichetă de șarlătanii generoase. STICNTIVE Dl. P. P. Carp, cel mai strălucit om politic al nostru. .,Democrația“ Ziarul care ne vorbește De-aceasta nouă strălucire Uitat-a vechea glăsuire : „Nu’i aur tot ce strălucește .....................«MĂ—......... " — OMUL SI FAPT — Primarii liberali — ’ Colectiviștii se zvârcolesc în neputința lor de a răsturna cît de cît din puternicele dovezi produse de no . Pentru a învedera nepriceperea lor crasă ei încearcă prin sistemul falsificărilor—cu care sunt atît de obișnuiți și care le-au adus atîtea foloas reale să denatureze fapte clare, precise, doar vor reuși să șteargă cev din puternica impresie ce lasă analiza făcută administratorilor comunal colectiviști. Recunoaștem că sistemu pus în aplicare e mai puțin periculos de astă dată cînd privește cifrele menite a fi date publicitaței, de cî atuncea cind privea mînuirea banilor publici. Pentru cel de astăz este un remediu, mai greu insă, e și restabilești echilibrul frișurilor și deficitelor din trecut, rezultat natura al clasei incapacități sintetizate în dualismul Gene Penescu. Riposta d-lui Vera e cea mai nerușinată proză ce ne-a fost dat să cetim vreodată. Alaltăieri susținea că administrația d-lui N. Gane a fost o administrație model și cît e de adevărat acest lucru cetitorii noștri s’au putut convinge din situația expusă acum cîteva zile de noi și pe care o complecam publicînd astăzi raportul de dizolvare a consiliului comunal prezidat de d Gane. Din acel raport, adresat M. Sale Regelui, se poate vedea clar ce a însemnat administrația mult lăudatului de astăzi primar al Liberalului. In numărul de eri publică o situaie—exactă ce-i dreptul—dar din care scoate un deficit de 130,708 lei 32 fani, punînd In suma d-lui Bădăreu defictul bugetar constatat la 30 Septembrie 1901. Aceasta e cea mai mare idioție ce a putut produce capul d-lui Pennescu și nic e de mirare, dacă primariatul d-sale a dat rezultatele cunoscute, cind prostia de care dă dovadă nu cunoaște margini. D Pennescu-Vera habar n’are ce asamnă un deficit bugetar. Dator suntem să-i explicăm deși sunt oameni cărora nu le ajută nici o explicație. Luăm situația pe 1900—1901 Iată cum trebuie explicate cifrele Drepturi constatate la venituri 2,258 490 ei 41 bani, și drepturi constatate la cheltueli 2,675 422 lei 97 bani însamnă, vorbind limbajul comun, căacă s’ar fi încasat 2,558.490 lei 4lani și s’ar fi cheltuit 2,675,422 lei 7 bani ar fi fost un deficit 116,932 lei 56 bani, dar cum nu s’a încasat decît 2 524 966 lei 71 bani și nu s’a cheltuit decit 2,538,742 lei 57 bani a rezultat un deficit real de 13,775 lei 86 bani. Dacă am fi procedat și noi ea d Pennescu — punem problema ad absurdum—iată ce ne-ar fi dat situația pe 1901—902, iscălită de d. C. B. Pennescu : Drepturi const, la venituri 2,483,022 lei 65 „ „ cheltueli 2,579,777 „ 42 Deficit buget..................... 94,751 lei 78 adică deficit bugetar 94,751 lei 78 bani, pe care dacă l’am fi adăugat la deficitul real, bănesc, în sumă de 25,943 lei 49 bani, anul 1901— 902 ar fi însemnat un deficit de 120 695 lei 78 bani, pe cînd noi în tabloul general nu l’am trecut peennescu decît cu un deficit de 25 943 lei 49 bani cum era și drept. Tot astfel situația pe 1902—903 Drepturi const, la venituri 2,365,698 lei 66 „ „ „ cheltueli 2,472,773 lei 31 Deficitul bugetar 107,074 lei 65 Procedînd după sistemul d-lui Vera anul 902 903 ar fi însemnat Deficitul bugetar 107 074 lei 65 , bănesc 122,088 lei 66 Deficitul total 229,163 lei 31 adică un deficit de 229 163 lei 31 b. pe cînd noi, am aprn’o clar, că deficitul anului 1902—903 este numai de 122 088 lei 66 bani. Tot astfel pentru anii următori și dacă am continua sistemul atunc prezența d-lui Pennescu la primări ar însemna un deficit de un milion aproape. Și pentru a dovedi falsul dlui Pennescu, luăm angajamentul de a înscrie in fruntea ziarului nostru, timp de o lună, cuvintele „D . B. Pennescu a fost un primar destoinic și cinstit“ dacă se va găsi un singur om de cifre, care să susție că d. Pennescu are dreptate și că nu a spus cea mai mare nerozie posibilă. Dar cu astfel de oameni orice discuție e de prisos. Prostia omului te enervează, îți provoacă milă, dar nupoți face respunzator, căci Însă Și prostia este chezășia iresponsabilitătței sale. Domnia sa anunță noi nerozii pentru numărul de astăzi. Ar fi o muncă zadarnică a încerca sa-1 convingem de prostiile ce le debitează. Cînd omul nu poate pricepe, eii zadar orice muncă. Cetățenii lașului au dreptul însă să cunoască starea adevărată a lucrurilor; ei au dreptul să știe în mod neîndoelnic ce pacostea însemnat pentru comună d. Penneseu. Polemica încinsă ar părea unora poate insuficientă, unii naivi ar putea să creadă că d. Pennescu e de bună credință. De aceia nu există decît o singură soluție. O inspecție financiară a gestiunei d-lui Pennescu, iată ce se impune și iată de ce aplăudăm din toată inima măsura luată de d. Gh. Lascar, președintele comisiunei interimare, de a cere ministerului de interne trimiterea unei inspecțiuni financiare. Pentru oamenii de teama d-lui Pennescu nu sunt suficiente argumentele, ci le trebuiesc acte emanate de la autorități al căror cuvînt nu mai poate fi discutat pentru ca astfel sa fie siliți a recunoaște păcătoșia lor. Inspecția financiară va dovedi în mod hotar t ce a însemnat d. Pen nescu la comuna Iași, generoasă ? Nu cumva Înseamnă întărirea spuselor noastre cum că d. Sterea și ai sei au fost maziliți de la ,,Liberalul“ ? încă odată car de ce „ Democrația “ ? Democrația este menită să susție candidatura d-lui Stere și de aceea din primul număr au început atacurile contra candidatului conservator. D. Stere se întreabă cine e d. Cristea T. Cristea, candidatul conservator la colegiul III de. Cameră ? Candidatura d-lui Cristea T. Cristea, înseamnă o recunoaștere din partea partidului conservator a muncei fără preget în domeniul agriculturei. D. Cristea T. Cristea e unul din acei mari agricultori din județul nostru pe ale câruia moșii țăranid găsește adăpostul cel mai sigur și traiul omenesc. Cine e însă d. C. Sterea, iată ce ne întrebăm noi și odată cu noi și cetățenii cinstiți ai acestui județ. D. C. Sterea e autorul faimoasi legende cu ocnele siberiene pe care a transplantat’o în țara noastră sub o formă care nu cade mai puțin în prevederile codului Penal și care nouă formă în cea mai blinda expresie, se poate numi misitie. Ca om politic d. C. Sterea mai este și un escroc, căci cele făptuite de d-sa cu ocazia alegerei pentru colegiul al lla din Decembrie 1903 nu pot fi denumite decît escrocherie. Promisiunile cu vreți pământ ? și celelalte făcute țăranilor înainte de alegeri și pe cari apoi d. Sterea le-a dat uitărei odată trimes în Parlament, near îndritui să fim și mai severi in alegerea cuvintelor c\nd e vorba de dl. Sterea. Un om care a traficat cu cinstea poliției, avea nevoi ce e drept de un ziar care săli sprijine candidatura și iată de ce Democrația, a văzut lumina tiparului, pe cei ce-i întrebuințează, „Liberalul“ continuă să apară cu acest pasagiu în textul sen. Gaminerii șicercări de acestea de a înșela pe alegătorii naivi, zugrăvesc îndeajuns pe cei de la Liberalul, și explică și de ce mulți din liberali au dezertat și s’au hotărît să scoată altă foaie: le era rușine să mai stea alături de cei de la „Liberalul““ și astfel pe lingă o dizidență pe chestii de „principii“ s’a făcut și o selecție pe chestii de... necurățenie. Numai că cei de la „Liberalul“ bat recordul oricărei murdarii și asta este just „după cum scrie și Evenimentul*'. De ce democrația“? D. G. Sterea, a făcut să apară în localitate un ziar pentru sprijinirea candidaturei sale la colegiul III de Cameră Pentru ce această separație de „Liberalul 11 care susține toate candidaturile colectiviste ? Să fie oare de vină înjurăturile surugiești, care ilustrează de la începutul campaniei electorale proza ce se etalează în coloanele ziarului liberal ? Dacă aceasta e cauza, atunci nu d. Sterea era îndrituit s-o facă, căci nu puține din infamiile din trecut ale,Liberalului“ erau datorite d-lui Stere. Ar fi suficient să amintim că d sa a mers până acolo, încît a publicat in „Liberalul“ faimoasa informație prin care fruntașii conservatori erau acuzați de furt, informații ce nu au fost decit punctul culminant al altor mojicii debitate de același domn Sterea și prin coloanele aceluiași ziar. Dacă este așa, atunci, de ce „Democrațiau ? Ni4 cumva ziarul dlui Sterea însemna ruptura definitivă din sinul partidului liberal și confirmarea vădită a aserțiunilor noastre, cum că neînțelegeri există—și încă neînțelegeri acute— intre bătrînii liberali și tinerimea D. Stere si votul universal Dl. C. Stere care timp de patru aui,Veste ori a trecut prin cameră, nici n'a deschis măcar o dată gura pentru a susține „votul universal a fost apucat in primul număr ce a scos din ziarul Democrația, a fost apucat, de un adevarat delir după această „reformă Aceasta din pricină că Transilvănenii au obținut un succes alegînd cîțiva deputați in camera Ungară Cazul e ușor explicabil. In Dragostea sa de țărani, dragoste care pănă aci a avut de rezultat numai înșelarea acestora de către dutere, neoptul colectivist e apucat de dorul de a se aßriva pentru aceea ce crede că ii va momi mai lesne și pind-ca sacul cu minciuni este aproape gol, d-sa recurge la ultimul seu truc , votul universal Purtarea aceasta a d-sale nu se deosebește întru nimic de ce a avut pănă acuma, decît întru cît azi d-sa fiind in opoziție vorbește și chiar fugăduește un lucru de care s’a ferit să amintească măcar in cameră. Totuși ea constitue notă aparte și arată pentru cei cari știu să aprecieze lucrurile la adevarata lor valoare, cît de puțin se jenează d. Stere și ce mică impresie tace asupra d-sale rușinea sau celelalte „invenții burgheze" Cititorii și cetățenii cari aud de această subită dragoste a d-lui Stere pentru un lucru pe care da gna să-l ignoreze, atît timp cît n’avea nevoe de cetățeni și de voturile lor, vor ști cum să aprecieze purtarea d-lui Stere, și să-l pună la locul seu, neacordînd încrederea l or unui om care nu s’a ținut nici odată de cuvînt și care abia pe vremuri de opoziție pomenește de o reformă, pe care între prieteni o califică de reformă. „După cum scrie* Am arătat acum cîteva zile de ce fel de procedee se servesc liberalii pentru a înșela buna credință a alegătorilor. Intre altele colectiviștii au adoptat și sistemul de a face să se creadă că și candidații or sunt sprijiniți de partidul nostru, ca astfel să producă o confuzie pe urma căreia să profite măcar de cît de puține voturi. Unul din aceste procedee este și acela adoptat de Liberalul, organul coactivităței locale. Acesta, după ce face înșirarea instrucției de a se vota, termină încheind cu cuvintele, după cum scrie și „Evenimentul“. Acest truc, care face pe oamenii serioși să zîmbească, a fost găsit parte ingenios de către colectiviști , de aceea, deși noi am batjocorit € court cu fațania unui candidat liberal . Colectiviștii moderni așa de bine trăesc astăzi, prin națiune și cu națiune, încît nici nu cunosc pe alegători. Un domn profesor candidat de deputat liberal-național făcea mai «laltă ieri vizite electorale în cupea , vorba aia.... se suise ’n copac. Ajungînd la un alegător în Tata Iași, este poftit cu multă politeță de acesta, sâ’i expuse ce opinii are in cutare și cutare chestiuni Profesorul candidat se execută. Dar despre convenția cu Germania ce credeți ? Părerea mea este așa și așa, perorează vreo 20 de minute. Dar in chestia petrolului ce idei aveți ? - Părerea mea este așa și așa .... —iar vreo 20 de minute de polologhii. - Dar în chestia .... - Te rog d le iartă-mă că nu mai pot sta da vorbă cu dv, răci am încă o mulțime de vizite de făcut. Ca încheere, nu mă îndeaia d-le.... că’mi vei da votul d-tale. Cu cea mai mare plăcere a’și face-o d-le, dar.. eu nu sunt alegător ! Tablou ! Este o necuviință d-le ! strigă furios profesorul candidat național- liberal; este o necuviință d-le, cînd nu ești alegător, să ții pe un om trei oare la palavre ! Și candidatul © și cu un turbat pe ușă. Ultim Cuvînt — De ce zice Liberalul la sfirșitul apelului de vot, după cum scrie și ,Evenimentul“? — Pentru că dacă n’ar invoca mărturia ,Evenimentului“, nimeni n’ar crede în spusele «Liberalului». Galeria candidaților colectiști Domnul Costandache Celebritat a domnului Costandache se trage de pe vremea incendiului grajdiurilor fostului palat Rosnova și Scăpat cu viață, a fost avansat căpitan, trecut în rezervă și intrat în partidul liberal. Ca să ții minte numele d-lui Costandaehe, trebue să-l scrii pe o bucată de hirtie. Dl. Costandaehe este, anume, in politică, o umbră și, natural, inodor ca dînsa Nu știm dacă d-sa este un mit, sau dacă, în adevăr, există. Nu știm, iarâși, daca vorbește, sau dacă ia mut. Numele său, pe lista candidaților liberali, figurează, și cînd ie pe serios și eiidie numai d’a baba oarba. Domnul Costandache a stat in Adunare o legislație aproape împlinită Nici odată, în acest lung interval, numele său n’a fost citat Nici măcar in Monitorul oficial la rubrica deputaților absenți, cu sau fără de motivare. Curiosul bărbat, la facerea apelului nominal, nu strigă niciodată „present“. Era o convenție intre el și un alt deputat, ca acesta să răspundă a apel. La hotel, chiar, unde găzduia, domnul Costandache nu-și anunța numele pe tabla pasagerilor și scria, în dreptul numărului camerei, misteriosul „ocupat”. Mitul colectivist a apărut iar pe lsta candidaților partidului liberal. De astă dată, firește, se joacă d’a candidatura. In viitor, însă, vom auzi iarăși că domnul Costandache a fost ales în Cameră. Și atunci iar ne vom căzni zadarnic să-l descoperim, căci dl Costandache este un deputat incognito. A se vedea In corpul ziarului interesantele documente cu privire la administrația comunală colectivistă precum și telegramele despre mersul evenimentelor din Rusia. Pe e» ABONAMENTUL i 24 lei : m § Iua i 1$ Isi pe 3 muai 6 lei la străinătate pe an an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame 50 bani rundul . ------------------------Soarele].*?- 27 Joi—Sf. Ioang. d. al 28 Vineri—Cuv. Ei. S. 1 7.24 29 Sâmb.— Ad.rel.St.Ig... 7.28 ‘Miâ IMPORTAI!^ " cursului de adulți la țară Dar imputarea cea mai puternică va se face dascălului sătesce că chiar absolvenții școalei rurale, cari au ros pragul școalei 5 ani de zile, sunt prinși în mrejele ignoranței ca orișicare analfabet. Așa e, absolvenții școalei rurale in majoritate la vrsta de 21 ani, sunt trecuți în rândurile celor neștiutori de carte, nu-și amintesc nici prin vis de cele ce odată au cunoscut. Dar pentru aceasta oare e de vină învățătorul? Cred că nu, de oarece chiar în țerile cu un procent mai mare al cunoscătorilor artei scris-cititului, acelaș fenomen se petrece. Prin urmare dar, vina trebue s-o căutăm în învățămint, care e așa cum este și ca atare școala dă resultate așa cum le vedem Cu toate acestea însă, nu zic că vom îndrepta numai noi țara cu Tímárul—pentru ca al'tea ponosuri să nu mai fie asvîrlite asupra noastră , cit se poate de bine a întemea cel puțin de două ori pe săptămină cursuri și șezetori cu adulții. Zisesem însă mai sus, că țăranul nu se dă în ruptul capului adus la școală. Mai bine stă acasă ori in aerul pestilențios al crîșmelor, decît să vină acolo, unde e supus unei ușoare munci intelectuale. Deprinderea a devenit la el o a doua natură. Să facem deci ca venirea la școală să-i fie ceva indinspensabil, ceva înnăscut în el. A deschis și subsemnatul un curs cu adulții satului Tabăra și mărturisesc că la început mă cam descurajasem căci procedind conform programei analitice pentru adulți, puțini ba chiar prea puțini auditori aveam, îmi lipsia deci ceva; îmi trebuia un ce magnetic, care să fică pe elevii mei adulți, a veni cu drag, a veni din propriul lor îndemn, In locașul luminei și al adevărului. Meditind cîtva timp cam care ar fi mijloacele,—în afară de programă—care n’ar scoate din acest impas, am ajuns la ferma convingere că a mai proceda și pe viitor tot așa, ar fi și nefolositor și nepractic. Și bazat pe cunoștința că mușica a imboldul cel mai puternic pentru înnobilarea inimei și înnălțarea sufletului, amusat de acest netăgăduit auxiliar al învățămintului. Imediat s’a făcut o schimbare bruscă. Să dăduse sfoară în sat, că la școală se și evită ba încă cîntece populare. Și de unde la început nu-mi veneau de cît prea puțini, azi cursul e freguentat de peste o sută barbiți însurați, flăcăi, femei și fete ! Iar cînd e să de la școală clocotește satul de sublimele compoziții musicale : „Auzi valea, cucuie cu pana sură“, (Nicu) etc. umplîndu-iui suflatul de bucurie De altfel era prea natural ca aritmetica, gramatica, agricultura, istoria, geografia, etc. etc. să i obosească să-i plictisească și să-i îndepărteze de școală la început. Aceste cunoștinți înse, împestrițate cu musica și cu poveștile glăsuitorilor fermecători în dulcea limbă populara, I Creangă, P. Ispirescu, V. A. Ureche etc. dau roade minunate. Și dacă i ar fi posibil fiecărui învățător, dacă autea amar de grutăți n’ar fi pe capul lui, dacă posiția lui materială s’ar mai îndulci macar cît da cît, usînd de aceste mijloace, n’am mai auzi de nici unul care a trecut prin școală că la vrîsta de 21 ani nu mai știe nimic, ba am avea mulți analfabeți care vor avea luminați ochii minții Cursurile de adulți dar, organisate sistematic, au dorul a face să trăească și să fie folositoare în toată puterea cuvîntului cunoștințele capatate in cursul primar, căci mereu împrospătate și cu altele din nou adăugate, vor forma nu o clădire pe nisip, ci pe o temelie puternică și indistructibilâ. Insă pentru ca succesul să fie desăvîrșit, învățătorul trebue să fie pururea exemplul sclipitor înaintea săteanului în toate: Bun gospodar, econom, bun sfătuitor la toate necazurile lui, evlavios etc. stabilindu-se astfel un fel de notă comună a ocupațiilor, moravurilor, etc. :4 Intru cit insă sfatul și conferințile nvățătorului vor fi diametral opuse cu faptele sale, intru cît învățătorul se va sfii a se atinge de mina noduroasă și crăpată de ger a săteanului, întru cit el va fi orgolios, stăăpînit de mîndria rău înțeleasă, pri