Evenimentul, februarie-martie 1906 (Anul 14, nr. 1-39)
1906-02-14 / nr. 1
A X IQ IS Attttl XIV So. 1 MABp 14 lgQfi IZiiscx conservator RSPAOȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LĂPUȘNEANU 44 I A 19 ! Apare în toate zilele de lucru Un număr vechiu 50 nani Soarel* r. 1a. 13 Luni—Cuv.Maritiman *. 1 5.56 14 Marți—Cuv. Axentie 6.59 5.57 15 Merc.—Apost. Oassim 6.58 5.58 ABONAMENTUL Pe an an 24 lei. pe 6 Iani 12 lei pe 3 Iani 6 lei In străinătate pe un an 30 lei Animaluri, inserții și reclame /60 bani rîndul în pag. HI. SoartUu 16 Joi—Sf. Mart. Pamifil 17 Vineri—S. T. Tiron 18 Sâmb.—Sft. Teodor 656 6 51 O.tie 600 VI h. s Cu numărul de astăzi „Evenimentul“ întră în al XIV-lea an al existenței sale. Cu acest prilej »*** »»««fiii« tiutori a aduce viile noastre mulțumiri publicului cetitor și tuturor celor care Vau sprijinit. „Evenimentul“ va sta și de aci înainte ca sentinelă neclintită pentru paza și susținerea principiilor conservatoare. Ceva retrospectiv Este de observat că de un timp, liberalii, acei mai cu samă, cari săpau pe dl. Sturza la șefie, nu numai că au amînat sine die intrigile și tripofagiile lor, contra actualului șef, dar încă, din contra, au aerul de a’l proclama mai necontestat decît totdeauna. Acum un an și cîteva luni, dl. Sturdza a fost obiectul loviturilor celor mai crîncene, ale ocultei. Dl. Take Protopopescu,mai cu deosebire,ducea firul urzirilor înjghebate contra d-lui Sturdza, și, în celebrele ședințe ale carierei liberale din Decembrie 1904, oculta a reușit sa alcătuiască un obstructionism, care a atras după sine dărâmarea întregului regim. A fost un moment cînd, după retragerea sa de la guvern, dl. Sturdza era hotărît să se retragă și din viata politică ; amărît de cele ce se petreceau în jurul său, șeful se lepădă și de politică și de șefie, lăsînd scaunul său vacant, în niște momente tocmai cînd se ventila și ideea, despre aclamarea unui șef provizor, până la deplina pubertate politică a tînărului Ionel I. C. Brătianu. Se aruncase înainte, pentru această misiune, de către unii, numele d-lui Costinescu, de către alții pe acel al d-lui Lascar, și se acreditase ideea cum că chiar și în înalt loc, unul din aceste două nume va fi mai bine acceptat în momentele zilelor de atunci. De teama unei asemenea eventualități, ocultiștii năvăliră la dl. Sturza și prin lungi pelerinaje pe strada Mercur convinseră pe șeful suparat că nu a sosit momentul unei așa de serioase deciziuni. Dl. Sturdza cedă, dar din mintea sa nu putură să fie șterse amărăciunile cu care a fost adapat, și neaparat că nu părăsi nici ideea, ca la ocaziune, să’și iee revanșa suferințelor îndurate. S’a văzut de curînd, cum de cîtăva vreme, urzindu-se în partid nouă intrigi contra șefiei sale, dl. Sturdza de necaz, se învăluise într’o pasivitate care exaspera pe unii partizani, dar care furniza în acelaș timp intriganților argument, care sa motiveze planurile de răsturnare ce urzeau. Aceștia din urmă însă, n’au cooptat cu incidentele neprevăzute, și cazul cu Creditul Rural a venit tocmai la timp să dea deplină satisfacție dlui Sturdza. Acum liberalii de toate nuanțele au uitat toate planurile și aleargă la dl. Sturdza să le scape cetatea, care a luat foc din patru părți și amenință să se prefacă ’n cenușă, dacă bătrînul șef—pompier nu vine cu pompele, de care poate dispune să le deie ajutor. Dl. Sturdza însă, care vede polițile sosite la scadență, face pe greoiul, ba încă are aerul să abandoneze cu totul pe cei cuprinși de flăcări, căci mai la urmă, se teme să nu se frigă și dumnealui. Sunt mulți liberali cari acuză pe dl. Sturdza de inacțiune ; unii merg mai departe chiar, bănuind că d-sa nu ar vedea cu ochi răi arzînd șoarecii, chiar dacă ar arde ntreaga moară liberală de la Credit. De altmintrelea dl. Sturdza are ocazia să demonstreze cu ilustrații chiar, că momentul unei începeri de campanii de răsturnare, ne care o cere partidul, e rău venit, și că din toate punctele de vedere acel moment trebuie amînat cel puțin pănă pe la anul viitor. Și așa credem că se va și întîmpla, moare, făcute de d. Tache Ionescu la Cameră, cît de justificată a fost campania dusă de presa conservatoare pînă în prezent, campanie prea moderată, zicem noi, față de fapte atît de grave, fapte comise cu atîta nerușinare și atîta îndrăzneală, ajungînd în a-ți confunda buzunarul tău cu casa unei instituții, în cari mii de acționari și-au încredințat avutul lor. Măsurile luate de guvernul conservator sunt departe de a se mărgini aci, acesta e numai începutul, afară de raportul d-lui Căpităneanu în curînd, d. Andricu, al doilea comisar al guvernului, va depune și d-sa raportul său, care va da la lumină fapte și abuzuri noi. Afară de acestea ni se aduce știrea că Parchetul de Ilfov fiind sesizat a făcut sîmbătă o descindere la Creditul Rural. D. Prim-Procuror Ciudlea și judecător de instrucție Pană al cabinetului 4, unde s’a repartizat afacerea au lucrat acolo pînă la orele T seara. Nici o îndoială nu mai poate încăpea că lumină complectă se va face și legea va fi aplicată cu toată rigoarea ei, pentru ca să se înțeleagă odată pentru totdeauna că banii unei instituții ca aceia a Creditului Rural nu sunt meniți nici pentru coșnița zilnică a d-lui Tache Protopopescu, nici pentru plate dălcăușilor liberali în alegeri, nici pentru burse în străinătate acordate oricărui ginerică al partidului liberal. RAPORTUL OFICIAL ASUPRA FIHHELIULui Raportul d-lui Căpităneanu, secretar general al ministerului de ßrunțe și comisar al guvernului pentru anchetarea fraudelor de la Crediditul Rural, a fost împărțit în mod oficial la Cameră. Din acest raport reese că d. Take Protopopescu a falsificat registrele Creditului, că a acordat burse fiilor săi, a împărțit bani corifeilor și gazetelor colectiviste a dat avansuri('?!) pentru societatea România, în fine că confundat caseta Creditului cu acea a d-sale. D. Căpităneanu menționează că în direcțiunea, în care și-a îndreptat cercetările a constatat aceste abuzuri, și că așteaptă ca d. ministru de finanțe să-i dea însărcinarea cuvenită spre a cerceta și celelalte denunțuri. Raportul conchide că d. Andricu, al doilea comisar al guvernului, va începe în curînd noi cercetări la Credit Ziarele din Capitală mai adaugă că senzația printre deputați este de nedescris. Din rezumatul dat în rîndurile de mai sus se poate vedea cît de precise au fost declarațiunile ante Din tabăra adversă Grupuri și grupulețe.—Ascendentul d-lui Gane. — Teama d-lor Pennescu și Săndulescu.—Rădică la schimbarea situației. In partidul liberal din Iași, domnește cea mai mare confuzie și nesiguranță. Cît au fost liberalii la putere, fiecare corifeu din localitate avea partidul său, și mai ales acei care dețineau mai însemnate demnități, sau aveau un acces ușor la om unul din miniștri. Fiecare a lucrat astfel, ca să și facă clientelă personală, cu care să cîntărească greu în balanța politică și să impună iar nu să primească condițiuni. Insă, ca în politică, nicăeri nu găsește cineva mai mari deziluzii. Cind ai pedat puterea, lumea, care te încunjura, începe a se rări și a se feri să-ți arate simpatia pe față, căci nu se știe ce aduce ziua de mîne. Din această cauză, oricît se caută, nu se poate găsi centrul de gravitate al acestui echilibru nestabil, fiecare căutînd a fi el sîmburile, în jurul căruia să se închege formațiunea extraclubistă, care să se impună clubului la timpul oportun. De aceea se încearcă formațiuni de grupuri și grupulețe, pentru a se vedea : se prinde sau nu ? D. Sandulescu și Radu Vasiliu, țin conciliabule la domiciliul d-lui Mazlim la intervale determinate, dar pănă in prezent nici o aderare. Această înjghebare nu prezintă deci mulți sorți de izbindă. D. Pennescu cearcă să formeze un grup cu dutere, dar acesta pare a fi condus de alte idealuri și nu dă multă atenție mahalagismelor. D. Gane a provocat, cu totul întîmplător, o reunire intimă la d-sa și încercarea a reușit. D. Gane, în ciuda adversarilor săi, va obține de la centru ce va voi, și întâi de toate va reuși lesne a mai fi primar la Iași, cea mai arzătoare dorință a d-sale. Această împrejurare aruncă o mare neliniște în d-nii Pennescu și Săndulescu, care vînează aceeași demnitate. Dar, afară de aceasta, întărirea situației d-lui Gane, aruncă groază in adversarii săi, în acei care stăruiau, la ministrul de interne Pallade, să mazilească pe d. Gane de la prefectură, ea fiind prea bătrîn. Situația d-lui Gane a fost salvată atunci de d. Sterea și Poni, pe cînd în contra d-sale lucrau din răsputeri d-nii Periesteu, Săndulescu și Radu Vasiliu. Aceștia știu că d Gane e foarte răsbunțător și una din preocupările lor este acum de a-1 face cit mai inofensiv. Din tot ce se știe și se vede pănă acuma, un singur lucru rezultă: că in clubul liberal nu vor mai dicta coteriile, că toată autoritatea o vor avea-o d-nii Poni și Gane și că ceilalți vor trebui să vie cu rugăminte, cu răpunere și sinceritate la aceștia, iar nu cu amenințări, pentru a dobîndi ceva. Pe de altă parte, cine cunoaște de aproape sentimentele d-la Poni și Gane, prevede o schimbare radicală în viitor. Sunt membri de votați ai partidului, a căror modestie s-a ținut la întuneric. Aceștia vor fi utilizați toți, fiecare la locurile meritate. Sa va recurge chiar la persoane străine de localitate, pentru a se infringe apetiturile nelegitime ale așa zișilor tineri liberali, cărora cei bărberau a le reproșa multe incorectitudini și o colosală rea credință și lipsă de respect. ---WWMMW A WáaWBMX»,*««----ECOURI D. Panu și liberalii purta o mare bogăție de sentimente alese. Părintele, care și-a acoperit cu atîta dragoste pe copiii săi, se poate simți astăzi mîndru și fericit despre dovada admirabila și temeinica dovadă, pe care aceștia, la rîndul lor, i-au dat-o astăzi, punîndu-și în primejdie chiar viața. Și dacă nu găsim destule cuvinte de laudă pentru frumoasa faptă a lui Teodor Badanu, nu ne putem opri, în acest moment, să nu relevăm lipsa de hotărire a altora, din apropierea d-lui Bădăreu care ar fi fost datori poate să facă la timp aceea ce curagiosul tinăr a făcut acum. Dar aci e vorba de inimă și se vede că nu sunt mudți inimoși ca Teodor Badareu, pe care,încă odată,în mod sincer ll aprobăm și-l admirăm la întrunirea de la d. Pherekyde, după propunerea d-lui Sturza s’a admis ca d. Panu să figureze în comtdul executiv. , "Î.Wrluriwm că, decit a lua bani de la Creditul rural sau a primi onorarii enorme de la guvernul liberal sub eticheta de independent, e mai onorabilă noua situațiune, dacă se mai poate vorbi de onoare cînd e în chestiune d. G. Panu. Taxă de impozit . In cuvîni se va depune pe biț** roul Camerei un proect delege, prin care supușii țărilor care n’avem convenții comerciale, vor fi impuși la o mai mare taxă de impozit și anume: De trei ori fonciera, de șase ori patenta și venitul mobiliar, de 10 ori impozitul personal, taxele vamale ori cît de ridicate pînă la prohibițiune, iar pavilioanele pînă la zece ori. Un băiat de inimă Să lăsăm un moment de-oparte viitoarea, în care de o potrivă ne atrage pe toți puterea luptelor politice, și, în afară de discuțiunile zilnice, despre tot ce se petrece în diferitele tabere stăpînite de diferite simțiminte, să consacrăm aceste rînduri pentru oprimarea unei sincere admirațiui, față de cel mai frumos act de dragoste și devotament filial. Tinărul Teodor Badaren a venit de la Paris, unde’și face studiile, anume pentru a cere reparațiune pentru insulta adusă părintelui său. Gestul său este cu atît mai frumos și dovedește cu atît mai mult curagiu cu cît știa bine că trebue să se măsoare cu un adversar serios cum este d A T. Filipescu. I s’a dat satisfacțiunea voită, deci considerațiunea meritată de o așa de energică mișcare, care trădează de tim OAMENI ȘI LUCEVEI l-va contnda împrejurările au făcut ca zilele acestea să mă ocup mai mult de Conservatorul nostru de Muzică și Declamație, împrejurări din acelea cărora trebuește dată toată atențiunea, pe care o merită. Așa, faptul că s’a mărit cu zece mii de lei subvenția anuală a acestei instituții, sumă care ea ajuta la formarea unei orchestre permanente și la erearea încă a două catedre pe lângă Conservator ; angajarea orchestrei acestei școli pentru sesonul de vară la băile Constanța, cum și succesul strălucit al celui de al treilea Concert simfonic, toate acestea sic, sunt împrejurări fericite, în existența Conservatorului din Iași, cari nu puteau fi trecute cu vederea. Și nu mă puteau lăsa indiferent împrejurările de cari vorbesc mai sus, pentru că ele joacă un rol decisiv în mersul înainte pe calea progresului a instituției aceștia care, acum citiva ani, era să fie desființată, tocmai pentru că nu făcea dovada că și-a croit drumul în direcție. Acum, însă, cînd starea această de lucruri de mai înainte a luat sfîrșit la Conservator, cînd instituția aceasta se prestază sub o altă înfățișare, motivîndu'și cu prisos existența, acum cînd Conservatorul se manifestă cu succes ca serioasă trebuitoare instituție de cultură artistică musicală, acum, ași comite și o greșală și o nedreptate, neîncurajind pe acei cari au contribuit la această schimbare față, care s'a petrecut la Conservatorul din Iași. Iată pentru ce dar dau atîta atențiune bine meritată scotei aceștia ca și d-lui Mesetti, priceputul ei conducător. Și dacă însoțesc de laude numele directorului Conservatorului, este pentru că am ferma convingere că, în progresele realizate de aceasta instituție în ultimul timp, d-sale îi revine partea cea mai mare de deoarece e omul care,—înzestrat cu merit, vaste cunoștinți artistico-muzicale și cu o doză mare de pricepere,—ș’a dat bine seamă care e răul ce ține în loc această școală și, a știut să ia măsurile ca să’l îndrepte. In afară de aceasta d. Mesetti a muncit din greu pentru propășirea Conservatorului și, are marele merit, de a fi știut cum să muncească, căci mai sunt mulți cari muncesc, dar au nenorocul de a nu ști cum să muncească. Că d. Mezetti a știut, dovada o fac progresele însăși realizate de Conservator în cele opt luni de cînd d-sa are direcția acestei școli. O nouă ocazie pentru Conservator de a se manifesta ca instituție, care progresează din ce in ce, va fi cel de al patrulea Concert simfonic. Din ciclul celor certe anunțate, trei au avut loc, cinci con în același timp, frumoase succese obținînd cel de al patrulea Concert simfonic, pentru care va avea loc la finele lunei aceștia, a oferit concursul seu si d-na Gemma Mezetti, al căreia nume e destul de cunoscut în lumea noastră muzicală. Cu această ocazie vom revedea o veche cunoștință a noastră tînărul bariton Zira, care actualmente ? se află în Italia, chemat în țară de interese familiare pentru cîteva zile, va sosi în Iași cu cîtva timp înainte de al patrulea Concert și va da concursul seu la Concerntul simfonic. Cu chipul acesta penultimul Concert devine și mai interesant de ort cele talte, se anunță ca adevărat eveniment în lumea muzicală de la noi. Mircea Aldea. Congresul international de Medicină Veterinară Diniaci raportul d-lui dr. Irimia Ilescu, medicul veterinar al județului, delegat a representa județul Iași la Congresul internațional de medicină veterinară, ținut la Buda-Pesta. Domnule Prefect. Ca delegat al d-stră spre a representa acest județ la al VIII-a Congres Internațional de medicină veterinară ținută la Buda Pesta la 27 Septembrie st. nou a. c. am onorea a vă expune prin cele ce urmează, modul in care au avut loc acest congres, cum și rezoluțiunile resultate din discuțiunea multiplelor lucrări ce a îmbrățișat congresul de o mare importanță economică și științifică. Congresul s’au deschis la 2 Septembrie st. nou a. c. prin o ședință inaugurală, ce a avut loc în sala festivităților Academiei de științe sub președenția d-lui Gyorgy Ministrul Agriculturei asistat de general Barou Fejervari presidentul consiliului de miniștri, d. Mendyes primarul orașului Buda Pesta, d. Hutyra, d. de Rutz presidentul și secretarul general al comitetului de organisațiune, d. Arleng, d. Kautz, d. Dauman, d. Lydtus și de toți delegații oficiali ai guvernelor, sala fiind arhiplină, căci pe lângă aproape MOO congresiști au ținut a participa toate elementele culte ale orașului Buda Pesta. A. S Imperială și Regală Arhiducele Iosef sub al cărui patronagiu s’a ținut congresul a pronunțat următorul discurs în limba Maghiară și Franceză, Domnilor. Simpl o satisfacție cu totul deosebită, a saluta pe delegații guvernelor străine și a corporațiilor științifice, în capitala de reședință a Ungariei. Prezența d-voastră aci, în așa de mare număr, în urma invitațiunei guvernului Ungar, este o probă elocventă de interesul viu, pe care-l poartă erorile cele mai întinse Poliției sanitară și Medicinei o terînare a cărui importanță crește necontenit. Și pe de altă parte faptul că cestiunele importante de la ordinea zilei a congresului au să fie tratate de către specialități cu totul competente, care au se arate resultatele (pe deplin) îndelungatelor și obositorilor lor cercetări justifică pe deplin speranța că ea și întrunirile ce le au precedat, acest congres vă însemnară și un nou progres în Politica Sanitară Veterinară, iar științele medicale au să fie înbogățite de date prețioase în toate privințele. Urezi dar d lor cel mai desevîrșit succes servanților și binefăcătoarelor d-voastre lucrări și deschid cu aceasta nădejde al VIII Congres Internațional de Medicină Veterinară. D. Ministru al Agriculturei și d. primarul orașului Buda-Pesta a urat membrilor congresului bună venire și ’și exprimă speranțele ce le au că acest congres va fi fecund în concesii utile și practice. Față de aceste alocațiuni au fost delegați a vorbi în numele congresiștilor consilierilor Kants delegatul guvernământului imperial german, d. profesor Arloing delegatul guvernului francez și d. profesor Stockman de alegatul guvernului englez și care au mulțumit solicitudinii guvernului Regal Ungar, care a înțeles toată importanța economică și științifică a medicinei veterinare dindu-i o așa bias-voitoare protecție. Guvernele diferitelor state pătrunse Principii ic civilizație occidentala Benjamin Kydd. — Principles of Western Civilisation London, Macmillan and Co., 1902, în 8 ®. II. 1). Prima fază evolutivă a societății este acea al cărei caracter dominant e subordinarea indivizilor numai la organizarea politică actuală,—izbînda intereselor prezente; 2) a doua fază e acea in care principiul dominant e subordinarea sociețiței inssși cu toate interesele sale prezente, in propriul său viitor; 3) faza mijlocie, prin care se trece de la prima la a doua va fi reprezentată de acele societăți, in cari subordinarea indivizilor la interesele prezente ale societăței va fi cea mai desăvîrșită. Cea ce face ca deodată principiul subordinărei societăței actuale la propriul ei viitor să-și facă apariția spontan. Dacă ați înțeles bine acest principiu, nu va mai fi mistere în fenomenalitatea istorică. Veți putea citi în trecut și in viitor ca într’o carte deschisă, căci viitorul și trecutul sunt cele două pagini ale acestei cărți, acolo unde ea e deschisă. In concurența pe care și-o fac societățile, selecția ’naturală numită darwiniană modernă, hotărăște de izbindă și elimină pe aceste sociatăți, după criteriul forțelor lor militare, cari sunt cu atit mai mari, cu cât sunt mai întinse sacrificiul și supunerea indivizilor la interesele actuale ale societăței. In a doua fază ea elimină după criteriul subordonărei individului și societăței actuale la un proces, care in cea mai mare parte se va desfășura în viitor. Partea tragică a diferitelor scene ale istoriei decurge din rezistența, pe care mai Iuții trecutul și individul o opun procesului, care îi subordonează organizărei societăței prezente și apoi din rezistența pe care societatea prezentă o va opune procesului, care trebue să o supună intereselor unui viitor, dincolo de limitele conștiinței sale politice actuale. (147) In această din urmă etapă conflictul este întărit și împins pănă la imposibil, în măsura chiar în care societatea și prezentul vor fi învins trecutul și indivizii în mod cît mai complect, deci în măsura în care societatea și prezentul ar fi mai puternici și mai tiranici. Așa fiind sensul procesului istoriei, urmează ca conținutul tuturor sistemelor de cugetare, de filosofie de moralitate, de etică și de religie, trebue să fie integrat în acesta. La lumina acestui principiu, istoria omenirei ia întorsătura unei drame neîncetate și nedefinite, ale cărei personagii sunt trecutul, prezentul și viitorul, eroul fiind fără îndoială viitorul. Primul act e ocupat, în întregime, de intriga dintre trecut și viitor și primele sale scene se pierd în intunericul primelor veacuri ale popoarelor orientale. Dar a trebuit multă vreme ca principiul ascendenței prezentului să învingă pe acel al trecutului. In adevăr, el găsește cea mai înaltă expresie a sa, în ordinul militar al societăței. „Cei mai curagioși, cei mai tari, cei mai îndrăzneți sunt aceea cari fac progrese continue” (156). Tipul social organizat așa încît să doblndească cea mai înaltă potențialitate, în prezent, e rivalul învingător al tuturor celorlalte tipuri. Imperiul roman ajunsese, fără îndoială la tipul cel mai perfect al acestei organizări sociale. Astfel principiul său călăuzit era idealul cucerirei nemărginite pentru a ajunge la domnia universală. In această primă fază triburile, rasele fură aruncate într-un proces de selecțiune amețitoare, care le elimină una cîte una, sau le aruncă in umbră pe un plan secundar, pentru a lăsa loc numai desvoltarei puternice a Grecilor și Romanilor. Caracterele esențiale ale tipurilor sociale din această categorie sunt, întâi, că scopul final al conștiinței religioase aparține prezentului, in urmă, excluzivismul dreptului de cetățean, care e un lucru de natură morală și religioasă (162). Acest ultim caracter e exprimat și subliniat în instituția cultului strămoșilor, care regulează, în adevăr, raporturile indivizilor, în sensul că prescrie exterminarea, sau cel puțin ura, dușmănia față de toți cei cari n’au aceeași strămoși, și egalitatea, amiciția față de acei ce sunt de aceeași rasă, cari se trag din aceeași strămoși. Tocmai acesta e principiul cel mai potențial, ce se poate concepe, al eficacitatei militare. In nici un alt tip de societate eficacitatea militară nu și-ar fi ajuns așa de sigur scopul Cultul strămoșilor era împreună cu exclusivismul drepturilor de cetățean, unde el ajunge adevăratul principiu cîrmuitor al acestei epoce, în care conștiința socială era înclinată să se exprime exclusiv în organizarea politică actuală. De asemeni, acest principiu constitue pivotul în jurul căruia se învârtește întreaga viață politică, socială, morală și religioasă a celor vechi. Și trebuie să notăm că Grecii și Romanii prezintă această trăsătură și nu se deosebesc decât prin faptul că la ei cultul strămoșilor era mai puternic, mult mai puternic ca la celeilalte popoare. Jus civileé expresia juridică a acestui principiu. De asemenea, evoluția lui jus civile va arăta și va exprima evoluția acestui principiu. In adevăr, numai cu întinderea republicei, mai întăi asupra întregei Italii. Ajungem la jus italicum, apoi cu intinderea universală a imperiului ajungem la jus gentium.. Religia cu augurii ,și cu ceremoniile sale publici 5 e pusă în serviciul statului în această primă friză socială. Conștiința religioasă urmărește aici scopuri materiale de realizat în prezent și concepute în limitele organizărei sociale actuale. (Va urma)