Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1909-10-14 / nr. 201
EVENIMENTUL Grandioasa întruniră din coloarea Aelegre SIMIVILUL CAMPANIEI DE RĂSTURNARE Rezumatele In sula Postelnicu din str. Țepeș Vodă a avut loc Duminică seara o întrunire grandioasă a membrilor partidului conservator din culoarea de Negru a Capitalei. N’a fost o simplă întrunire cu caracter electoral ci a fost o protestare energică a unei părți a cetățenilor Capitalei contra modului cum sunt conduse azi ,destinele țarei, și un semnal dotrit al luptei de răsturnare. Sals era arhiplină și de când există ea n’a putut să cuprindă vre o dată un număr atât de mare de cetățeni. Asistența Pe scenă se află fruntașii noștri d-nii C. C. Arion, I. Grădișteanu, M. Cantacuzino, Gr. G. Cantacuzino, N. Lahovari, d-nii P. Sfetescu, D. Șoimescu, colonel Cocea, doctor Belciugățeanu, Al. Poenariu Bordea, Nicolau farmacist, Mircea Demetriad, Tache Georgescu, dr. Mendonidhe, Petre Georgescu, Inginer Georganda, Căpitan Livzeanu, Gh Popescu, Al. Protopopescu, Fiorea Sfetea, Marin Voiculescu, Marius Velescu, D. Grezilea, Em. Mărculescu, Anghel Atanasiu, colonel Protopopescu Pache, V. Pop, prof. Antonescu, C. Georgescu Papeț, Tr. Steiescu, Petre Marinescu, Munteanu Niță, Niculae Voicu, Marinescu Anghel, Marin Mihail, Tudor Ghiță, Pavel Ionescu, Al. Gostinescu, Teodorescu St., maior Arhip, Titi Pop, Aurel Vereanu, Furtună Nae, Teodoreanu Mihail, Matache Ionesccu, preotul Zamfirescu, Grigore Gr. Tănasescu, Ștefan Sfetescu student, N. Drăgiescu, Niță Georgescu, căp. Ionescu V, I. Dimitrescu, Chiriță Constantinescu, Mihalache Georgescu, Petre Andronescu, State Tănasescu, Ilie Solacolu, D. Manolescu, V. Vergulescu, N. S. SchițaD, Nae G. Andreescu, Dem. Negulescu, Mișu Miăilescu, Marin Marinescu, Vasile Niculescu, Voicu Miăilescu, Căprăruș Gh., Petre Georgescu, C. Stănescu, Ioniță R. Cimpulungeanu, Niculae Dumitru, Petre Dumitru, I. Cristescu, M. Voicuscu, C Orăscu, Iancu Ionescu, Iancu Niculescu, N. P. Nițulescu, Pop Vibescu, N. Stamatescu, Sp. Eftimiu, Em. Vasilescu, Priboianu Al. N. V. Baboi, G. Bădoi, C. Stoenescu, pr. I. Stoenescu, Pr. Dimfirescu, Prutu, I. Brădescu, Apolol Dorojan, M. Dimitriade, G. Cornescu, Al. Cicarch, Simion N. Solrian, M. Atanasiu, Hameș, D. Niculescu, Chiriță Mihăescu, M. Eliade Rădulanou, I. Șeinescu, Laik8 Solomonescu, Cristache Anghelescu, N. Lăzureanu, Kalovici, Nae Dumitrescu, Ath. Mi Theodor Constantinescu, Ioniță Iliescu, Michalache Davidescu, N. Niculescu, Niculescu V., Ionescu Niță, Hr. Poenaru Bordea, locot. N. Niculescu, Niculae Ștefanescu, V. Toncescu, dr. Eraclie Sterian, Ulpiu Hodoș, C. Ștefănescu N. Streinescu, D. Davidennu, N. Rădoi, Hr. Teodorescu, Nae Fortuna, Marin Marinescu, Costică Goliad, Tanase Mihalovici, Al. Bicaloglu, N. Constantinescu, Chiriță Constantinescu, preotul Stoenescu Mache Solomonescu, Costache Bunescu, Hristache Anghelescu, loan Ionescu, C Petriscu, Socaciu, Tudorian, Iancu Marinache, Aurel Ale discu rostite xandrescu, Marinescu Anghel, Gh. Stoenescu, Al. Constantinescu și alții care ne scapă. Deschiderea întrunire! Rtnd pe rând sosesc fruntașii noștri care sunt salutați cu ovațiuni entusiaste care par a numai conteni. întrunirea sa deschide la ora 9, sub prezidenția d-lui Gr. Micșunescu. Discursurile D. I. MARINESCU Cel dinții în cuvintul d. I. Marinescu care relevă modul cum e alcătuit consiliul comunal al Capitalei și rolul șters pe care sunt chemați să-l îndeplinească consilierii. Sunt cartiere întregi care zac în cea mai hidoasă murdărie, fără ca Primăria să se sinchisească cîtuși de puțin de sănătatea cetățenilor, în schimb însă caută să distrugă comerțul pe tot soiul de căi piezișe, uzînd de sistemul amenzilor. Situația aceasta nu mai poate continua și a sosit momentul ca cetățenii revoltați să o facă să înceteze. (Aplauze vii). D. colonel Cocea Arată că după ce a servit în armată timp de 40 de ani, azi poate intra in curentul vieței publice și a sta alături de cei care luptă pentru a ocroti și apăra interesele țăran Arată pericolul pe care’l prezintă pentru țară Înjghebarea care’și găsește azi adăpost sub firma de partid conservator-democrat. Vorbește apoi de scumpirea traiului și arată partea cu care guvernul liberal a contribuit la aceasta. Relevă modul cum liberalii au legiferat și face apel la conducătorii partidului conservator să ia cu un moment Înainte puterea pentru a scăpa țara de o conducere nenorocită și păcătoasăi (Aplause sgomotoase). D. Tache Georgescu Vorbite de influența nefastă pe care acest guvern a exercitat-o o exercită asupra comerțului și meși seriilor. Arată cum a creat monopolul circiumelor nu au tendința de a remedia unul din relele de care este minată populația de la sate, ci cu dorința de a lovi în comerțul nostru de băuturi. Vorbește de celelalte regulamente și legi prin care guvernul a căutat să paralizeze desvoltarea unora din meseriile noastre mici. Face apel la fruntașii partidului conservator și cere ca luând mai curînd puterea să remedieze relele pe care acest guvern le-a hărăzit meseriașilor. D. Mircea Poenaru Bodea Primit la tribună cu aplauze relevă modul cum administrația comunală liberală Înțelege să vegheze la buna stare a Capitalei și a populației ei. Arată cum toată activitatea administrației comunale se rezumă in inscenari de tot soiul de contravenții pe care le inventează cu o mare și ridicolă pricepere. Face o comparație între administrația de șicane a liberalilor și buna și gospodăreasca îngrijire a administrației conservatoare de sub conducerea dlui Mișu Cantacuzino. (Vii aplauze). Termină exprimîndu’și încrederea Intr’o grabnică schimbare a guvernului și a sistemului de guvernare. (Aplauze zgomotoase). D. Dr. Belciugățeanu Arată In linii generale modul cum este guvernată țra da partidul liberal. De atâta timp avem cinci miniștri in loc de nouă, iar la departamentul apărărei naționale pe d. Toma Stehen. Arată anarhia ce domnește în toate administrațiile țarei. Mai arată cum guvernul prin tot soiul de mijloace îngreuiază viața cetățenilor și conchide spunând că de vreme ce guvernul este dușmanul cetățenilor acestei țări, ei sunt datori să-l doboare (Vii aplauze). D. D. Alexandrescu Arată că de câte ori din mijlocul cetățenilor s’a pornit un curent, o mișcare mare, partidul conservator s’a pus In fruntea ei. Relevând activitatea d-lui Haret la departamentul cultelor și rolul nefast pe care l’a jucat în răscoalele țărănești, arată cum d. Haret care în opoziție a acuzat pe d. M. Vlădescu că a numit în slujbe unele rude ale d-sale, a împanat azi toate slujbele cu numeroasa sa familie. Spune că cetățenii vor avea acum prilejul să se manifeste la o alegere parțială contra guvernului, alegând pe candidatul partidului conservator d. Mihail Deșliu (Vii aphuze) D. I. Grădișteanu Primit la tribună cu vii aplauze fostul ministru spune că întrunirea de azi nu a luat caracterul unei întruniri de culoare ci a unui Început de campanie de răsturnare care se va sfârși cu căderea guvernului liberal. Partidul liberal trebuia de mult depărtat de la guvern și continuând, guvernarea liberală constitue o obrăznicie și o rușine. O obrăznicie pentru că nu se guvernează contra voinței exprimate a țărei întregi și o rușine pentru că un guvern nu se sprijină numai pe puternicia unei familii. Venit la putere prin cea mai grozavă crimă de stat cunoscută până azi in istoria contemporană, el n’a făcut nimic care să învedereze trebuința pentru care a fost chemat. A scormonit în mod criminal chestiunea țărănească, fără să poată invoca scuza unei sincere rătăciri, făără nici un sistem, fără un principiu de legiferare. După ce au înăbușit chestiunea țărănească Ia sânge, aproape au mărturisit că au provocat-o ca un mijloc de-a ajunge. Au mărturisit că n’au o soluție. Au făcut legi fără să facă ceva, au pretextat că alină suferințele țăranilor inrăutfiindu-le starea. După ce au scormonit cele mai grave chestiuni în mod nesocotit, au dovedit că nu știu să îngrijească nici de instituții, nici să se ocupe de starea socială a țarei. Țăranul blestemă ceasul când liberalii s’au apucat să le îmbunătățească starea ; breslașii sunt persecutați și șicanați. Toate profesiile libere sunt lovite, până și funcționarii publici sunt nemulțumiți. Armata, partidul conservator a organizat-o, partidul liberal o dezorganizează. Instrucțiunea publică e tulburată de anulările d-lui Haret pe care Casația se grăbește să le anuleze și ea la rândul ei. Arată risipa și complecta desechilibrare a bugetului Statului. Partidul liberal de azi nu mai e cel de ori, sunt mutte noui, se zice că sunt socialiști. Dar nici ei nu sunt toți. Sunt numai acei care primesc să se ploconească înaintea d-lui Brătianu. Vorbește de înfrângerile electorale ale guvernului și spune că atunci când după ultima înfrângere toată lumea sa aștepta ca guvernul să profite de ocazie și să se retragă el se menține cu silaboie, contra voinței opiniei publice. Azi nici dinastiile nu se mai pot menține numai prin har ci trebue să se sprijine pe voința națională și guvernul d-lui Brătianu vrea să se menție prin harul d-lui, Carada ? E momentul ca alegătorii să pronunțe sentința contra guvernului și s-o învestească ei cu formula executorie. (Aplause sgomotoase). D. M. Cantacuzino Primit cu entusiaste ovațiuni, spune că de câte ori liberalii au venit la putere au pus întotdeauna înainte chestiuni mari și în dosul acestor vorbe goale se ascundeau întotdeauna interesele cele mai meschine. Dac’ar fi să’i credem pe ei, la 1901 au venit să salveze situația financiară și acum să dea soluție chestiei țărănești. Ce s’a ales din aceste opere mari ale lor ? Avem bugetul azi încărcat la cheltueli cu 42 de milioane și aceste cheltueli nu pentru a se face față unor pregătiri economice sau de dezvoltare a țărei. O statistică a ministerului industriei ne arată că 34 de milioane în plus se plătesc lefurile slujbașilor noui creați in ultimii șase ani. Liberalii au venit la putere în baza unor principii de economie pe care fostul șef al partidului liberal dimpreună cu statul său major, le-a trâmbițat pretutindeni. Ga s’a ales din aceste economii? 3—4 contingente au rămas atunci fără instrucție iar căile noastre ferate au rămas cu totul înapoiate. Dacă se îmbunătățeau căile ferate, dacă se dublau liniile, n’am fi avut nici această scumpire a vieții căci dacă lemnele sunt scumpe, cauza e și lipsa mijloacelor de transport. De pe urma economiilor din țară nu s’a ales cu nimic, liberelii Insă da. Au reînoit privilegiile Băncii Naționale încă pe 19 ani fără ca Statul sau muncitorimea, cum e in alte țări, să poată trage vre-un folos. Arată cum liberalii au căutat să’și întărească instituțiile lor financiare prin care presează pe proprietari și pretextând că crează o legislație agrară au dat țăranului o serie de legi care’i Îngreuiază viața și care s’au dovedit ca inaplicabile. Au creat apoi Casa Rurală pentru a pune stăpânire și pe mica proprietate. Arată desavantagele care decurg patru stat și particulari din industria pe care o creiază liberalii pe punga statului și in folosul lor. Relevă modul oneros pentru stat, cum a fost înjghebată societatea .Govora". Cred că dăinuirea partidului liberal la guvern e o rușine și o nenorocire. Partidul liberal, a fost odată, când număra printre membrii săi oameni ca Rosetti, Ioan Brătianu și Kogălniceanu. Azi în templul în care au slujit, odinioară apostolii mari se aud liturghiile credincioșilor peste mormintele celor morți, iar printre pietrele mormintelor unde se auzeau rugi se aude zungănitul sunător și lung al banilor (Aplauze frenetice). Termină spunând că a sosit momentul ca guvernul liberal să fie doborât. D. C. C. Arion Fostul ministru conservator primit cu entuziaste ovațiuni spune că d Alexandrescu a avut dreptate în acuzația pe care a adus-o partidului conservator, atît doar că s’a trezit cam tîrziu. Tot tirziu s’au trezit și cetățenii Capitalei de la curs trebue să pornească îndemnul. Șefia de partid trebue comparată cu acel uriaș, fiu al pământului, pe care nu l’a putut doborî nimica atît cit a avut legătura pămîntului și numai ridicat în aer de Hercule a putut fi învins. Tot astfel noi, având contactul cu dv., nu ne poate învinge nimeni. Cînd am fost chemat aci am venit cu bucurie pentru a găsi la dv., curaj și noui puteri. (Apriuie). Guvernul e gîrbovit, sleit, paralizat El totuși sa agață de putere, cu mâinele, picioarele, dinții, unghiile. Am cunoscut pe un bolnav paralizat, dar care totuși se crampona și voia să trăiască. El cel puțin făcea artă pentru artă, viața pentru viață. Guvernul acesta vrea însă viață pentru buget. (Vii aplause). Guvernul conservator a avut rușine, guvernul acesta n’are nici rușine. Când guvernului conservtor i s’a părut că nu mai are simpatia țărei s’a retras, guvernul acesta nu pricepe. Aveți acum prilejul să vă manifestați din nou antipatia față de acest guvern și nu cred candidat mai prezentabil să existe ca cel al partidului conservator. Judecata dv. să întărească credința conservatoare căci ea este izbinda țărei. N’avem în fruntea guvernului pe omul statuei și pa fiul statuei, nu a Ioan Bratianu, ci Ionel Brătianu. Ca atita timp el sa căznește să dea o soluție crizei din guvern Pentru noi e indiferent dacă d-nu Djuvara va părăsi strapontinul de la comerț și va ocupa fotoliul de la externe sau d Constantinescu va lua comerțul. Ca d. Constantinescu sunt mulți în partidul liberal (Ilaritate ) Chestiunea este că, șeful partidului liberal nu poate da un ministru de război Un stat valorează în concertul european atît cit valorează arma lui. Vedeți, până și bolnava Serbie își reorganizează armata, numai la noi se desorginizează sub conducerea unui avocat. Sfârșitul se apropie. Faceți-vă datoria și puterea va veni la noi. (Vii și entusiaste aplauze), D. P. Sfetescu Amintește de campania începută la 15 Septembrie 1904, pe care o compară cu campania de azi și spune că ea era oportună pentru că in țara întreagă se simte miros de praf de pușcă (Aplauze zgomotoase). Spune că alegerea da acum va fi câștigată de partidul conservator și dacă nici după aceasta guvernul nu ADELA XENOPOL 58 Adîncuri sufletești (Roman din viața Moldovenească) (Urmare) Trăgându’și ucimușele, ea spusa se telfoneze connergei se-i oprească o trăsură. Camerista o conduse o așeză în hâzob, îi didu drumul, trăsura o și aștepta. Ea-i dădu birjarului adresa ambasadei române unda se ducea pentru a face actele cerute pentru a Intra In posesiunea din străinatate. Era măgulită in sufletul ei. Deja milionară și atât de aproape de a fi și o mare artistă și.. tovărășia lui Sandu. La țară totul sa urma In liniște și voe bună. Sandu studia mereu pentru ași dobândi, cât mai curând titlul, Simina prinsese un gust nespus pentru tot ce-i putea înavuți mintea și’și asimila totul cu o iuțeală neîntrecută. Fericirea ei, era să stea de vorbă cu Paltenii. Ceasuri Întregi s’ar fi îndemnat în sfatul lor atât de spornic și cultivat. Ei din capul locului își potriviră temeiul vieței după cum era și durat al bătrânilor. Cel mai ades priviți laolaltă resăritul de soare, apoi după caree* Sandu și Simina treceau în bibliotecă, unde Sandu cu tot dinadinsul se așternea pe citit, în fața biroului pe care stăteau neclintite cărțile deschise de care avea nevoe. Simina in fața lui se afunda în jirul răcoros de piele și’n tăcere adâncă o cucerea citirea și tinerii acei mai îndrăgiți, care nu puteau sta unul lângă altul, fara să se îmbrățișeze ; de cum intrau in bibliotecă, păreau că nu mai sunt acei de odinioară. In întrele zile, Simina începu să se răsfețe, Sandu iisă cu vorba’i blajină o dămoli, spunându’i că unde se cere seriositate ar dori ca și ea se o împărtășească după cum uniți sunt în toate actele vieței. Simina se supuse, ea r Sandu fu mândru văzînd că se mlădie cu atâta ușurință, astfel că se fericea in sine, că’și dobândea tot mai apropiată tovarășa vieței. Deocamdată astfel își petreceau dimineața, Paltin tatăl ce de obiceiu se ducea pe câmp, Ana își vedea de gospodărie, pe când Elena nu eșea din odaea ei decât la ceasul cinei mici, când se adunau cu toții pe terasa de jos. După prânz, luau drumul spre celriu, Sandu și Simina mai colindau, pe când ceilalți se îndrumau de a dreptul spre pădurea de stejar în al cărei inimă se vedea de departe un zăvoi negru format din o ceată de vreo cincizeci de brazi. Sub ei era o masă din trestii, încunjurată de salțuri. După cina da amează acolo se Înfundau. Argatul poștaș de cum descăleca, ducea de a dreptul in brazi, și lăsa pe masă toate hârtiele. Jurnale, Reviste, corespondența. Ca’ntotdeauna și’n acea zi, de cum își sorbiră cafelele negre, se rădicară, cu voe bună. Simina și Sandu porniră înainte, înfuncându-se pe petecele parcului, pe lângă iazul pe care seara se desfătau in barca mică. La amiază insă soarele ardea, astfel că umbra pădurei le era prielnică. Elena o luase și ea la picior însă rennase lângă iaz se înjgheba un buchet, cum își luase asupra’i de a împrospăta de cum se va ofili buchetul de pe masa unde-și luau pânzul. Ea prin se a culege din pervazul lacului, pe când Paltenii trecând înainte ii spuseră glumeț ,la revedere* și grăbind pasul se îndrumară cătră recoarele din brazi, atrași de teancul de hrisoave ce se movileau pe masă. Paltin resuflă din adănci cum și-ar fi recojit arșița ceT Înfierbânta, se așeză In jilțul seu, își deschie jiletca, și aruncându’și ochelarii ce căzură dea calarea pe nasul drept, deschise un jurnal. Ana se așeză și ea, privi mai Intăi cercetaș hârtiile, le despături apoi foaie de toate. Nu era corespondență. In urmă, liniștit» lua o revistă, apoi o lasă și apucă și ea un jurnal. Unul în fața altuia, citeau sub recoarele îmbălsămat al pădurei, când numai ce Ana slobozind jurnalul pe genunchi esclamă cu bucurie. — Bravo, Dina e milionară. — A murit moșul seu ?, spuse Paltin fără a râdica ochii de pe cetit. — A murit. In sfârșit , biata Dină, macar atât ! — Și reamintindu-și de prietena ei, despre care aflase totul In urmă — i se umeziră ochii șoptind.— Macar atât la nenorocitele câte a Indurat sermana fată. — Adică la nenorocire de ași fi perdut muma — spuse Paltin. — Dar iubirea pentru Sandu? — Mofturi. Ș’apoi, cred că s’o fi lecuit. . — Crezi ? — Tu nu știi cât poate dragostea, nu i-ai indurat puterea în neajunsul ei. Noi ne am iubit și ne am căsătorit fără de nici o piedică, insă în alții am văzut cât poate dovedi o adevarată iubire. — Averea o se facă se’i uite. — Se’i uite? dar e nebună după Sandu nu ințălegi? Nu ne a spus’o și el, nu l’ai auzit cu ce grai ne destăinuia, nu l’ai văzut cât era de emoționat ? Ce crezi că nu s’ar putea? Paltin Își lasă jurnalul pe genunchi și cu capul plecat în jos cum era o privi presupuelnic peste ochelari. — L’am auzit că era foarte plictisit de istericalele Dinei. — Cum poți lua în râs ceva atât de serios, spuse Ana indignată. Remasc însă tăcută sub privirile lui Paltin care deodată rădică capul privind’o cu asprime. — Ana, e ceva care mă neliniștește, parcă-mi înfiorî cugetul presupunând că tu, ai pregăti o despărțire ; că ai plănui în ascuns o călători. Ano 1 de când suntem luați incă nu ți-am bănuit nimic. Față de mine ai fost și remai dea pururi fără de seamăn. Cum, tu ? porți gânduri viclene, gânduri păgâne ? E crud, e ceva spăimântător... — Nu mă gândesc — spuse Ana Sngăimată—la nimica alta dacât la ceea ce ne a destăinuit insuși Sandu, — poate ai dreptate, voi fi înțăles rău, însă scrisorile care’mi vin de la ea! — E isterică mă înțelegi ce ți spun și toată scena de iubire n’a fost decât criza voluptăței. Nu’l iubește pe Sandu, după cum nu o se iubească pe nimeni. Istoricii, nu ajung decât satisfacția voluptăței, la ei ființa nu joacă nici un rol— satisfacția lor iată totul Ai înțeles ? (Va urma)