Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285)

1906-11-26 / nr. 229

•ASUL XIV. — No. m, REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA S-t Mtmdtfg. M £»& **■***-t t X ä & X Ipare în toate zi­lele de lucru Un număr vechi: 50 bani Telefon Alte vremi, alte cerinți Zgomotul, care se face în­­ jurul împăcărei stabilite Intre liberali și a convocărei unui congres într’o casa particu­lară din București, nu merită, credem, să i se acorde impor­tanta pe care cei interesați voesc să i’o dee. Mai întâi, după cum se prezintă lucrul,îm­pacarea este departe de a fi fost făcută Cînd o înțălegere s ar fi sta­bilit pe toata linia, nu ar mai fi fost vorba de excomuni­cări. Cei din capul direcției liberale, au, se vede, anume cattistișe, un fei de condici negre în care sunt trecuți cei suspecți, sau vinovați de nedisciplină, iar­­ Sturza și-a luat probabil sarcina de a vegh­ea la buna tinere a a­­cestor condici. Cînd deci, e vorba de o in­­păcare serioasă cum se silesc să acrediteze ziarele liberale, atunci neaparat că celebrele condici negre trebue să re­­mîne închise, ba aruncate chiar peste gard. Dar, de vre­me ce atit dl Sturza—mai cu seamă dl Sturza — cît și alți căpătinoși ai partidului vor­besc de excomunicări, — în cazul acesta de sigur că în păcarea este o simplă iluzie, sau un simplu svon anume respîndit ca să mistifice pub­licul." ' Pe lingă toate aceste, ca­racterul discret al întrunirea faimosului congres într’o casă privata, încă este un semn ca, nu numai că împăcarea nu este tăcuta dar ca, tocmai fiind că nu este făcută și fi­ind­că discuțiile și spălările de rufe au să fie furtunoase,­­ spectacolul acesta trebue să fie ferit de ochiul publicu­lui mare. Așa că chiar dacă in con­gresul ce se anunța pentru începutul lunei viitoare se va îsbuti sa se puna macar jaloanele unei viitoare împa­cari,­totuși această multeri­­tatit în păcare este, după cum se prezintă lucrurile, departe de a se putea stabili, și are probabil toate șansele de a s­­transforma, sau mai bine d­­a degenera într’o spărtură și mai pronunțată de­cît cea ce astăzi. Faptul apoi că chemare la congres numai a acelor socotiți drept credincioși, s fie iscălită de ce­le doua per­sonalități in răsboiu de Ia șefie, d-nii Sturza și presump­tivul Ionel,­­ descopere o stare de lucruri, care nu poate fi considerată de ce ca un compromis provizor până la decisiunea definitivă a con­gresului Se pare că tînărul Ionel se poartă garant către partid, că 1l Sturza își va ținea ame­­nințătorul seu deget în bu­zunar, că a renunțat la cele­­brui seu restitutio in integrum, și că s’ar fi hotărî­t să se retragă peste curînd în viața privată. Pretind unii că pentru a face pe dl Sturza să iasă din busumflarea de care era cu­prins până acum, i s’ar fi fă­găduit că tot d sa va prezida viitoarea combinație de guver­­nămînt liberal. De cît și această promisiune ascunde oare­care vicleșug, de oare­ce partidul conser­vator mai are încă de stat la putere, iar la momentul psi­­h­ologic s’ar putea octogena­rului șef pune înainte vrîsta sa prea înaintată, ca o pedică pentru puterea oare­care de muncă, ce se cere de la băr­batul căruia i se încredințază frînele guvernului z­ lrei. Privite, împrejurările, în care se găsește astăzi parti­dul liberal, o aplanare a di­ficultaților de principii și de procedimente, este aproape imposibilă fără o transforma­re totală a modului seu de a fi De aceea credem că a­­ceastă aplanare nu se va putea opera, căci vremurile și cerin­țele fiind altele, aiții trebuie să fie și oamenii cari ce conducă destinele unui partid ce nu poate remînea staționar FVUnARVnL cu BA%1 Ziar Conservator f conservatorii și le fac înainte și pe urmă vin să le execute. Dacă e așa, cum rămîne cu toate învinuirile a­duse zilnic de 2 ani încoace că partidul conservator n’a adus la îndeplinire programul cu care s’a prezentat cînd era în opo­ziție, căci din două una, sau ne-am expus programul după venirea la guvern și atunci n’am avut pro­gram în opoziție, pe care să’l căl­căm, după cum ne învinuesc libe­ralii, sau dacă am avut program în opoziție, pa care l’am călcat, nu putem fi invinuiți că ne-am expus programul numai la venirea la gu­vern. Dar asemenea dileme sunt grele pentru mentalitatea domnilor de la Liberalul, ceia ce i face să cadă în contraziceri unele mai nostime de­cît altele. Din toate Insă reese un trist a­devăr, pentru Liberalul, că în cam­pania pe care o încearcă împotriva guvernului nu face de­cît să gră­mădească vorbe fără șir și lipsite de cel mai elementar simț de lo­gică. Nostime contraziceri Ziarele liberale anunță pentru î nceputul lui Decembrie o pretinsă mare întrunire, pe care din npu câtiri de momițen­ască imitați­­cearcă s’o num­ascâ „Congres“ Luăm dre pt bună această dată cu toate că e vorba să fie amintită probabil la cal ndele grecești. Și ce vor face d-nii libe­rți în ,cel cor,gr­ s ? Colegul nostru d­V B. de la „Liberalul* iȘ‘ dă ost­neala să ne-o spună în articolul revistă din nu­mărul de ieri. Va expune țarei programul d guv­rnâmînt al par­tidului liberal pentru cazul cmd a vesta va fi pri­mat la crima după noi era să zică liberalii n’au expus ■ină acum programul lor țarii Cum ram ne atunci cu buciumările linie» d 2 ani încoace, cu pre­­n­­țioasele buciumAr­i» expuneri d» program, pe cari sf­ușesc prin a n rt­isi că nu aVu avut încă și că d abea acum il vor expune ? Urmărind m­i departe cititul art­col găsim și mai nostime con­traziceri. Așa se spun» acolo, că diferența t­tre conservatori și liberali « ca * ce­ști din urmă își fac program­­e după ce vin la put­ere, pe cîtă vreme rowrriir~7nr*-v^"”*f *“*L‘üü.*.'!'_nüf ","r m mmi címerei la Mesagiul Tronului lata textul Adresei de răspuns a Camerei deputaților la Mesagiul Tro­nului, care s’a citit în ședința de emi. „Cu o supremă mîndrie, națiunea rom­înă saluta astă­zi pe cel ce acum 40 de ani a luat răspunderea desti­nelor acestei țări. In murmurul de admirare ce din colibă și din palate se Înalță împrejurul Tronului M. V. se aud voci din trecut, misterioase și distincte. Este ecoul strigătelor de bucurie cu cari poporul român întîm­­pina altă dată pe eroii neamului, ai căror vrednic și mare urmaș v’ați a­­râtat M. V. Alesul Providenței prin care toată strălucirea trecutului a reînviat și ș’a deschis calea gloriilor viitoare. Națiunea întreagă înalță as­tă­zi spre cer o rugăciune ferbinte pentru sănătatea și îndelunga Dom­nie a M. V. Expozițiunea jubiliară, care a unit tot neamul românesc in aceiași sim­țire a frumosului, care a făcut să vi­breze inimile noastre de aceiași emo­ție de admirare pentru munca romî­­nească, și care ne a scos din cercul strivit al vieței noastre de toate zi­lele. o« să ne facă să trăim o viață mai înaltă expozițiunea jubiliară va rămîne o fapta mare Sire. Cuvintele l­inștite și demne cu cari M V. ne anunță ruperea relați­unilor cu Grecia sunt rosunetul sentimen­tului întregii țăi, care dorește ca rommilor di­n imperiul otoman, su­puși credincioși ai M S. Sultanului, să li se faca dreptate și să nu se mai turbure credința religioasă a unei po­­pulațiuni creștine prin persecuțiunile pastorilor ei sufletești, nici să seda­cimeze niște locuitori cinstiți și paș­nici ai imperiului, prin violențe și crime. Suntem fericiți a afli că politica înțeleapta a guvernului M. V. ne-a asigur­ă in­ vederea și pri­tenia tutu­ror rut­rilor și nu ne îndoim că In­o> fi tul nostru cu Grecia ace­sta prietenie nu ne va lipsi in interesul superior al dreptății și al păcii. Sire. Scăderea dărilor, anunțată de Me­­saj­ul Regal, urmare a starei înflo­ritori­e a finanțelor Statului, este de­MARTIRA 9) (­Jean Richepin) Dramă eroică în 5 acte, în versuri, prelucrată de Mihai Codreanu Act. I Urmare Toți (murmură de admirare) Sphoragmks cu un ton triumfător reluîndu și apoi vo­cea de reclamă. Thomryda, îmblinzitoare Scythă Olt și dănțuitoare. Numai urși albi excită (Toți murmură de admirare) cu sprintenele’i jocuri,—sunt pasiunea sa!.. Cînd farmecele sale’i împiedică­ a mușca, punînd un frîu miniei sălbaticilor ninși , blinzi pe lingă dînsa se gudură învinși, ca fulgii de zăpadă e pasul ei ușor de pare tuturora un fluturaș in sbor Dar însă numai... Thomrys Flammeola Numai?.. Thomrys (oătrs Sphoragmâs) De ce nu vrai să zici cum că nimic, nici frica de lovituri de bici, nimic, nici o putere nu poate a mă’ndemna să joc cînd nu am poftă­ joc după voia mea. (Către Flammeola) Cu urșii mei m’asamăn, de­și ca ei nu par. Sub parul meu de aur, fluid, ușor și clar, cu ochii mei de flacări, cu glasu’mi argintiu, cu tenul meu de lapte, curat, trandafiriu, am sufi­tul sălbatec și pentru ca să’ți joc trebui să’mi placi și... uite... tu nu mă’ncinți de loc (Printre sclavi murmur de indignare] vadă că măsurile bine chibzuite lun­­e pentru a spori puterea de produc­­iune a țarei și-au avut efectul do­rit. Finanțele Statului, întemeiate pe baze trainice, vor da țarei acea si­guranță în conducerea afacerilor pu­blice și acea continuitate în lucrările Începute, cari asigură viitorul strălu­cit al Romîniei. Cu o vie mulțumire Adunarea deputaților a luat cunoștin­ță de măsurile numeroase și înțelep­te ca guvernul M. V îi va propune pentru desvoltarea economică a Sta­tului și mai cu seamă pentru îmbu­nătățirea soartei păturilor sărace ale țărei. Meritul cel mare al actualului guvern al M. V. va fi dragostea ce în toate împrejurările a arătat pen­tru popor și care pornind de la con­ducători întărește spiritul de solida­ritate care face puterea țărei. Proeptele de­lega ce ni se vor pre­zenta de guvernul M. V. pentru com­­plectarea neatîrnărei magistraților, pentru îmbunătățirea învățământului superior, pentru înființarea unei case a spitalelor precum și pentru revizu­irea și permanența listelor electora­le, vor fi primite de către Adunarea deputaților cu un deos­­bit interes. Armata nu este numai forți orga­nizată pentru apărarea patriei de a­­le cărei vicistudini este legat binele și răul țărei, armata este focarul conștiinței naționale, școală a datoriei și a jertfirei pentru țară și întărirea ei este pentru noi o preocupare cons­tantă și tot­deauna deșteaptă. Sire. Strîns uniți împrejurul Tronului, reprezentanții națiunei vor da guver­nului M. V. sprijinul lor constant pen­tru desăvirșirea operei de desvoltare și propășire a Statului român, ce M V și Țara așteaptă de la noi. Să trăiască Majestatea Voastră. Să trăiască M. S. Regina. Să trăiască Dinastia. Raportor: Virgil Arion. SECOURI rana sănătăței Suveranu­lui continuă să se îmbună­tățească din zi în 7­­i. La a părăsit patul și a manifestat dorința de a primi in persoană, comisiunile de răspuns la mesagiul Tronului ale Corpu­rilor Legiuitoare. Primirea va avea loc Duminică, în ziua de 3 Decembrie. 1) loan N. Lahovari, ministru domeniilor, studiază și va supune aprobărei consiliului de mi­niștri, următoarele pro­bte de lege, in săptămina viitoare.­­). Proectul de lege pentru orga­nizarea corpului silvic al Statului. 2). Proectul de lege pentru cum­pararea de către Stat a pădurilor de la Moșneni. Aceste cumpărări se fac sau nu­mai pentru exploatare pe timp de 80 de ani, sau cumpărindu-se pădu­rile și terenurile. Aceste proecte de lege au meni­rea a opri vînzările cari astă­zî se fac, de câtr- unii moșneni, cu pre­țuri de nimic. » 1­1 curind se vor începe nego­­­cieri oficiale pentru încheerea de tratate de comerț cu mai multe State. BÍTMINIÖÁ 28 N01MBRDS 1906 J&BQIIA1HECBTUL Pe un an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei ÎN STRĂINĂTATE, pe un an 30 lei Anunciuri, inserții și reclame­­ i i­ > .*• X SO bani rândul în pag. 111 Telefon _In cercurile liberale se comen­­izează foarte mult faptul ca mai mulți bătrâni luptători ai partidului au fost excluși de pe lista celor cari vor fi invitați să iea parte la con­gresul liberal, ce se va întruni In zi­lele de 2 și 3 Decembrie viitor. Se asigură că, fața cu această pro­cedare, ci­ți­va dintre cei invitați nu vor lua parte la congres. L­­a ședința comitetului ex­cutiv al partidului liberal a luat parte și dl Take Protopopescu La vederea fostului său sub-direc­tor, dl Dimitrie Sturdza s’a s­mțit jenat și a întins mina numai d­lui Costinescu—celor­lalți nu, ca să nu se obligat s'atingă și dreapta d­lui Protopopescu. Atențiunea deosebită pentru fostul ministru de finanțe n’a convenit fra­țlor Brăteanu, cari s’au aprins și mai r ău­mărind numărul expulzaților de la v­itorul congres. llegi inclu­să în mod oficia­l*"* Expoziția va continua să fie des­tisă până la 1 Decembrie a. o. Prețul intrării a fost redus la 50 bani de persoană. ~D­ecretul privitor la înaintările și mutările ce vor fi făcute în armată pe ziua de 28 Noembre a fost făcut și va fi supus de d. gene­ral Manu, ministrul de resboiu, sem­­na­turei M. S. Regelui. ^Toate tablourile grafice relevînd­­ criminalitatea în țară alcătu­ite de ministerul de justiție și care au fost expuse, pănă in prezent, la Expoziție, au fost expuse în sala de așteptare a Ministerului de Justiție. OAMENI ȘI LU­RURI Expoziție de pictură Spuneam acum cît­va timp că și vechea Capitală a Moldovei posedă maiștri in arta picturei, dacă nu speciali in toate genurile de pictură, dar cel puțin in multe care pot pune in evidență talentul și adevărata mă­­estrie ! Se pare că acești artiști au ținut samă de observația noastră justă, care spuneam că meritul și prețuirea operilor unui pictor nu se poate face așa cum se cuvine, din moment ce el iși ține lucrările pe cavaletul din atelierele lui­ Hotărl­an de a deschide cu­ de curînd o expoziția de pictură in Iași, e o buna do­vadă că ei au ținut seamă de această ob­servație. Nimeni din cei care vor vizita expoziția nu va putea făgădui valoarea artistică a tablourilor, căci avem artiști care tratează cu deosebire subiecte țărănești.. . hore, con­vorbiri la șezătoare, munca cîmpului, etc. după cum sunt unii care exercită dorul de adevarații coloriști executind modele mute, dar gingașe cum sunt tablourile de Horn și de fructe și în fine alții care cu atita fineță tratează subiecte istorice și de generul familiar, în care atit compoziția și mișcările, cit și expresiunea figurior sunt cit nu se poate mai reușite. Te uiți in Pinacoteca școalei de Belle- Arte, unde sunt lucrări de ale lor, și vezi portrete care privesc cu semeție pe spectator și par a fi gata să se coboare din cadrul lor, spre a spune cine le-a făcut ! Expoziția aceasta poate prevedea deci succese mari pentru artiștii noștri pictori! M. Vlad. IIL Caracteristica tea­trului contimporan In antiquitate — dacă nu ne suim mai departe de epoca atheniană tea­trală — adică dacă lăsăm la o parte începuturile teatrului, care a luat naș­tere In Elada, se pare prin baccha­­nalele sătești, găsim primii drama­turgi Aeschyl și Sophocle cei mai de frunte reprezentanți ai teatrului athe­nia. Piesele scrise de acești doi au fă­cut epocă și caracteristica lor e de a îngrozi închipuirea prin expunerea u­­nor fapte scoase din legendă, mito­logie sau prin desvăluirea în fața spectatorilor a unui incest dintre tată și fiică cum e în celebra dramă a lui Sophocle, Oedip Rege. Și dacă a­­ceasta dramă—din teatrul clasic an­tic—mai continuă a fi jucată, e că unii actori din răsuflata școală decla­matorie, unde proza și situațiile dra­matice de efect constituesc poate sin­gurul plan al piesei, găsesc un cal de batae pentru manifestarea talen­tului lor de atleți ai vorbei bombas­tice. Mitologie legendă sau grozăvia u­­nei întâmplări, iată caracteristica tea­trului antic arhenian: Romanii s’au manifestat foarte pu­țin în teatru și putem zice că ei­­ au avut teatru și arene. Trecind peste Misterele R­ligioase ale Evului Mediu—care consistau din reprezentarea de către preoți în bi­serică a scenelor scoase din Noul Testament după toate regulele teh­­nici ale scenei—Mistere care formea­ză teatrul religios al Evului Mediu— și ne oprim la acel formidabil repre­zentant al teatrului Renașterei, ca sa-i zic așa, S­hak­espeare, vedem că și el in tragediile sale speculează le­genda combinată cu grozăvia unui fratricid (Hamlet) sau un sentiment prea animalic, gelozia pană U omor (Othelo). Iată nota comună a teatrului S­ha­­kespearian cu teatrul evului antic: Reprezentarea personajelor diferă insă cu desăvirșire ; așa nu vom găsi nici într-o piesă de-a lui Sh­akes­­peare un personaj contimporan pus pe scenă cu adevăratul lui nume, iar actorul cu mască asemănătoare per­sonajului, ca în piesele lui Aristopha­nes, încă o caracteristică a teatrului antic care a dispărut cu Aristopha­nes. Pe lângă nota comună mai aflăm in teatrul lui Sh­akespeare multe al­te caractere, așa de pildă filosofia amestecată cu ironia zădărniciei o­­menești sau lirizmul ultra­sentimen­tal din Romeo și Julietta. După Sh­akespeare teatrul Im­pe­­zește, e aproape nul i numai cu Mo­ Uhro el ia o lumină cu totul nouă iar comediile lui, care in realitate nu­ e de­cît drame amare ale vieței îm­brăcate In daina comediei, merg drept la țintă și provoacă chiar o p­utur­­bare într’o clasă socială din Franța, anume acea a curtizanilor care prin a tot­puternicia lor împiedică repre­zentarea piesei Tartuffe— oglindă rea­lă a clasei conducătoare de atunci. Așa­ că prin Molieré teatrul capătă caracteristica moralizărei prin satiră, prin ridiculizare , de unde tendințe spre îndreptare și în rezultantă ca­racteristica folositoare sufletului ome­­nesc. La Molibre teatrul nu e numai un mijloc de petrecere, de uitare a ce­lor pămintești ci din potrivă luarea aminte a mizeriilor vieței și scopul: îndreptarea lor. După Molibre teatrul intră Intr’o Flammed­a Cu atit mai rău de tine. Căci eu sunt mulțumită. Zythophanles (Flammeolei) E nostimă copila. Flammeola De-o vervă inedită Zytophanles Desigur, Flammeola, o vei domestici Flammeola Selbatecul ei farmec de ce­l’ași Imblinzi... (Desprinde de la gât un șirag de perle și-l aruncă lui Tho­mrys). Privește­ aceste perle ar prinde-o de minune mic„. (care prinde șiragul 1 nomrys din sbor] Oh­oit sunt de frumoase. (Se lasă pe glezne făcîndu-se mici. Și joaci cu șiragul de perle, se vîntură prin mîni). Rotunde, albe.­­Bruca, cun gest copilăresc, rupe firul șiragului și aruncă perle în aer, în jurul ei, apoi se ‘nghemue, imitind cu busole sunetul grindinei. Sune ca grindina prin aer... grrr... ce frumos e-așa Sphoragmus Nebuno, trei șiraguri de perle!... Flammeola E a mea (cltră Sphoragmâs) Ți-o cumpăr. E drăguță și’mi place... dau cît vrai (Sphoragmus se pleacă respectuos în semn de afirmare și în urmă Își freacă minele cu veselie. (Urmează)

Next