Evenimentul, octombrie-decembrie 1909 - ianuarie-februarie 1910 (Anul 17, nr. 190-281)

1909-12-08 / nr. 245

­ANUL VIII No. 235 5 Bani ABONAMENTE Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lapușneanu 44 MARTI 8 DECEMBRIE 1909-5 Ba­ ani ANUNCIURI Incerții și reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. T £ L­E F­O­XT Candidatul partidului conservator la alegerea pentru Colegial II-lea de Senat de Iași care se va face în ziua de du­minie a 10 Ianuarie 1910 este Domnul Constantin D­eissner In d­ea numirei generalului Averescu E știut și încă destul de bine, urâtele motive, cari au forțat pe actualul guvern să depărteze din sânul său pe generalul Averescu. E știut că, țara e încă ne­lămurită asupra modului cum s’a administrat ministerul de război de zisul general, care a rămas sub o bănuială pe care cinstea oștirei nu o tole­rează și care cere neaparat o anchetă serioasă—mai ales că acuzațiile aduse in plin parlament fostului ministru de răsboi sunt de o gravitate excepțională. Până atunci cre­dem că chemarea în activitate a generalului Averescu e cel puțin o greșală, dar a i se în­credința un înalt comanda­ment, ce de drept se cuvinea altora, e un abuz care atinge bunul mers al armatei, unde nu trebue să domnească de­cât dreptate și cinste. Naște întrebarea: pe ce se bazează această numire ? Care sunt motivele că gene­ralii Lăzărescu, Capitanovici, Boerescu, Ionescu și Gheor­­ghiu, care deși mai vechi de­cât generalul Averescu, rămân comandanți de brigade, pe când acesta sare înaintea lor la divizie ? Ce prestigiu mai au acești generali săriți fața cu trupele de sub comanda lor ? Și ce încredere inspiră acești generali tărei, care-și pune toată încrederea în ei ? Iată întrebări, la care gu­vernul și în special d-l minis­tru de război trebue sa ras­­pânda. Până însă ni se va da acest răspuns, ne credem datori a alarma opinia publică, asupra nedreptsței comise care aduce cel mai mare pericol pentru țara. Cu generali nu ne putem juca ca cu ofițerii subalterni și care sunt încă în formație. Ofițerul odată ajuns general nu mai poate fi bănuit de in­capacitate, fără a fi scos din rândurile oștirei, unde nu se pot tolera generali slabi și in­capabili chemați a conduce destinele țarei în momentul pericolului — a lăsa în sînul oștirei generali mediocri și fără autoritate e o crimă că­­tră țară. Noi cari din fericire cunoaș­tem pe cei 5 generali săriți, ca foarte buni și lipsiți de ori­ce bănuiala, protestăm în contra numirii făcute, care lovește întreaga noastră insti­tuție militară. Se va zice poate că gene­ralul Averescu deși rău mi­nistru, totuși pe lângă cei­lalți generali e o celebritate că­ruia i se cuvine pasul înainte; la aceasta răspundem, cele­britățile nu se pot constata de­cât după o campanie, și ca probă întreb. Sa recunoscut oare ca celebrități mareșalul Mac-Mahon înaintea campa­niei din Crimea și Italia, iar Moltke înainte de 60 și 70, Osman înainte de 77, celebri­tățile japoneze înaintea cam­paniei din extremul Orient ? Neapărat că nu. Rezultă deci că la noi nu putem încă dis­tinge care din generali va fi o celebritate, care să merite o favoare așa de excepțională. Numirea făcută e rea și ne­dreaptă din toate punctele de vedere, mai ales că generalul Averescu e încă sub acuzare, care trebue lămurită, iar până atunci să fie ținut la caran­tină ca ori­ce bănuit, nu a i se încredința comanda unei divizii,descurajând și umilind pe 5 generali, cari la activul lor n’au măcar bănuiala că ar fi fost așa de rar administra­tori ai banului public, ca fos­tul ministru de război. Veteranul -------------d­>------------­ FUGITIVE „la acel moment dl. I. Brătianu era mai mult de­cit un șef de guvern ți mai mult de oât un șef de partid care vor­beau. „Viitorul“ La ceia ce rostește .Viitorul“, «ai răspund ln cinci vorbe pe nemțește: , Was zu viel ist ungesund“. Bum ■ [UNK] [UNK]­...................................... Pentru „Mișcarea“ Am fost printre acei care au privit cu simpatie apari­­țiunea noului ziar liberal ieșan „Mișcarea“ și nu odată am subliniat prin aprecierile noastre atitudinea demnă ce l-o imprimase d. Georgel Mâr­­zescu. Și am privit cu simpatie a­­pariția „Mișcărei“ fiind­ că ziarul acesta reprezenta în lo­calitate începutul unei politi­ce liberale mai curate, eman­cipată de procedeele și câr­dășiile inevitabile în cari o tîrîse d. Stere șeful libera­lismului local. In atitudinea noastră bine­voitoare față de „Mișcarea“ aveam însă și momente ele îndoială. Cunoșteam pe d. Mîrzescu și știam că de­și în vigoarea vîrstei, totuși nu e In­ pod peste Dunare In ce stadiu se afla tratativele pen­tru construirea celui d’al douilea pod peste Dunăre ? Din ziare și din informațiile noas­tre particulare știm că, cu toate po­­litețele schimbate intre delegații Bul­gari și Români tratativele au fost suspendate. In ziarele oficioase s’a dat expli­carea cum că nu ar fi vorba de o întreruperea. Ci numai de o suspen­dare, de o amânare până ce delega­ții ambelor țări vor raporta guver­nelor respective rezultatele obținute până astăzi. Este vorba, deci, să se obținâ noui instrucțiuni. In realitate știm precis cum că în­tre ambele părți nu s’a putut ajunge la o Înțelegere, pentru un motiv ușor de înțeles : interesele bulgarilor nu se potrivesc cu ale românilor Anume, interesul bulgarilor este ca podul cel nou să fie construit cât mai aproape de podul de­ la Fetești adică de linia Rușcivir-Varna, iar interesul Româ­niei este ca podul să fie construit cât mai departe. Bulgarii vor să profite de prilej spre a ridica portul lor la Marea Neagră și a-l înălța de asupra Constanței, de aceea dânșii nu pot admite ca podul să fie așezat la Corabia. Căci punc­tul acesta, pe lângă că nu are nici o legătură cu Varna dar incă ar avea drept urmare obligația pentru Bulgari de a construi o nouă cale ferată de la Ghighiu la Cer­ven-Brec, ceea ce s’ar soida cu o cheltuială de cel pu­țin 12 milioane. Mai sunt, pare-se, și motivele stra­tegice. Corabia ar fi un punct stategic de­favorabil pentru Bulgaria pe când este omul neșovăelnic care să ducă cu hotărî­re pănă la capăt o acțiune începută. D-sa se mai războise încă acum doi ani contra clubului din care face parte, grupase în jurul său multe elemente tinere, dar cînd la lupta decisivă și-a dat contele cu d. Stere, spre marea decepție a acelora cari se încrezuseră o clipă în d-sa. Acum, urmat de mai pu­țini,—ba chiar de foarte pu­țini,­ d.Georgel Mîrzescu sco­sese iarăși spada. Gest fru­mos, cu atit mai frumos cu cît scosese spada în numele realitatei în politică. N­’au tre­cut nici trei luni însă și d. Mîrzescu a cedat iarășî pu­hoiului Sterist. „Mișcarea*' departe de a mai fi un ziar personal as­tă­zi, din ce motive nu știm,— probabil din motive pecunia­re—a fost trecuta ca zestre clubului liberal. Numele d-lui Mîrzescu pană ce va dispă­rea cu totul, mai figurează încă într’un colțișor al man­șetei. Reprezentînd interesele con­cubinajului politic dintre d-nil Stere și Rădu­rău, „Mișcarea“ a m­ai se înțelege rolul „Li­beralului“ de odinioară, lo­vind cu patimă și re­a cre­dință în persoane din parti­dul nostru. O meserie după cum se vede și tristă și des­­gustatoare. Atacurilor „Mișcărei“ nu vom răspunde însă, căci a polemi­za cu ziarul care aparține în ultimă instanță aceluia pe care l’am demascat ca om necins­tit și l’am dovedit ca șnapan in toate sterile sale de activi­tate,— e vorba de d. Stere,— ar fi să ne coborîm prea jos, punct favorabil pentru Români. La Ghighiu Bulgarii n’au nici o cale fe­rata strategică, pe când Românii ar putea foarte ușor să lege Corabia cu centrele militare. Dacă mai adăugăm cum că în fața Corăbiei malul bulgar nu domină pe cel românesc așa după cum este peste tot malul bulgăresc, ne este ușor să pricepem de ce tra­tativele nu au dat un bun rezultat. De altfel nici noi nu putem admi­te construirea acestuia de al doilea pod decât numai cu condițiunea ex­presă că­ci să nu aducă pagube por­tului Constanța. Acuma în urmă a mai intervenit un element care a complicat Gestiu­nea, este vorba de noile relațiuni ce sunt pe care a se stabili între bul­garia și Serbia. Sub imboldul unei Mari Puteri, se lucrează cu stăruință în Balcani la construirea unei ligi compuse din Ser­bia, Bulgaria și Muntenegrul. In mo­mentele de față, deci, Bulgaria este ținută să aibă condescendență pentru inter­sele sârbești. Construirea celui de al doilea pod peste Dunăre nu convine S­ibiei; nu­­ convine un pod care să fie prea departe de teritoriul ei, căci o ase­menea legătura transdunăriană ar ză­­druici noua cale ferată la Adriatica in care Serbii iși întemeiază speran­țele lor spre a se emancipa de tutela economică a Austriei. De astă dată, precum vedem antagonizmul de in­terese se ivește chiar intre Sârbi și Bulgari, fi­ndcă, pe cân­d Serbii vor un pod peste Dunăre in cea mai i­­mediată apropiere de teritoriul lor, Bulgarii îl vor cât mai departe și cât mai aproape de Varna. Dar interesul cel mare al alianței Sârbo-Bulgare pri­mează pentru un moment, toate cele­lalte interese. In Serbia s’au auzit acum în ur­mă, multe protestări in­potriva noului pod, ba au fost din contra ziare care s’au plâns in­potriva României cum că face o politică dușmănoasă Sâr­bilor spre a complace Austriacilor. Această învinuire este gratuită, și vom apune de ce. Aceia cari au zădărnicit construirea unui pod peste Dunăre. Intre Româ­nia și Serbia, nu se tem noi ci Ser­bii. înainte de 1899 când era șef al guvernului domnul Dumitru Sturza, se ajunsese la înțelegere între cele două regaturi, ca să se construiască un pod peste marele fluviu, mai sus ceva de Turnu Severin; in sensul a­­cesta se încheiase și se semnase chiar o convențiune intre cele două gu­verne. In Turnul Severin s’a înființat du­pă aceea, un biurou In care lucrau de comun acord inginerii Șerbi și Români la planurile podului. Dar în 1899, guvernul român primește știrea că Serbii, în­potriva condițiunilor sti­pulate, construesc pe teritoriul lor o cale ferată îngustă care să fie legată cu podul. Acuma erau conservatori la cârmă, iar dl Ion Lahovary mi­nistru de externe D L­hovary inter­­vine la Be­grad arătâ­nd că construi­rea unei e­i ferate ing­usta in­potriva stipulationilor din convențiune, căci căile ferate înguste sunt destinate doar uzului particular, pe când căile destinate unui mare trafic internatio­nal, nu pot fi dec­ât largi D »că Ser­bia nu-31 construește calea ferata cu eveii și dimensiuni ca calea ferată ro­mânească, podul cel nou peste Du­năre nu-și va mai ajunge scopul, fi­indcă toate mărfurile ar trebui trans­bordate ceea ce ar necesita cheltueli foarte însemnate. Guvernul sârbesc a răspuns că el este autonom a construi calea ferată așa după cum dorește pe teritoriul său și potrivit cu mijloacele sale fi­nanciare. A mai ada­gat că nicăeri convențiunea încheiată nu îndatorează Serbia a construi o cale ferata largă. In urma acestui răspuns d. Lahovary a demonstrat convențiunea, a dizol­vat comisiunea de la Turnu Severin, a decorat pe inginerii Sârbi și afa­cerea a rămas aci Precum se vede, nu România lu­crează sub înrâuriri streine spre a promnui pagube economice și politice Serbiei, ci Serbii însăși, lucrând sub influențe pe care nu le vom căuta, au zădărnicit construirea unui pod favorabil Serbiei. Și atunci Ro­mânii nu au pus nici o pedică la re­alizarea opere. Acum că am restabilit adevărul istoric, este foarte ușor de înțeles de ce Românii nu pot reîncepe aceea ce Serbii au stricat altă dată. Conservatorul) FARÂMITURI Muișcarea de la „M­ișcarea“ In vederea campaniei electorale, director activ al ziarului liberal local a fost numit dl. Stere care suferind de insomnie are vreme să se ocupe de așa ceva, iar dl. G G. Mîrzescu a fost trecut la : „5 bani, director politica etc, rambursîndu-i-se în mod generos toate cheltuelile trecute și... viitoare prin cunoscutul domn Fond­ Secret. De aci înainte bine 'ntelec s’a reînființat și cumetria cu mareta evreo— takisM. .O­­pinia“ și „Mișcarea“ s’au repupat la tovă­rășia Stere—Bădărău ’și-au reînceput ope­rațiunile sub firma­­ SV La cei doi frați "^9 Biurou de samsarlîc prompt cu prețuri nemoderate <. Pentru astă seară este convocat clu­bul takist local la o întrunire la care va lua cuvîntul dl. Stere. Mine seară, la clubul liberal loom!, va vorbi dl. Bădărău. Nu-i greșală de tipar.­­O­„Reformele Agrare” este titlul unei co­­medii ce se va reprezenta în curând pe scena teatrului național. Rolurile principale vor fi ținute de moto­rii : Ionel Brătianu, Vasilică Morțun și Costică Stere. Scena se petrece în zilele noastre la Rătești. Onomastica d-lui Nicolae Filipescu Cu prilejul onomasticei dis­­tinsului nostru fruntaș d. N­i­­colae Filipescu, membrii clu­bului conservator local au ți­­nut să-și exprime sentimen­tele lor de nețărmurită dra­goste și admirație trimițîndu-i prin d-l Matei Cantacuzino președintele clubului urmă­toarea telegramă: D-lui Nicu Filipescu deputat București .Membrii clubului conservator ieșin, folosindu-se de prilejul «Hei de astăzi, adresează căldu­roase felicitări, și încredințarea sincerilor sentimente de dragoste a luptăto­ului veșnic în frunte, pentru apărarea intereselor țărei și principiilor conservatoare“. (ss) Matei Cantacuzino, Dimitrie Grecianu, Antonescu Teohari, pro­fesor univesitar ; Andoniu loan, fost inspector comunal; Aramă Gheorghe, profesor ; Albineț loan, licențiat în litere, profesor; Baldovici Ștefan, căpitan; B­ldovici Neculai, colonel; Baltă Gheorghe, avocat; Bogdan Gheorghe, Dr­ rectorul Universităței; Brendia B. A , fost profesor ; Botez­­ Gheorghe, avocat; Bogdan En Gh . Burad« Teodor, fost profesor; Buzescu Gheorghe, avocat; Botez N. V., căpi­tan pensionar ; B­uțureanu Gheorghe, profesor pensionar; Buicliu Ioan; Briff Andri, avocat; Bogdan , avocat ; O­dere Dimitrie, profesor ; Candela Eduard, profesor; Carp Constantin, căpitan; Carp Dimitrie; Callotis Dimi­­trie; Calognomu Gheorghe, proprietar; Corjescu C. Neculai, proprietar; Con­stand­ elie Ștefan, pensionar; Crăciun Raul, fost magistrat, avocat; Culianu Neculai, profesor universitar onorific; Cosmovici L. dr. profesor universitar

Next