Evenimentul, octombrie-decembrie 1912 - ianuarie-februarie 1913 (Anul 20, nr. 172-271)

1912-10-14 / nr. 183

ment de d. Take Ionescu). Astfel, în­temeiat pe fapte și documente auten­tice, el demonstră limpede că regene­rarea politică a României nu e o­­pera unui partid, ci a unei întregi generații. Mulți aflară abia atunci, ca un lucru nou, că de la 1831 pănă la 1857. Obșteasca Adunare fusese al­cătuită nu din democrați crescuți în­tre carbonari, ci din 8 episcopi, 16 boeri de întâia treaptă în Moldova (20 în Muntenia) și din deputați pro­vinciali, cari erau de asemenea boeri. Abia atunci au prins unii a se dez­metici și a vedea că de la 1853 pâ­nă la 1864 fusese o epocă de ridica­re națională pornită de sus în jos; că împroprietărirea țăranilor e opera comună a unei întregi generații, 1) iar nu a unui om sau a unei grupări po­litice ; și că la 1870 neatârnarea ța­rei ajunsese de fapt deplină, prin con­vențiile încheiate cu guvernele străine. Cei de bună credință și-au putut astfel da seama că deosebirea în par­tide e la noi un fenomen relativ nou, care se ivi în momentul când unii și-au luat rolul de a­i mai mult „inițiatorii inovațiunilor experimen­tate aiurea“ iar alții au socotit că e că e mai cu­minte să rămână „cre­dincioși dezvoltării istorice și să în­tipărească un caracter mai național vieței noastre publice. In numeroase articole, discursuri și cuvântări o­­cazionale, tânărul conservator se fă­cu campionul acestei credințe. In sfârșit „Opinii de răspândit“ și „Către un nou ideal", apărute în 1898, înfățișată pe N. Filipescu ca cel mai activ purtător de cuvânt al doc­trinei conservatoare. Ceea ce a dat însă un relief și mai vădit noului fruntaș al partidului con­servator a fost armonia dintre idei și fapte, semnul adevăratei vocațiuni. Pe când cei din sfera democrației in­teresate priviau politica în perspec­tiva nulă a clipei mereu trecătoare, iar unii intelectuali sceptici o vedeau în zarea infinitului, unde realitatea și iluzia se confundă. N. Filipescu s’a arătat de la început un realist robust trăind prezentul de dragul viitorului, pe care îl pregătește nu numai cu vorbe, ci și prin lapte. Cu douăzeci de ani înainte de tulburările agrare din 1907, dându-și seamă de partea falsă a vieței noastre agricole, pro­prietarul Filipescu arendă moșia sa dea dreptul țăranilor, renunțând la câștigul mai mare ce-i oferiau aren­dașii.­­Pilda aceasta a fost relevată în Cameră chiar de adversari, în­­tr-un discurs din Februarie 1888). Mai târziu, ca primar al Capitalei, a dat de asemenea cea dintâi pildă de bună gospodărie, prin lucrările pen­tru aducerea apei, pentru mărginirea razei orașului și alte măsuri de e­­dilitate. Iar ca miniștri în 1900 pre­zintă cea dintăi lege pentru bresle, o lucrare originală rezemată pe o vastă cercetare asupra breslelor de odini­oară și asupra stării de azi a me­seriașilor. La idee s-a adăugat fapta , vorbei i-a urmat acțiunea. Astfel pătrunse în toate cercurile convingerea că o personalitate deose­bită s’a ridicat din rândurile parti­dului conservator, nu numai în ma­nifestarea rece a teoriei, ci și în for­ma concretă a faptelor. Afară de a­­ceasta, răsturnarea regimului liberal, care se atinsese de chestia națională, era o dovadă pipăită că fruntașul conservator era nu numai un om de partid, ci și un patriot în care tra­diția vorbește cu toată greutatea ei istorică. In adevăr, mai presus decât omul politic, în firea lui N. Filipescu se vede Românul și omul curagios, ga­ta să se întoarcă în ori­ce clipă cu fața spre adversar. Pe unii dintre oamenii noștri po­litici, cam eterogeni prin educație— iar alții și prin sânge—ni-i putem ușor închipui în alte țări, în Aus­tria, Franța, Grecia și chiar în re­­publicele americane. Pe N. Filipescu e cu neputință să ni-l înfățișăm în afară de cadrul vie­ței poporului românesc. Pe pragul copilăriei încă (avea abia 16 ani) a cerut să ia parte la răz­boiul din 1877. De ar fi trăit pe vre­mea lui Drăghici din Mărgineni, stră­moșul său din timpul lui Neagoe Ba­sarab, s-ar fi ilustrat de­sigur prin vitejie în război. Sub Caragea ar fi urmat de bună seamă pilda vornice­­i ei Tarsița Filipescu, care, în ciuda poruncei Hopodarului, eșta pe Podul Mogoșoaiei îmbrăcată în haine albe, oprite de caprițiul fanariotului. De ar fi luat parte la divanul ad-hoc, ar fi vorbit cătră puterile suverane, du­pă cum a vorbit moșul său Costache Filipescu și s’ar fi sălășluit, ca și dânsul, la Snagov. Se știe că în 1888, când cu grozava învălmășeală din dealul Mitropoliei, pe când alți de­putați tăgăduiau împotrivirea,­ depu­tatul Brăilei a fost singurul care a mărturisit că s’a apărat cu arma în mână. E o absurditate a împrejură­rilor, că n’a fost primit sub steag în 1877 și că n’a întrat în cariera mi­litară. Dar dacă am trăit în vremu­­­­rile cînd soarta războaelor se putea hotărî t­rim­ițind doi inși să se lupte în fața oștirilor, nu e nici o îndoială că N. Filipescu ar avea încrederea tuturor contimporanilor, prieteni cît și adversari. De aceia n’a fost pentru nimeni o mirare, că în formarea guvernului în Decembrie 1910 a primit tocmai portofoliul războiului. De atunci a lu­crat și lucrează cu toată însuflețirea pentru pregătirea oștirei încît numele său va rămânea totdeauna în legătură cu organizarea pomenii armatei noastre. Legea pentru neștirbirea stocului de război, împlinirea armamentului, sporirea cadrelor și selecțiunea mai riguroasă a comandanților, precum și crearea la Mănăstirea Dealului a unei școli de „educație națională“ a îndrumat armata românească spre o fază care amintește epoca de intensă pregătire din vremea generalui Flo­­rescu 1). Se înțelege, e greu să judeci cum se cade viața publică a cuiva, chiar când o privești în perspectivă înde­părtată a timpului istoric. Să vor­bești însă de contimporani, e neasă­­mănat mai greu. O minte îngustă ar putea găsi micimi chiar și în marea personalitate a aceluia, pe care ob­șteasca judecată a norodului­nesc l-a numit „Sfânt și Mare“, româ­­n suflet cuprinzător de artist. Delavran­­cea, ni s-a arătat însă dinpotrivă în lumina de apoteoză a unui frumos „Apus de soare“. Rămâne deci biografului viitor să arăte cu de amănuntul și partea de lumină a carierei lui N. Filipescu, precum și partea de umbră, inevita­bilă din viața fie­cărui om. Ținându­­se departe atât de simpatie, cât și de animație, el va drămui judecățile sale până la desăvârșita cumpănire a ba­lanței. Până atunci, cu fireasca îndo­­ială dară în această prea sumară o­­chiiă am nimerit sau nu măcar linii­le mari ale adevărului, lăsăm citito­rului sarcina de a-și face și singur o părere despre acest bărbat politic, citind în paginile ce urmează cuge­tul său exprimat cu propriile sale cu­vinte. Cât privește zugrăvirea omului, fiind­că arta e totdeauna mai adevă­rată și decât nature, ni se pare ni­menit a încheia această scurtă carac­terizare cu vorbele artistului mai sus pomenit: „Dacă veți face o secțiune ideală în lung sau în curmezișul țării... nu puteți tăia nimic în cuprinsul nea­mului românesc, fără să se producă o comoțiune erculeană în cel mai bi­ne zidit dintre toți Românii vremu­rilor noastre. Nicolae Filipescu". 1). Din 465 de companii, 115, adică un sfert, aveau la 1 Ianuarie 1911 numai câte H0 de soldați. Azi efectivul e normal. In cele 18 reg. de artilerie numai 4 din­ 6 baterii erau com­plecte. Azi avem 20 de regimente de artilerie, iar la predarea complectă a tunurilor vom a­­vea 634 guri de foc, in loc de 408 (cu 60 mai puțin decât Bulgarii) cum aveam acum 1 an și jumătate. Escadroanele diviziei active au fost complec­tate, iar­ trupele de rezervă încadrate și deplin echipate, incit sa poată sta alături de armata activă. Un bătrîn conservator -------coco-------­ 1) Xliiii și C. A. Rosetti a trebuit sa m­âmifi­­seaaca în public, ca „atât conservatorii, cât și liberalii consimu­iseră la împroprietărire“. Informațiuii Cu acceleratul de aseară a plecat în Capitală d. Dimitrie Grecian a. D-sa se va reîntoarce Luni dimineață în loca­lita­te. Luni 15 Octombrie c., încep în Ca­pitală, examenele de capacitate de Desemn. Comisiunea se compune din d-nii: C. Bălăcescu, Serafim și Costin Petrescu. De astazi dimineață a început să cadă asupra orașului nostru, zăpadă. Un frig simțitor domnește de astă noapte. Expresul No. 7 București-Burdujeni ce urma a-și face cursa calea Mără­­șești, Bacău, Pașcani, pentru Iași, a venit prin Tecuci, pentru acea desti­nație, din cauza întreruperei liniei între stația Faraoni-Negri, unde linia este inundată. Statul major general al armatei a cerut direcției telegrafelor și poștei să i se arate ce număr de telegrafiști ar putea fi puși la dispoziția armatei atuncea când s-ar simți nevoe. Direcția poștelor a înștiințat Statul major că numărul telegrafiștilor dis­ponibili într’o asemenea împrejurare ar fi de două sute. Băncile populare de la sate li s’a pus în vedere să nu mai facă opera­țiuni de credit și înscrieri de membri din satele necuprinse în circumscrip­ția lor, iar dacă, în aceste localități, s’au înființat bănci noui, să treacă a­­supra acestora creanțele existente sau să ceară debitorilor achitarea lor. EVENIMENTUL Aseară, Vineri 12 Octombrie, s’a ținut în localul Societăței de Me­dici și Naturaliști ședința științifi­că a societăței, prezidată de d. dr Bacaloglu, președintele societăței. La ședință au luat parte d-nii dr. Tănăsescu, Angh­ei, Vrânceanu, hu­m­­envoi, Țaicii, Hortolomei, Miro­­nescu­ și Erbiceanu. La ordinea de zi a fost : Prezintarea de presă și discuțiuni asupra unui caz de explozie a inimei prin împușcătură, prezinta­tă de d. dr. Angh­el. Dl. D. Dobreanu, a fost transferat pe ziua de 1 Octombrie 1912, de la liceul din Bârlad, la orele vacante de gimnastică și instrucție militară, la liceul Național și Gimnaziile din Iași. D. Lahovari, ministrul domeniilor, a hotărât să dea funcționarilor ace­lui minister, terenuri pentru a-și pu­tea construi locuințe. Condițiile de plată ale terenurilor cedate se vor face în condiții foarte avantajoase, reținându-se din salariile funcționari­lor, o sumă proporțională cu valoa­rea locului cerut. Dl. ministru al domeniilor a hotă­rât să dea funcționarilor săi, o parte din terenul ministerului, care este în apropierea școalei de la Herăstrău. Pentru cercetarea locului și parce­larea lui, d. ministru a numit o co­­misiune compusă din d-nui Pârjolescu, directorul proprietăței funciare, P. Stănescu, directorul contabilității și Al. Ralescu, inginerul-diriginte al mi­nisterului. Comisia de mai sus, a fost ez­ d. a., pe terenul ce urmează a fi parce­lat, unde a luat o schiță a terenului, în vederea parcelărei. La 15 Octombrie va apare în lo­calitate o revistă săptămânală con­sacrată artei dramatice intitulată „Teatrul“. Dl. medic veterinar August Miescu de la punctul Ungheni, a fost scos din oficiu la pensie pe ziua de 1 Oc­tombrie a. c. Tot ce se elită, tot ce e doritor de a vedea artă parisiană aleasă și în a­­devaratul înțeles al cuvântului, și a dat întâlnire la reprezentațiile marei artiste franceze Renée Parny care vine, cu o trupă de artiști de samă de la marele teatre parisiene va da la Tea­trul Național din Iași numai 2 re­prezentații. Luni 22 Octombrie se va juca : Enfant de Vimour piesă în acte d’Henry Bataille și Marți 23 Octom­brie L’Aiglon 6 acte de Edmond Rostand. Biletele tot la cunoscuta agenție „Thalia“ a d-lui Maximovici care a­­re meritul să ne procure cele mai superbe reprezentații în fie­care sta­giune. Feriți contra frigului pe luptătorii voș­­trii!—Cuverturi călduroase pentru soldați (Cuverturi de Biwali) 190 X 145 cm. â Lei 4.50. Cuverturi pentru ofițeri (păr de cămilă) 200 X 150 cm. â Lei 23.50. Aceiași mărime în lână de oaie (imitație păr de cămilă) a Lei 8.90. Saci pentru picioare din blană a Lei 12, până la Lei 25. Cu­verturi de vehicule grele pentru cai și ca așternut în cort 200 X 150 cm. a Lei 12. Cuverturi de voiaj, sanie și automobil și impermiabile a lei 11, a lei 21, până la lei 60. Se expedia­ză imediat după primirea anticipată a valorei. Indicarea adresei­ exacte e nece­sară. Expediază prin poșta de câmp. Casa de tapete, Casa de mobile S. Schein furnisor al Curței și Camerei imp. și reg. Wien L. Bauernmarkt 10, 12 și 14. P. S. La arhiereul Antim Petrescu Botoșăneanu, a fost ales de consisto­­rul superior bisericesc, în comisiu­nea pentru parohii. — Preotul I. Gotcu din Iași, a fost ales de consistoriul superior în co­misiunea pentru programe și studii religioase. Econom P. Savin a fost ales în co­misiunea pentru cercetarea cărților didactice. — Starețul Teoctist Stupeanu de la mănăstirea Cetățuia, a fost ales in comisiunea pentru întreținerea bise­ricilor și mănăstirilor. Prefectura de județ a primit o a­­dresă telegrafică din partea prefectu­rei județului Ialomița prin care i se face cunoscut că in acel județ s’au declarat epizotiile de variolă ovină și pneum­­oenterită la rămâtori. Institutul de chimie din București secția agricolă a intervenit pe lângă prefectura de județ, pentru ca acea­sta să înlesnească trimiterea de pro­be din recolta grâului din fie­care comună a județului nostru. Aceasta in vederea unui studiu a­­gricol. I­. căpitan Negruzzi L. Mihail din arma cavaleriei, a fost înaintat maior în rezervă. Sirolini Rochei­ieste de un efect curativ sigur la Cazare.Tusea convulsivă. Astma după Influența. Si­rol­in "Roche" oprește cu totul boa­lele plant irilor incipiente. Gustul plăcut și in fluier­­a ce exercită asupra poftei de din care, dă putința unei cuci mai în­delungate cu Sirolin "Roche". Răcirea organelor respiratorii se tratează cu succes cu Sirotu­l "Roche". De aceia care casă trebuie sa fie prevăzută cu acest remediu recunoscut si încetat. ‘’siROLuS^O' Ziarul „ Opinia“ a crezut să cil­Vti»­ă că pentru a desface mai multe numere cel mai bun mijloc e de a a­­larma lumea, jn acest scop a afișat aseară prin diferite localuri publice mobilizarea corpului IV de armată. Autoritatea militarăfa intervenit pe lângă d. prefect al politiei care a dis­pus ridicarea imediat a acelor afișe tendențioase. ii­. S. Regele va pleca ani Manifestația conservatorilor romaș­­cani pentru d. P. P. Carp Sâmbăta la orele 8 din Sinaia și va sosi seara la orele 7 în Capitală, unde va­ sta două zile. Grecii continuă să perchiziționeze vapoarele românești. După ce au perchiziționat vapoa­rele de poștă „Dacia“ și „Regele Ca­rol“, Joi au perchiziționat, cargobotul „București“. Procedarea aceasta e motivată prin starea de război. D. C­. Ch­. Cantacuzino a făcut o donație de 28 mii lei costul unui aeroplan, Ingei na­ționale aeriene“. Cu începerea de la 1 Octombrie postul I de la Câinești-Ciurbești, a fost transferat la postul I la Ungheni, Iași. D-na Irina O. Lecca va ține Dumi­nică 14 cor., în sala Ateneului din Bacău o conferință vorbind despre Viitorul nostru. Jumătate din bene­ficiul acestei conferințe se va împărți victimilor inundaților. D-ra Elisabeta Andreescu a fost nu­mită ajutoare de maeștrii de rufărie la școala profesională de fete din Iași. Ministerul instrucțiunei a hotărât ca școalele medii să înceapă la 17 Octombrie a. e. Astăzi studenții din anul III-lea au trecut examenele­ de clinică medicală la d. profesor dr. Al. Bacaloglu. La 1 Noembrie va apare în lo­calitate o revistă, care va purta numirea de „Sânziana“. In această revistă se vor tipări articole literare, de artă și științi literare, și va fi redactată de o seamă dintre tinerii scriitori mol­doveni, a căror publicații anteri­oare, sunt o chezășie îndestulă­toare de valoarea acestei publica­­țiinni. „Sânziana“ va apare la 1 și și 15 a fie­cărei luni, iar abona­mentul va fi de 6 lei anual. Nu ne îndoim că ea va fi îm­brățișată cu căldură de acei ce sprijină mișcarea literară și artis­tică de la noi din țară. Următoarea telegramă a fost trimi­să ori de membrii partidului conser­vator din Roman d-lui P. P. Carp. Ați ținut steagul partidului conser­vator atăt de sus, în­cât, în împreju­rările actuale vă rugăm să nu’l lăsați. Țara și partidul reclamă să vă faceți datoria până la sfârșit. Matei Costache, Grigore Buicliu, D. Tăcu, Anton Arion,Ariton Goilav, C. N. Roiu, dr. Solomon, Preot Nițu, C. Pe­­trovan, Toma Spătaru, Cristea Solo­mon, Teodor Iordan, Valerian B­ălășan, Sava Manea, Mihai, Goilav, Goilav, Daniel Nicolaid, Ștefan Cristea Bră­­teanu, Adolf Wirt, Gheorghiu Gh. Dra­gan, Ionescu, Scânteie, Ion Beiu, Gh. Teodorescu, maior Codrescu, veteran maior Ionescu, Grigore Bogza, C. Sam­­sonovici, Martin Robu, pr. Castravete, Ion Ojog, Zamfirache, Carp, Vasile Fa­că, Scarlat Dabija, Mih. Scorțeanu, C. C. Carp, I. Luccai, Anton Vat­amanei, Petre Comanița, Grigore Brașoveanu, Gr. Baroncea, V. Schiffer, Gh. Andrei, dr. S. Baron, Ion Coteanu, C. Savin, N. Apostol, Anton Martinas, Ion Stoica, Cristea A. Prihărieanu, Gr. Botez, Ion Ciolan, V. Roița, Grn Bunghel, Preot V. Cocea, Eugen Stroiescu, loan Mo­glan, Petru Marți, loan Velescu, etc. „Polonaise de Concert“ este titlul unei prea frumoasei compozițiuni mu­zicale pentru piano, datorită maes­trului Sibianu, directorul Conservato­rului și este expusă la principalele magazine de Musică , Michelssohn și România muzicală precum și la li­brăria românească V. Ionescu din str. Lăpușneanu. Avis amatorilor de muzică aleasă. Parchetul general din Iași a de­clarat apel contra sentinței trib, prin care au fost achitați Const. N. Crain și preotul Al. Romanescu de delictul de provocare la fals în cunoscuta a­­facere a contesei Török. Băncile populare de la sate li s’a pus în vedere să nu mai facă ope­rațiuni de credit și înscrieri de mem­bri din satele necuprinse în circum­scripția lor, iar dacă, în aceste loca­lități, s’au înființat bănci noui, să treacă asupra acestora creanțele e­­xistente sau să ceară debitorilor a­­chitarea lor. Casa băncilor populare a pus în vedere băncilor dependințe de ea ca să nu mai acorde împrumuturi la funcționarii cari nu au imobile sau ca­pital suficient în bancă, evitându-se ast­fel intervențiile inutile pe lângă autorități, mai ales că nu se pot ur­mări forțat salariile acestor func­ționari. Aceste împrumuturi vor cădea pe viitor în sarcina consiliului de admi­nistrație care le-a aprobat. Cu începere de Luni vom pu­blica o interesantă lucrare asupra Divanului Ad-Hoc datorită fruntașu­lui nostru A . /). Halban. Toți inspectorii și controlorii agro­nomi sunt convocați pentru ziua de 15, la casa centrală a băncilor popu­lari­, în vederea reorganizărei servi­ciului agronomic al obștiilor țără­nești. S’a confirmat pe cale particulară, că trupele bulgare au cucerit locali­tatea Kirkilisse după lupte disperate și cu mari pierderi. Bulgarii au pătruns în oraș in tim­pul nopței, dând lupte cu turcii pe strade. Nu se confirmă știrea că bulgarii ar fi făcut 30 mii prizonieri. Școala Domnița Ruxanda T face cunoscut că primește eleve lucrătoare la atelierele sale de cusu­­turi și broderii, țesături și covoare. Pentru condițiunile de admitere și avantajele de obținut a se adresa la localul școalei din strada Asach­i. Totodată se anunță că, persoanelor doritoare de a lucra, 11 se împarte de lucru acasă. 8200 Pari de stejar pentru vie a­­mericană de vânzare imediat 250 lei vin bucăți franco, la via Cotnar Roznovanu. A se telefona adresa Domnului Roznovanu la Stânca. Creditul fond­ar urban din Iași La 3 și 4 Noembrie stil N­on 1912 se va face a 62-a tragere la sorți a scrisurilor acestei Societăți conform art. 53 din legea Creditelor fondare și art. 122 din statute. Domnii detentori de scrisuri sunt rugați a asista la tragerea care va a­­vea loc la sediul Societăței la ora 2 din zi, în prezența Consiliului de ad­ministrație și a Comisarului Guver­nului. Direcțiunea Au apărut ediția 1912 a­ aritme­ticilor d­e curs primar a d-lor I. V. Praja și Titus Patriciu-Iași, profesori, complect revăzute, și care conțin cel mai mare număr de probleme din toate cărțile de acelaș gen. De arendat moșia Stânca-Iași r- T y v

Next