Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)

1910-10-14 / nr. 200

r Y Е< V ANUL XVIII ’No. 200 *5 Bani abohmiren­te Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 . Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 JOI 14 OCTOMBRIE 1910 S­RJS saxaî änUiscrinii X33.®­er­ții își raclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul­ 30 b. TELEFON IfcT ®, S8 O platformă ridicolă Dacă este ceva care să ne facă să așteptam cu nerăbda­re deschiderea Corpurilor Le­giuitoare, e desfășurarea i­­mensului caraghioslîc al plat­formei de retragere, asupra căreia guvernanți noștri s’au înțeles în mod definitiv. Pentru ca retragerea gu­vernului sa se facă mai cu brio și să se marcheze ade­văratul motiv care determină plecarea liberalilor de la cîr­­ma țârei, el a montat o întrea­gă farsă, cu actori primi și cu figuranți, care se va juca în Parlament cu ocazia discuției Adresei, farsa de pe urma că­reia însă departe ca partidul liberal sa-și recîștige ceva din popularitatea pierduta, va rfi­­mîne și m­ai ridicol și mai compromis. El a decis ca guvernul să se folosească de prilejul discu­ției Adresei pentru a face în plin Parlament bilanțul acti­vităței sale de la 1907 și pâ­nă astăzi (primul act al far­sei) adicîndu-se în slava Ce­rului reformele cu care li­beralii au înzestrat in­ ultimii ani așezamintul nostru social și propunîndu-se ca bilanțul acestei activități sa se încheie cu cele două din urmă mari reforme din programul par­tidului, impozitul progresiv și votul universal. Odata cu enunțarea acestui lucru, (aici­­începe actul al II-lea) d. Costinescu va depu­ne pe biurourile Camerilor proectul de lege al impozitu­lui progresiv. Camerile nici nu’l vor lua în considerație, membrii guvernului se vor solidariza cu d. Costinescu și finalul va fi că partidul libe­ral va pleca la plimbare, dar pe chestie de idei,lupUnd pen­tru mulțimea împilata, etc, etc­ Că punerea in scenă a a­­cestei farse va­ fi un fiasco complect pentru guvern,în pri­vința aceasta nu poate fi nici o îndoială și ridicolul va în­cepe încă de­­­ la primul act, de la faimosul bilanț al acti­­vităței partidului liberal în ultimii trei ani de guvernare. In ce va putea sa confiste acest bilanț ? In lăudarea u­­nor reforme ca legea tocme­lilor agricole, reorganizarea magistraturei, sau reorgani­zarea administrativa, legi ca­re toate, dar absolut toate, au dat faliment și pe care expe­riența din acești din urma doi ani, le-a dovedit ca o adevă­rata pacoste pentru organiza­ția noastră sociala ? Vor face guvernanții apo­teoza Casei Rurale care din toate zecile de milioane pe care le-a învîrtit și din care s’au înfruptat o groaza de le­fegii în timp de doi ani n’a fost în stare să împartă la să­teni de­cît vre-o 200 de hec­tare de pămînt plătite de ță­rani cu prețuri fabuloase ? Dar dacă ar fi un lu­cru inteligent și aprudent tot odata din partea d-lui Bră­­tianu, ar fi tocmai nici sa nu deschidă gura­­ asupra refor­melor, să le facă uitate, fiind" că alt­minteri cu siguranța că se va întîmpla o mică schim­bare de roluri și­­ cu facerea bilanțului prodigioasei acti­vități liberale din ultimii trei ani, se vor însărcina repre­zentanții minorității, care au mai făcut bilanțul acesta și în decursul sesiunei trecute, fă­ră ca vre-un membru al ma­jorității să le fi putut dovedi ca se înșeală în socoteli. Și daca este vre­ un motiv mai puternic pentru care par­tidul liberal trebue să plece de la cîrma statului, e tocmai activitatea aceasta nefastă, cu toate roadele funeste pe care le-a dat păna astazi. Partea cea mai comică a farsei va fi însă aceia în ca­re d. Costinescu va veni în Parlament la subțioara cu proectul de lege al impozitu­­­­lui progresiv. Nu trebuesc multe explica­ții pentru a se înțelege ca în cina e menit să lovească în primul rînd impozitul pro­gresiv e în însăși partidul li­beral, în fruntea caruia se găsesc toți gheșeftarii politici care au cumulat averi de mi­lioane și care stau în frun­tea celor mai vaste întreprin­deri economico financiare. Ce mutra vor face aceștia cînd ministrul de finanțe va veni cu noul proect de lege e ușor de închipuit și noi sun­tem în stare să pariem că primul care va asvîrli bila neagră în urnă, va fi însăși inițiatorul acestei legi, d. Cos­tinescu. Proeotul va cădea fiind­că majoritățile însăși vor refuza macar să-l ia în considerație și atunci guvernul solidar cu ministrul de finanțe se va re­trage pe o chestiune de prin­cipii care va face zgomot și care e menită să redea o întrea­gă popularitate pe care au pierdut-o liberalii în ultima guvernare. De­cît lumea este preveni­tă din timp, țara știe că acest proect departe de a fi rezul­tatul convingerei sincere a partidului liberal, nu este de­cît un motiv de platformă de retragere a cărui înfăptuire o vor împedeca însăși acei care l’au propus. Va fi o nouă ocazie ca par­tidul liberal să se afirme și ca de rea credință și ca ri­dicol. 10GIT!VE Vezi liberalii cum se duc.... (Pe arcei «Vezi rîndunelele te duc*) Vezi liberalii cum te duc, Se scutur frunzele de nuc S’așează bruma peste vii Teke, nu vii ? Take, nu vii ? O! vino tu la minister, Ca „democrat*, nu ca „boer*; Cu Fleva și cu Bidarău, Că noi stăm rău, că noi stăm răul Doar ai făgăduit mereu Să umpli buzunarul meu, „Isus Cristos„Polară Stea", Speranța mea, speranța mea ! Tîrzie toamna , acum, In busc batem noi pe drum, Puterea, Take, de n’o iei, Valeu, oi vei! Valeu, oi voi 1 Un „fruntaș” takist. p. conformitate Bum. D-ni­i membrii al clubului conservator sunt regați a se Întruni In fie­care Sîmbatfă, la orele 8 jumătate seara, în localul clubului, strada Lă­pușneanu No. 4L Aniversarea d-lui Taki Ion­escu­ Banchetul d- astă-sara.— De ce lipsește d. Bădărău. — Rostul petrecerei. — m Le chant du Cygne* Astă seară Marcuri, la hotel Bu­levard, are loc banchetul organizat de d. V. Dimitropol In onoarea d-lui Take Ionescu. Acest banchet se dat șefului parti­dului democrat cu prilejul aniversărei sale. D. Take Ionescu împlinește astă­zi 52 ani. Cifra anilor nu este așa de rotundă ca să atragă numai de­cit o sărbătoare oficială a partidului takist. Numfirul 52 nu este din acele care te îndeamnă numai de­cit să jubilezi. Și anul trecut , Take Ionescu a Împlinit 51 de ani și totuși nu i s’a marcat aniversarea prin nici­ un ban­­chet așa de zgomotos. Probabil oft Însuși șeful a pus la cale pe d. Dimitropol să organizeze petrecerea la care, bine-înțeles se vor ține toasturi și deci se va putea a* Vea prilejul eă se vorbească și ceva politică. De­sigur că d. Take Iones­­cu, nu va scăpa ocazia, anume fur­­nisată, da­r spune un cuvînt asupra situației politice, cuvînt de îmbărbă­tare a gloatelor takiste, cărora le-a intrat frica în case de cînd retrage­rea guvernului se anunță inevitabilă și apropiată iar chemarea d­lui Carp la putere, sigură. Cuvintul menit să îi­iștească su­fletele ce s’au dat Întregi pe mina șefului iubit, va fi dus și repetat in provincie de cei 52 comeseni invitați la banchet, adică de toți șefii clubu­rilor democrate din toate unghiurile țârei și de deputații și senatori ta­­kiști care de asemenea iau parte. Un singur „suflet" va lipsi de la marea serbare de a stă­ searft. Va lipsi d Bădărău adică însuși sufletul d-lui Take Ionescu, care prin urmare va lua parte la banchetul numai cu trupul.. D Bădărău a sosit azi dimineață în Iași pentru a lua parte la un pro­ces al căruia termen a fost fixat azi după însăși insistența d-sale și în­­tr’un moment cind știa bine data la care șeful său împlinește anii și i s’a organizat banchetul. Intențiunea d-lui Bădărău de a lipsi de la banchetul dat in onoarea d lui Take Ionescu este evidentă. Șe­ful takiștilor ieșeni s’ar fi găsit in încurcătură acolo unde de­sigur se va tuna și se va fulgera împotriva d-lui Carp și a partidului s­ău. Se va declara de­sigur acolo, intre două p«h»re de șampanie, că democrații veritabili nu au înțeles niciodată o apropiere cu dl. Carp nici chiar sub forma unei ,,conlucrări înțelegeți bine că dl. Bldărăut dacă ar fi prezent la banchet, ar avea de răspuns celor ce-i vor desaproba încă o dată ultima sa atitudine cu privire la politica conservator-democrată. Ar avea de lămurit poate cuprinsul scri­­sorei d­lui Moruzi care s’a ridicat cu atita energie în potriva propunerilor d-lui Budă­rău cu privire la nconlu­crare1­ și la „moratorium“. S’ar fi putut întîmpla chiar ca dl. Bădărău, să se vadă silit să spună celor de la banchet că nu se potrivesc cu d-sa în păreri pentru acelaș motiv pentru oara vulpea zicea despre struguri că sunt acri. De aceia dl. Bădărău a preferat să ia astă­zi masa la Lși, la via­ța de la Copou in tovărășia a cîtor­va prieteni intimi. Dar benchetul de disceză mai poate avea și alt rost- Se prea poate ca el să însemne Cintecul Libidei pen­­tru înjghebarea tekistă. Este poate cel din urmă pahar de șampanie pe care „știulu il bea în mijlocul „pirn­tidului Se zice chiar că anume invitați, care au le vin tinbre, vor cerca în ac­cente duioase să convingă pe dl. Take Ionescu se recunoasest de sta­pin pe dl. Carp sau sft­ și ia rămas bun de la o parte din „sulutela" ce-i aparțin. Alții vor pune poate „șefului ‘ un ultimatum analog celui de la Ploești.. In tot cazul serbarea aniversărei d-lui Take Ionescu nu va fi din c­le mai vesele. ------------«> o­o>­o­o»*————• Situația takiștilor Este clar că tak­ismul trece, în acest moment, printr’o criză centă, care amenință insași existența sa, ca grupare politică și faptul este atît de bine stabilit, eâ­t de evident, nu eit nici înșiși fruntașii partidului nu-l mai contestă astăzi. La Ploești, de pildă, pentru ca să nu citam de­cît acest caz, conserva­­torii-democrați sunt împărțiți in două tabere și dușmăniile Intre infimele grupulețe sunt atit de mari. In cît mai in fie­care zi, asistăm la este­ un scandal. Din culise, intrigile și ca­lomniile au trecut in club, unde au avut loc chiar manifestații violente, cu înjurături triviale și scene de pu­gilat, apoi s’au produs in presă, pen­tru a izbucni in cele din urmă in public, pe stradă și în cafenele, iar acum soarta partidului tachi­st din Ploești urmează să se discute, in fața justiției, unde „geam­beții“ au chemat pa partizanii d-lui Gogu Ne­­gulescu. E nemai­pomenit scandal ceia ce sa petrece, în sinul tachismului plo­ieștean și proporțiile lui sunt atit de extra­ordinare, incit au speriat pe înșiși liberalii locali cari au incetat sa sa mai atace, intre ei numai de teama de a nu se da într’același ru­șinos spectacol, ca și partizanii glo­riosului­­ Messia. D­­­od ® Ionescu nu mai are par­tid in Prahova, precum nu mai are nici la Galați precum nu are nici in Vlașca, nici la Brăila, nici la Piatra- Ni, și e pe punctul de a nu mai avea partid nici în alte localități,un­­de aceleași disensiuni ca și la Plo­iești amenință să izbucnească. Sunt fapte necontestate acestea și ele sunt atit de evidente Incit sar in ochii tuturor. Doar orbii să nu le vadă, căci cei au vederea bună, sau chiar și cu ochelari le zăresc de la distanțe chilometrice.. Trebuia, se înțelege, o explicație teoretică a acestor intimplări tragi­comice, din sînul tachismului și a­­tunci „condeiul partidului“ a forma­ lat următoarea piramidală propozi­­țiuni în „Ordinea“ : „Și partidul conser­vator-democrat, hărțuelile sunt un semn de creștere, de dezvoltare de conștiință de sine a partidului, și nu le tăinuește și nu le tăgăduește nimeni, nici șeful, nici partidul, pentru că nu sunt produsul unui organism istovit, cu resorturile frînte, ci rezultă dintr’un surplus de energie, dintr’un prisos de spirit de luptă, dintr’o admirabilă expansiune a devotamentului către șef și către partid". E o nouă teorie, care se formu­lează astfel și ceia ce este intere­sant de reținut e că pe cind la ce­lelalte partida toate aceste nemulțu­miri și disidente cari izbucnesc sunt un semn de oboseală și de descom­­punere morală, la partidul tachist din potrivă, ele constitue o dovadă de propășire, de „admirabilă expansiu­­ne*‘, un­­ surplus de energie“ și de „spirit de luptă“ 1?­.. Ați înțeles? și spiritul acesta da luptă este atît de mare și de­’puter­­nic, nicit ne mai avînd cu cina se lupta, de­oare­ce adversarii au fost zdrobiți,—tachiștii au început să se hărțuiască și să se mănînce Intre divișii, au început să se distrugă unii pe alții. Articolul „Ordinel“ e prea hazliu pentru a nu fi relevat și era de da­toria noastră, ca să punem in evi­dență fuinisteria, cu care „condeiul partidului“ încearcă să-și inșele par­­­tizanii și pe naivii cititori. ~—--'*ui> ...... August Strindberg și feme te Artur Babilotte a publicat acum ds­cutând o monografie spirituală asupra lui August Strindberg, căutând să sistematizeze liniile conduse ale vie­­ței marelui monitor și indicând pro­blemele, de care s-a ocupat Strind­berg in viața sa. Baza principală a activităției sale literare a fost în­tot­deauna problema sexuală, relațiunile între bărbat și femei. Opera sa din urmă ,Cartea Albas­tră­, apărută la 1908, e un fel de spovidanie ciudată, prin care bătrâ­nul Strindberg caută să se explice cu lumea, cu oamenii, cu propria sa fi­ință. Cu toate că această carte h­a­­otică, in care se oglindește sufletul scriitorului, a etârnit multe contra­­dicții, cu toate că fsnufismul lui Strindberg caută să distrugă legile existente, punându­se în contradicție cu rezultatele științei naturale și cu toate că misticismul său rămâne ne­înțeles, această carte totuși ne arată în contururi clare elementele spiritu­lui acestui scriitor și ne lămurește intru­cât­va relativ la atitudinea sa față de problema femeei. Bab­bette analizează cartea precum urmează : Strindberg nu mai în niște tinerețe», el a îmbătrânit și pledează pentru tot ce e vechiu. Numai bătrâ­­nețea are dreptul la existența. Strad­­berg spune : Iluziile tinereței, ambiția nobilă, tendințele înalte, abnegația, toata acestea nu există, nici măcar credința. In visurile tinereței, dacă există asemene­a visuri, nu găsim ni­mic de seamă. In tinerețe suntem mâhniți că nu îmbătrânim, speranța tinerețe­­i să imbâtr­ânească, adică să­­ ajungă la putere, să aibă femee, po­­zițiune, existență. Astfel privește Strindberg bătrânul tinerețea, astfel isi condamnă el ti­nerețea sa și a tuturor. Num­ai bătrânețea are dreptate, iar dacă tinerii ar moșteni­ experiențele bâtrânilor, in loc de a face singuri experiența vieței, omenirea ar fi re­alizat progrese mult mai mari. Ce am păcătuit în tinerețe față de bătrâni, ni se răsplătește la b­trâna­­țe. Tinerii sunt aroganți și obraznici față de noi, prietenii sunt infideli, tocmai așa precum fost și noi în ti­nerețe Strindberg se ocupă și la bătrânețe cu problema femeei. Critica lui e a­­cum mult mai aspră, atitudinea sa față de femei­e ostilă până la ex­trem. — Ai văzut vre­odată o femei bună ?

Next