Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)
1909-12-08 / nr. 245
ANUL VIII No. 235 5 Bani ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lapușneanu 44 MARTI 8 DECEMBRIE 1909-5 Ba ani ANUNCIURI Incerții și reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. T £ LE FOXT Candidatul partidului conservator la alegerea pentru Colegial II-lea de Senat de Iași care se va face în ziua de duminie a 10 Ianuarie 1910 este Domnul Constantin Deissner In dea numirei generalului Averescu E știut și încă destul de bine, urâtele motive, cari au forțat pe actualul guvern să depărteze din sânul său pe generalul Averescu. E știut că, țara e încă nelămurită asupra modului cum s’a administrat ministerul de război de zisul general, care a rămas sub o bănuială pe care cinstea oștirei nu o tolerează și care cere neaparat o anchetă serioasă—mai ales că acuzațiile aduse in plin parlament fostului ministru de răsboi sunt de o gravitate excepțională. Până atunci credem că chemarea în activitate a generalului Averescu e cel puțin o greșală, dar a i se încredința un înalt comandament, ce de drept se cuvinea altora, e un abuz care atinge bunul mers al armatei, unde nu trebue să domnească decât dreptate și cinste. Naște întrebarea: pe ce se bazează această numire ? Care sunt motivele că generalii Lăzărescu, Capitanovici, Boerescu, Ionescu și Gheorghiu, care deși mai vechi decât generalul Averescu, rămân comandanți de brigade, pe când acesta sare înaintea lor la divizie ? Ce prestigiu mai au acești generali săriți fața cu trupele de sub comanda lor ? Și ce încredere inspiră acești generali tărei, care-și pune toată încrederea în ei ? Iată întrebări, la care guvernul și în special d-l ministru de război trebue sa raspânda. Până însă ni se va da acest răspuns, ne credem datori a alarma opinia publică, asupra nedreptsței comise care aduce cel mai mare pericol pentru țara. Cu generali nu ne putem juca ca cu ofițerii subalterni și care sunt încă în formație. Ofițerul odată ajuns general nu mai poate fi bănuit de incapacitate, fără a fi scos din rândurile oștirei, unde nu se pot tolera generali slabi și incapabili chemați a conduce destinele țarei în momentul pericolului — a lăsa în sînul oștirei generali mediocri și fără autoritate e o crimă cătră țară. Noi cari din fericire cunoaștem pe cei 5 generali săriți, ca foarte buni și lipsiți de orice bănuiala, protestăm în contra numirii făcute, care lovește întreaga noastră instituție militară. Se va zice poate că generalul Averescu deși rău ministru, totuși pe lângă ceilalți generali e o celebritate căruia i se cuvine pasul înainte; la aceasta răspundem, celebritățile nu se pot constata decât după o campanie, și ca probă întreb. Sa recunoscut oare ca celebrități mareșalul Mac-Mahon înaintea campaniei din Crimea și Italia, iar Moltke înainte de 60 și 70, Osman înainte de 77, celebritățile japoneze înaintea campaniei din extremul Orient ? Neapărat că nu. Rezultă deci că la noi nu putem încă distinge care din generali va fi o celebritate, care să merite o favoare așa de excepțională. Numirea făcută e rea și nedreaptă din toate punctele de vedere, mai ales că generalul Averescu e încă sub acuzare, care trebue lămurită, iar până atunci să fie ținut la carantină ca orice bănuit, nu a i se încredința comanda unei divizii,descurajând și umilind pe 5 generali, cari la activul lor n’au măcar bănuiala că ar fi fost așa de rar administratori ai banului public, ca fostul ministru de război. Veteranul -------------d>------------ FUGITIVE „la acel moment dl. I. Brătianu era mai mult decit un șef de guvern ți mai mult de oât un șef de partid care vorbeau. „Viitorul“ La ceia ce rostește .Viitorul“, «ai răspund ln cinci vorbe pe nemțește: , Was zu viel ist ungesund“. Bum ■ [UNK] [UNK]...................................... Pentru „Mișcarea“ Am fost printre acei care au privit cu simpatie aparițiunea noului ziar liberal ieșan „Mișcarea“ și nu odată am subliniat prin aprecierile noastre atitudinea demnă ce l-o imprimase d. Georgel Mârzescu. Și am privit cu simpatie apariția „Mișcărei“ fiind că ziarul acesta reprezenta în localitate începutul unei politice liberale mai curate, emancipată de procedeele și cârdășiile inevitabile în cari o tîrîse d. Stere șeful liberalismului local. In atitudinea noastră binevoitoare față de „Mișcarea“ aveam însă și momente ele îndoială. Cunoșteam pe d. Mîrzescu și știam că deși în vigoarea vîrstei, totuși nu e In pod peste Dunare In ce stadiu se afla tratativele pentru construirea celui d’al douilea pod peste Dunăre ? Din ziare și din informațiile noastre particulare știm că, cu toate politețele schimbate intre delegații Bulgari și Români tratativele au fost suspendate. In ziarele oficioase s’a dat explicarea cum că nu ar fi vorba de o întreruperea. Ci numai de o suspendare, de o amânare până ce delegații ambelor țări vor raporta guvernelor respective rezultatele obținute până astăzi. Este vorba, deci, să se obținâ noui instrucțiuni. In realitate știm precis cum că între ambele părți nu s’a putut ajunge la o Înțelegere, pentru un motiv ușor de înțeles : interesele bulgarilor nu se potrivesc cu ale românilor Anume, interesul bulgarilor este ca podul cel nou să fie construit cât mai aproape de podul de la Fetești adică de linia Rușcivir-Varna, iar interesul României este ca podul să fie construit cât mai departe. Bulgarii vor să profite de prilej spre a ridica portul lor la Marea Neagră și a-l înălța de asupra Constanței, de aceea dânșii nu pot admite ca podul să fie așezat la Corabia. Căci punctul acesta, pe lângă că nu are nici o legătură cu Varna dar incă ar avea drept urmare obligația pentru Bulgari de a construi o nouă cale ferată de la Ghighiu la Cerven-Brec, ceea ce s’ar soida cu o cheltuială de cel puțin 12 milioane. Mai sunt, pare-se, și motivele strategice. Corabia ar fi un punct stategic defavorabil pentru Bulgaria pe când este omul neșovăelnic care să ducă cu hotărîre pănă la capăt o acțiune începută. D-sa se mai războise încă acum doi ani contra clubului din care face parte, grupase în jurul său multe elemente tinere, dar cînd la lupta decisivă și-a dat contele cu d. Stere, spre marea decepție a acelora cari se încrezuseră o clipă în d-sa. Acum, urmat de mai puțini,—ba chiar de foarte puțini, d.Georgel Mîrzescu scosese iarăși spada. Gest frumos, cu atit mai frumos cu cît scosese spada în numele realitatei în politică. N’au trecut nici trei luni însă și d. Mîrzescu a cedat iarășî puhoiului Sterist. „Mișcarea*' departe de a mai fi un ziar personal astăzi, din ce motive nu știm,— probabil din motive pecuniare—a fost trecuta ca zestre clubului liberal. Numele d-lui Mîrzescu pană ce va dispărea cu totul, mai figurează încă într’un colțișor al manșetei. Reprezentînd interesele concubinajului politic dintre d-nil Stere și Rădurău, „Mișcarea“ a mai se înțelege rolul „Liberalului“ de odinioară, lovind cu patimă și rea credință în persoane din partidul nostru. O meserie după cum se vede și tristă și desgustatoare. Atacurilor „Mișcărei“ nu vom răspunde însă, căci a polemiza cu ziarul care aparține în ultimă instanță aceluia pe care l’am demascat ca om necinstit și l’am dovedit ca șnapan in toate sterile sale de activitate,— e vorba de d. Stere,— ar fi să ne coborîm prea jos, punct favorabil pentru Români. La Ghighiu Bulgarii n’au nici o cale ferata strategică, pe când Românii ar putea foarte ușor să lege Corabia cu centrele militare. Dacă mai adăugăm cum că în fața Corăbiei malul bulgar nu domină pe cel românesc așa după cum este peste tot malul bulgăresc, ne este ușor să pricepem de ce tratativele nu au dat un bun rezultat. De altfel nici noi nu putem admite construirea acestuia de al doilea pod decât numai cu condițiunea expresă căci să nu aducă pagube portului Constanța. Acuma în urmă a mai intervenit un element care a complicat Gestiunea, este vorba de noile relațiuni ce sunt pe care a se stabili între bulgaria și Serbia. Sub imboldul unei Mari Puteri, se lucrează cu stăruință în Balcani la construirea unei ligi compuse din Serbia, Bulgaria și Muntenegrul. In momentele de față, deci, Bulgaria este ținută să aibă condescendență pentru intersele sârbești. Construirea celui de al doilea pod peste Dunăre nu convine Sibiei; nu convine un pod care să fie prea departe de teritoriul ei, căci o asemenea legătura transdunăriană ar zădruici noua cale ferată la Adriatica in care Serbii iși întemeiază speranțele lor spre a se emancipa de tutela economică a Austriei. De astă dată, precum vedem antagonizmul de interese se ivește chiar intre Sârbi și Bulgari, findcă, pe când Serbii vor un pod peste Dunăre in cea mai imediată apropiere de teritoriul lor, Bulgarii îl vor cât mai departe și cât mai aproape de Varna. Dar interesul cel mare al alianței Sârbo-Bulgare primează pentru un moment, toate celelalte interese. In Serbia s’au auzit acum în urmă, multe protestări inpotriva noului pod, ba au fost din contra ziare care s’au plâns inpotriva României cum că face o politică dușmănoasă Sârbilor spre a complace Austriacilor. Această învinuire este gratuită, și vom apune de ce. Aceia cari au zădărnicit construirea unui pod peste Dunăre. Intre România și Serbia, nu se tem noi ci Serbii. înainte de 1899 când era șef al guvernului domnul Dumitru Sturza, se ajunsese la înțelegere între cele două regaturi, ca să se construiască un pod peste marele fluviu, mai sus ceva de Turnu Severin; in sensul acesta se încheiase și se semnase chiar o convențiune intre cele două guverne. In Turnul Severin s’a înființat după aceea, un biurou In care lucrau de comun acord inginerii Șerbi și Români la planurile podului. Dar în 1899, guvernul român primește știrea că Serbii, înpotriva condițiunilor stipulate, construesc pe teritoriul lor o cale ferată îngustă care să fie legată cu podul. Acuma erau conservatori la cârmă, iar dl Ion Lahovary ministru de externe D Lhovary intervine la Begrad arătând că construirea unei ei ferate ingusta inpotriva stipulationilor din convențiune, căci căile ferate înguste sunt destinate doar uzului particular, pe când căile destinate unui mare trafic international, nu pot fi decât largi D »că Serbia nu-31 construește calea ferata cu eveii și dimensiuni ca calea ferată românească, podul cel nou peste Dunăre nu-și va mai ajunge scopul, fiindcă toate mărfurile ar trebui transbordate ceea ce ar necesita cheltueli foarte însemnate. Guvernul sârbesc a răspuns că el este autonom a construi calea ferată așa după cum dorește pe teritoriul său și potrivit cu mijloacele sale financiare. A mai adagat că nicăeri convențiunea încheiată nu îndatorează Serbia a construi o cale ferata largă. In urma acestui răspuns d. Lahovary a demonstrat convențiunea, a dizolvat comisiunea de la Turnu Severin, a decorat pe inginerii Sârbi și afacerea a rămas aci Precum se vede, nu România lucrează sub înrâuriri streine spre a promnui pagube economice și politice Serbiei, ci Serbii însăși, lucrând sub influențe pe care nu le vom căuta, au zădărnicit construirea unui pod favorabil Serbiei. Și atunci Românii nu au pus nici o pedică la realizarea opere. Acum că am restabilit adevărul istoric, este foarte ușor de înțeles de ce Românii nu pot reîncepe aceea ce Serbii au stricat altă dată. Conservatorul) FARÂMITURI Muișcarea de la „Mișcarea“ In vederea campaniei electorale, director activ al ziarului liberal local a fost numit dl. Stere care suferind de insomnie are vreme să se ocupe de așa ceva, iar dl. G G. Mîrzescu a fost trecut la : „5 bani, director politica etc, rambursîndu-i-se în mod generos toate cheltuelile trecute și... viitoare prin cunoscutul domn Fond Secret. De aci înainte bine 'ntelec s’a reînființat și cumetria cu mareta evreo— takisM. .Opinia“ și „Mișcarea“ s’au repupat la tovărășia Stere—Bădărău ’și-au reînceput operațiunile sub firma SV La cei doi frați "^9 Biurou de samsarlîc prompt cu prețuri nemoderate <. Pentru astă seară este convocat clubul takist local la o întrunire la care va lua cuvîntul dl. Stere. Mine seară, la clubul liberal loom!, va vorbi dl. Bădărău. Nu-i greșală de tipar.O„Reformele Agrare” este titlul unei comedii ce se va reprezenta în curând pe scena teatrului național. Rolurile principale vor fi ținute de motorii : Ionel Brătianu, Vasilică Morțun și Costică Stere. Scena se petrece în zilele noastre la Rătești. Onomastica d-lui Nicolae Filipescu Cu prilejul onomasticei distinsului nostru fruntaș d. Nicolae Filipescu, membrii clubului conservator local au ținut să-și exprime sentimentele lor de nețărmurită dragoste și admirație trimițîndu-i prin d-l Matei Cantacuzino președintele clubului următoarea telegramă: D-lui Nicu Filipescu deputat București .Membrii clubului conservator ieșin, folosindu-se de prilejul «Hei de astăzi, adresează călduroase felicitări, și încredințarea sincerilor sentimente de dragoste a luptătoului veșnic în frunte, pentru apărarea intereselor țărei și principiilor conservatoare“. (ss) Matei Cantacuzino, Dimitrie Grecianu, Antonescu Teohari, profesor univesitar ; Andoniu loan, fost inspector comunal; Aramă Gheorghe, profesor ; Albineț loan, licențiat în litere, profesor; Baldovici Ștefan, căpitan; Bldovici Neculai, colonel; Baltă Gheorghe, avocat; Bogdan Gheorghe, Dr rectorul Universităței; Brendia B. A , fost profesor ; Botez Gheorghe, avocat; Bogdan En Gh . Burad« Teodor, fost profesor; Buzescu Gheorghe, avocat; Botez N. V., căpitan pensionar ; Buțureanu Gheorghe, profesor pensionar; Buicliu Ioan; Briff Andri, avocat; Bogdan , avocat ; Odere Dimitrie, profesor ; Candela Eduard, profesor; Carp Constantin, căpitan; Carp Dimitrie; Callotis Dimitrie; Calognomu Gheorghe, proprietar; Corjescu C. Neculai, proprietar; Constand elie Ștefan, pensionar; Crăciun Raul, fost magistrat, avocat; Culianu Neculai, profesor universitar onorific; Cosmovici L. dr. profesor universitar