Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)

1909-10-14 / nr. 201

EVENIMENTUL Grandioasa întruniră din coloarea Ae­legre SIMIVILU­L CAMPANIEI DE RĂSTURNARE Rezumatele In sula Postelnicu din str. Țepeș Vodă a avut loc Duminică seara o întrunire grandioasă a membrilor partidului conservator din culoarea de Negru a Capitalei. N’a fost o simplă întrunire cu ca­racter electoral ci a fost o protes­tare energică a unei părți a cetățe­nilor Capitalei contra modului cum sunt conduse azi ,destinele țarei, și un semnal dot­rit al luptei de răs­turnare. Sals era arhiplină și de când e­­xistă ea n’a putut să cuprindă vre­ o dată un număr atât de mare de ce­tățeni. Asistența Pe scenă se află fruntașii noștri d-nii C. C. Arion, I. Grădișteanu, M. Cantacuzino, Gr. G. Cantacuzino, N. Lahovari, d-nii P. Sfetescu, D. Șoimescu, colonel Cocea, doctor Bel­­ciugățeanu, Al. Poenariu Bordea, Ni­­colau farmacist, Mircea Demetriad, Tache Georgescu, dr. Mendonidhe, Petre Georgescu, Inginer Georganda, Căpitan Livzeanu, Gh Popescu, Al. Protopopescu, Fiorea Sfetea, Marin Voiculescu, Marius Velescu, D. Gre­­zilea, Em. Mărculescu, Anghel Ata­­nasiu, colonel Protopopescu Pache, V. Pop, prof. Antonescu, C. Geor­gescu Papeț, Tr. Stei­escu, Petre Ma­­rinescu, Munteanu Niță, Niculae Voi­cu, Marinescu Anghel, Marin Mi­­hail, Tudor Ghiță, Pavel Ionescu, Al. Gostinescu, Teodorescu St., maior Arhip, Titi Pop, Aurel Vereanu, Furtună Nae, Teodoreanu Mihail, Matache Ionesccu, preotul Zamfirescu, Grigore Gr. Tănasescu, Ștefan Sfe­­tescu student, N. Drăgiescu, Niță Georgescu, căp. Ionescu V, I. Di­­mitrescu, Chiriță Constantinescu, Mi­­halache Georgescu, Petre Andronescu, State Tănasescu, Ilie Solacolu, D. Manolescu, V. Vergulescu, N. S. SchițaD, Nae G. Andreescu, Dem. Negulescu, Mișu M­iăilescu, Marin Marinescu, Vasile Niculescu, Voicu M­iăilescu, Căprăruș Gh., Petre Geor­­gescu, C. Stănescu, Ioniță R. Cim­­pulungeanu, Niculae Dumitru, Petre Dumitru, I. Cristescu, M. Voicu­scu, C Orăscu, Iancu Ionescu, Iancu Ni­­culescu, N. P. Nițulescu, Pop Vib­­­escu, N. Stamatescu, Sp. Eftimiu, Em. Vasilescu, Priboianu Al. N. V. Baboi, G. Bădoi, C. Stoenescu, pr. I. Stoenescu, Pr. D­­imfirescu, Prutu, I. Brădescu, Apolol Dorojan, M. Dimitriade, G. Cornescu, Al. Cicarch, Simion N. Solrian, M. Atanasiu, Ha­­meș, D. Niculescu, Chiriță Mihăescu, M. Eliade Rădulanou, I. Șeinescu, Laik8 Solomonescu, Cristache An­­ghelescu, N. Lăzureanu, Kalovici, Nae Dumitrescu, Ath. Mi­ Theodor Constantinescu, Ioniță Iliescu, Mic­halache Davidescu, N. Niculescu, Niculescu V., Ionescu Niță, Hr. Poe­­naru Bordea, locot. N. Niculescu, Niculae Ștefanescu, V. Toncescu, dr. Eraclie Sterian, Ulpiu Hodoș, C. Ștefănescu N. Streinescu, D. Davi­­dennu, N. Rădoi, Hr. Teodorescu, Nae Fortuna, Marin Marinescu, Cos­tică Goliad, Tanase Mihalovici, Al. Bicaloglu, N. Constantinescu, Chiriță Constantinescu, preotul Stoenescu Mache Solomonescu, Costache Bu­­nescu, Hristache Anghelescu, loan Ionescu, C Petriscu, Socaciu, Tu­­dorian, Iancu Marinache, Aurel Ale­­ discu rostite­ xandrescu, Marinescu Anghel, Gh. Stoenescu, Al. Constantinescu și alții care ne scapă. Deschiderea întrunire! Rtnd pe rând sosesc fruntașii noș­tri care sunt salutați cu ovațiuni entusiaste care par a nu­mai con­teni. întrunirea sa deschide la ora 9, sub prezidenția d-lui Gr. Micșunescu. Discursurile D. I. MARINESCU Cel dinții în cuvintul d. I. Ma­rinescu care relevă modul cum e al­cătuit consiliul comunal al Capita­lei și rolul șters pe care sunt che­mați să-l îndeplinească consilierii. Sunt cartiere întregi care zac în cea mai hidoasă murdărie, fără ca Primăria să se sinchisească cîtuși de puțin de sănătatea cetățenilor, în schimb însă caută să distrugă comer­țul pe tot soiul de căi piezișe, uzînd de sistemul amenzilor. Situația aceasta nu mai poate continua și a sosit momentul ca ce­tățenii revoltați să o facă să înceteze. (Aplauze vii). D. colonel Cocea Arată că după ce a servit în ar­mată timp de 40 de ani, azi poate intra in curentul vieței publice și a sta alături de cei care luptă pentru a ocroti și apăra interesele țăran Arată pericolul pe care’l­­ prezintă pentru țară Înjghebarea care’și gă­sește azi adăpost sub firma de par­tid conservator-democrat. Vorbește apoi de scumpirea tra­iului și arată partea cu care guver­nul liberal a contribuit la aceasta. Relevă modul cum liberalii au legi­ferat și face apel la conducătorii par­tidului conservator să i­a cu un mo­ment Înainte puterea pentru a scăpa țara de o conducere nenorocită și păcătoasăi (Aplause sgomotoase). D. Tache Georgescu Vorbite de influența nefastă pe care acest guvern a exercitat-o o exercită asupra comerțului și me­și seriilor. Arată cum a creat monopolul cir­ciumelor nu au tendința de a reme­dia unul din relele de care este minată populația de la sate, ci cu dorința de a lovi în comerțul nostru de băuturi. Vorbește de celelalte regulamente și legi prin care guvernul a căutat să paralizeze desvoltarea unora din meseriile noastre mici. Face apel la fruntașii partidului conservator și cere ca luând mai cu­­rînd puterea să remedieze relele pe care acest guvern le-a hărăzit me­seriașilor. D. Mircea Poenaru Bo­dea Primit la tribună cu aplauze re­levă modul cum administrația co­munală liberală Înțelege să vegheze la buna stare a Capitalei și a popu­lației ei. Arată cum toată activitatea ad­ministrației comunale se rezumă in inscenari de tot soiul de contravenții pe care le inventează cu o mare și ridicolă pricepere. Face o comparație între adminis­trația de șicane a liberalilor și buna și gospodăreasca îngrijire a admi­nistrației conservatoare de sub con­ducerea d­lui Mișu Cantacuzino. (Vii aplauze). Termină exprimîndu’și încrederea Intr’o grabnică schimbare a guver­nului și a sistemului de guvernare. (Aplauze zgomotoase). D. Dr. Belciugățeanu Arată In linii generale modul cum este guvernată ț­ra da partidul li­beral. De atâta timp avem cinci miniștri in loc de nouă, iar la departamentul apărărei naționale pe d. Tom­a Ste­hen. Arată anarh­ia ce domnește în toate administrațiile țarei. Mai arată cum guvernul prin tot soiul de mijloace îngreuiază viața ce­tățenilor și conchide spunând că de vreme ce guvernul este dușmanul ce­tățenilor acestei țări, ei sunt datori să-l doboare (Vii aplauze). D. D. Alexandrescu Arată că de câte ori din mijlocul cetățenilor s’a pornit un curent, o mișcare mare, partidul conservator s’a pus In fruntea ei. Relevând activitatea d-lui Haret la departamentul cultelor și rolul nefast pe care l’a jucat în răscoalele țără­nești, arată cum d. Haret care în o­­poziție a acuzat pe d. M. Vlădescu că a numit în slujbe unele rude ale d-sale, a împanat azi toate slujbele cu numeroasa sa familie. Spune că cetățenii vor avea acum prilejul să se manifeste la o alegere parțială contra guvernului, alegând pe candidatul partidului conservator d. Mihail Deșliu (Vii aphuze) D. I. Grădișteanu Primit la tribună cu vii aplauze fostul ministru spune că întrunirea de azi nu a luat caracterul unei întru­niri de culoare ci a unui Început de campanie de răsturnare care se va sfârși cu căderea guvernului liberal. Partidul liberal trebuia de mult de­părtat de la guvern și continuând, guvernarea liberală constitue o obrăz­nicie și o rușine. O obrăznicie pentru că nu se gu­vernează contra voinței exprimate a țărei întregi și o rușine pentru că un guvern nu se sprijină numai pe pu­ternicia unei familii. Venit la putere prin cea mai gro­zavă crimă de stat cunoscută până azi in istoria contemporană, el n’a făcut nimic care să învedereze tre­buința pentru care a fost chemat. A scormonit în mod criminal ches­tiunea țărănească, fără să poată in­voca scuza unei sinc­ere rătăciri, făără nici un sistem, fără un principiu de legiferare. După ce au înăbușit­ chestiunea ță­rănească Ia sânge, aproape au măr­turisit că au provocat-o ca un mijloc de-a ajunge. Au mărturisit că n’au o soluție. Au făcut legi fără să facă ceva, au pretextat că alină suferin­țele țăranilor inrăutfi­indu-le starea. După ce au scormonit cele mai grave chestiuni în mod nesocotit, au dovedit că nu știu să îngrijească nici de instituții, nici să se ocupe de sta­rea socială a țarei. Țăranul blestemă ceasul când libe­ralii s’au apucat să le îmbunătățească starea ; breslașii sunt persecutați și șicanați. Toate profesiile libere sunt lovite, până și funcționarii publici sunt ne­mulțumiți. Armata, partidul conservator a or­ganizat-o, partidul liberal o dezorga­nizează. Instrucțiunea publică e tulburată de anulările d-lui Haret pe care Ca­sația se grăbește să le anuleze și ea la rândul ei. Arată risipa și complecta desechi­­librare a bugetului Statului. Partidul liberal de azi nu mai e cel de ori, sunt mutte noui, se zice că sunt socialiști. Dar nici ei nu sunt toți. Sunt numai acei care pri­mesc să se ploconească înaintea d-lui Brătianu. Vorbește de înfrângerile electorale ale guvernului și spune că atunci când după ultima înfrângere toată lumea sa aștepta ca guvernul să profite de ocazie și să se retragă el se menține cu silaboie, contra voinței opiniei publice. Azi nici dinastiile nu se mai pot menține numai prin har ci trebue să se sprijine pe voința națională și gu­vernul d-lui Brătianu vrea să se men­­ție prin harul d-lui, Carada ? E momentul ca alegătorii să pro­nunțe sentința contra guvernului și s-o învestească ei cu formula execu­torie. (Aplause sgomotoase). D. M­. Cantacuzino Primit cu entusiaste ovațiuni, spune că de câte ori liberalii au venit la putere au pus în­totdeauna înainte chestiuni mari și în dosul acestor vorbe goale se ascundeau întotdeauna interesele cele mai meschine. Dac’ar fi să’i credem pe ei, la 1901 au venit să salveze situația financiară și acum să dea soluție chestiei țără­nești. Ce s’a ales din aceste opere mari ale lor ? Avem bugetul azi încărcat la cheltueli cu 42 de milioane și a­­ceste cheltueli nu pentru a se face față unor pregătiri economice sau de dezvoltare a țărei. O statistică a ministerului industriei ne arată că 34 de milioane în plus se plătesc le­furile slujbașilor noui creați in ulti­mii ș­ase ani. Liberalii au venit la putere în baza unor principii de economie pe care fostul șef al partidului liberal dim­preună cu statul său major, le-a trâmbițat pretutindeni. Ga s’a ales din aceste economii? 3—4 contin­gente au rămas atunci fără instrucție iar căile noastre ferate au rămas cu totul înapoiate. Dacă se îmbunătățeau căile ferate, dacă se dublau liniile, n’am fi avut nici această scumpire a vieții căci dacă lemnele sunt scumpe, cauza e și lipsa mijloacelor de transport. De pe urma economiilor din țară nu s’a ales cu nimic, liberelii Insă da. Au reînoit privilegiile Băncii Națio­nale încă pe 19 ani fără ca Statul sau muncitorimea, cum e in alte țări, să poată trage vre-un folos. Arată cum liberalii au căutat să’și întărească instituțiile lor financiare prin care presează pe proprietari și pretextând că crează o legislație a­­grară au dat țăranului o serie de legi care’i Îngreuiază viața și care s’au dovedit ca inaplicabile. Au creat apoi Casa Rurală pentru a pune stăpânire și pe mica proprie­tate. Arată desavantagele care decurg p­atru stat și particulari din indus­tria pe care o creiază liberalii pe punga statului și in folosul lor. Relevă modul oneros pentru stat, cum a fost înjghebată societatea .Govora". Cred că dăinuirea partidului libe­ral la guvern e o rușine și o neno­rocire. Partidul liberal, a fost odată, când număra printre membrii săi oameni ca Rosetti, Ioan Brătianu și Kogăl­­niceanu. Azi în templul în care au slujit, o­­dinioară apostolii mari se aud litur­ghiile credincioșilor peste mormintele celor morți, iar printre pietrele mor­mintelor unde se auzeau rugi se aude zungănitul sunător și lung al banilor (Aplauze frenetice). Termină spunând că a sosit mo­mentul ca guvernul liberal să fie doborât. D. C. C. Arion Fostul ministru conservator pri­mit cu entuziaste ovațiuni spune că d Alexandrescu a avut dreptate în acuzația pe care a adus-o partidului conservator, atît doar că s’a trezit cam tîrziu. Tot tirziu s’au trezit și cetățenii Capitalei de la curs trebue să pornească îndemnul. Șefia de partid trebue comparată cu acel uriaș, fiu al pământului, pe care nu l’a putut doborî nimica atît cit a avut legătura pămîntului și numai ridicat în aer de Hercule a putut fi învins. Tot astfel noi, având contactul cu dv., nu ne poate învinge nimeni. Cînd am fost chemat aci am venit cu bucurie pentru a găsi la dv., cu­raj și noui puteri. (Apriuie). Guver­nul e gîrbovit, sleit, paralizat El to­tuși sa agață de putere, cu mâinele, picioarele, dinții, unghiile. Am cunoscut pe un bolnav para­lizat, dar care totuși se crampona și voia să trăiască. El cel puțin făcea artă pentru artă, viața pentru viață. Guvernul acesta vrea însă viață pentru buget. (Vii aplause). Guvernul conservator a avut ru­șine, guvernul acesta n’are nici ru­șine. Când guvernului conserv­tor i s’a părut că nu mai are simpatia țărei s’a retras, guvernul acesta nu pricepe. Aveți acum prilejul să vă mani­festați din nou antipatia față de a­­cest guvern și nu cred candidat mai prezentabil să existe ca cel al partidului conservator. Judecata dv. să întărească credința conservatoare căci ea este izbinda țărei. N’avem în fruntea guvernului pe omul statuei și pa fiul statuei, nu a Ioan Bratianu, ci Ionel Brătianu. Ca atita timp el sa căznește să dea o soluție crizei din guvern Pen­tru noi e indiferent dacă d-nu Dju­­vara va părăsi strapontinul de la co­merț și va ocupa fotoliul de la ex­terne sau d Constantinescu va lua­ comerțul. Ca d. Constantinescu sunt mulți în partidul liberal (­Ilari­tate ) Chestiunea este că, șeful partidu­­lui liberal nu poate da un ministru de război Un stat valorează în concertul european atît cit valorează arma lui. Vedeți, până și bolnava Serbie își reorganizează armata, numai la noi se desorginizează sub conducerea unui avocat. Sfârșitul se apropie. Faceți-vă da­toria și puterea va veni la noi. (Vii și entusiaste aplauze), D. P. Sfetescu Amintește de campania începută la 15 Septembrie 1904, pe care o compară cu campania de azi și spu­ne că ea era oportună pentru că in țara întreagă se simte miros de praf de pușcă (Aplauze zgomotoase). Spune că alegerea da acum va fi câștigată de partidul conservator și dacă nici după aceasta guvernul nu ADELA XENOPOL 58 Adîncuri sufletești (Roman din viața Moldovenească) (Urmare) Trăgându’și ucim­ușele, ea spusa se telfoneze connergei se-i oprească o trăsură. Camerista o conduse o așeză în hâ­zob, îi didu drumul, trăsura o și aștepta. Ea-i dădu birjarului adresa amba­sadei române unda se ducea pentru a face actele cerute pentru a Intra In posesiunea din străinatate. Era măgulită in sufletul ei. Deja milionară și atât de aproape de a fi și o mare artistă și.. tovărășia lui Sandu. La țară totul sa urma In liniște și voe bună. Sandu studia mereu pentru ași dobândi, cât mai curând titlul, Simina prinsese un gust nespus pen­tru tot ce-i putea înavuți mintea și’și asimila totul cu o iuțeală neîntrecută. Fericirea ei, era să stea de vorbă cu Paltenii. Ceasuri Întregi s’ar fi în­­demnat în sfatul lor atât de spornic și cultivat. Ei din capul locului își potriviră temeiul vieței după cum era și du­rat al bătrânilor. Cel mai ades pri­­v­­iți la­olaltă resăritul de soare, apoi după caree* Sandu și Simina treceau în bibliotecă, unde Sandu cu tot di­nadinsul se așternea pe citit, în fața biroului pe care stăteau neclintite cărțile deschise de care avea nevoe. Simina in fața lui se afunda în ji­rul răcoros de piele și’n tăcere a­­dâncă o cucerea citirea și tinerii acei mai îndrăgiți, care nu puteau sta unul lângă altul, fara să se îmbrățișeze ; de cum intrau in bibliotecă, păreau că nu mai sunt acei de odinioară. In întrele zile, Simina începu să se răsfețe, Sandu iisă cu vorba’i blajină o dămoli, spunându’i că unde se cere seriositate ar dori ca și ea se o împărtășească după cum uniți sunt în toate actele vieței. Simina se supuse, ea r Sandu fu mândru văzînd că se mlădie cu atâta ușurință, astfel că se fericea in sine, că’și dobândea tot mai apropiată tovarășa vieței. De­o­camdată astfel își petreceau dimineața, Paltin tatăl ce de obiceiu se ducea pe câmp, Ana își vedea de gospodărie, pe când Elena nu eșea din odaea ei de­cât la ceasul cinei mici, când se adunau cu toții pe terasa de jos. După prânz, luau drumul spre celriu, Sandu și Simina mai colin­­dau, pe când ceilalți se îndrumau de a dreptul spre pădurea de stejar în al cărei inimă se vedea de departe un zăvoi negru format din o ceată de vre­o cinci­zeci de brazi. Sub ei era o masă din trestii, încunjurată de salțuri. După cina da amează acolo se În­fundau. Argatul poștaș de cum des­­căleca, ducea de a dreptul in brazi, și lăsa pe masă toate hârtiele. Jur­nale, Reviste, corespondența. Ca’n­totdeauna și’n acea zi, de cum își sorbiră cafelele negre, se rădicară, cu voe bună. Simina și Sandu por­niră înainte, înfuncându-se pe pete­cele parcului, pe lângă iazul pe care seara se desfătau in barca mică. La amiază insă soarele ardea, astfel că umbra pădurei le era prielnică. Elena o luase și ea la picior însă rennase lângă iaz se înjgheba un bu­chet, cum își luase asupra’i de a împrospăta de cum se va ofili bu­chetul de pe masa unde-și luau pânzul. Ea prin se a culege din per­vazul lacului, pe când Paltenii tre­când înainte ii spuseră glumeț ,la revedere* și grăbind pasul se îndru­mară cătră recoarele din brazi, atrași de teancul de hrisoave ce se movi­leau pe masă. Paltin resuflă din adănci cum și-ar fi recojit arșița ceT Înfierbânta, se a­­șeză In jilțul seu, își deschie jiletca, și aruncându’și ochelarii ce căzură dea calarea pe nasul drept, deschise un jurnal. Ana se așeză și ea, privi mai Intăi cercetaș hârtiile, le despă­turi apoi foaie de toate. Nu era co­­­respondență. In urmă, liniștit» lua o revistă, apoi o lasă și apucă și ea un jurnal. Unul în fața altuia, citeau sub re­coarele îmbălsămat al pădurei, când numai ce Ana slobozind jurnalul pe genunchi esclamă cu bucurie. — Bravo, Dina e milionară. — A murit moșul seu ?, spuse Paltin fără a râdica ochii de pe cetit. — A murit. In sfârșit , biata Dină, macar atât ! — Și reamintindu-și de prietena ei, despre care aflase totul In urmă — i se umeziră ochii șop­tind.— Macar atât la nenorocitele câte a Indurat sermana fată. — Adică la nenorocire de ași fi perdut muma — spuse Paltin. — Dar iubirea pentru Sandu? — Mofturi. Ș’apoi, cred că s’o fi lecuit. . — Crezi ? — Tu nu știi cât poate dragostea, nu i-ai indurat puterea în neajunsul ei. Noi ne am iubit și ne am căsătorit fără de nici o piedică, insă în alții am văzut cât poate do­vedi o adevarată iubire. — Averea o se facă se’i uite. — Se’i uite? dar e nebună după Sandu nu ințălegi? Nu ne a spus’o și el, nu l’ai auzit cu ce grai ne destăinuia, nu l’ai văzut cât era de emoționat ? Ce crezi că nu s’ar putea? Paltin Își lasă jurnalul pe ge­nunchi și cu capul plecat în jos cum era o privi presupuelnic peste o­­chelari. — L’am auzit că era foarte plic­tisit de istericalele Dinei. — Cum poți lua în râs ceva atât de serios, spuse Ana indignată. Re­­masc însă tăcută sub privirile lui Paltin care de­odată rădică capul privind’o cu asprime. — Ana, e ceva care mă neliniștește, parcă-mi înfiorî cugetul presupunând că tu, ai pregăti o despărțire ; că ai plănui în ascuns o călători. Ano 1 de când suntem luați incă nu ți-am bănuit nimic. Față de mine ai fost și remai dea pururi fără de seamăn. Cum, tu ? porți gânduri vi­clene, gânduri păgâne ? E crud, e ceva spăimântător... — Nu mă gândesc — spuse Ana Sngăim­ată—la nimica alta da­cât la ceea ce ne a destăinuit insuși San­­du, — poate ai dreptate, voi fi înță­­les rău, însă scrisorile care’mi vin de la ea! — E isterică mă înțelegi ce ți spun și toată scena de iubire n’a fost de­cât criza voluptăței. Nu’l iubește pe Sandu, după cum nu o se iubească pe nimeni. Istoricii, nu a­­jung de­cât satisfacția voluptăței, la ei ființa nu joacă nici un rol— satis­facția lor iată totul Ai înțeles ? (Va urma)

Next