Evenimentul, aprilie-iunie 1913 (Anul 21, nr. 43-110)

1913-06-11 / nr. 95

EVENIMENTUL Inaugurarea noului local al Institutului „Grigorie Ghica Vodă“ dri dimineață la orele 11, s’a făcut cu o deosebită solem­nitate inaugurarea noului lo­cal al Institutului „Grigo­­rie Ghica Vodă“, în fața domnilor epitropi ai Casei Sf. Spiridon, a celorlalte autori­tăți, precum și în fața unei numeroase asistențe compusă­, în parte din persoane venite în Iași cu ocazia sărbătorirei de revedere a promoției elevi­lor Institutului Academic din anii 1866-1878. Cu toate că solemnitatea fu­sese anunțată pentru orele 10 a. m. invitații au început să vie încă de pe la orele 9 luni, fiind conduși și dându-li-se explicațiile necesare în pavili­oanele noului Institut de către d. dr. Bejan medicul primar al Maternității, secondat fiind de d-ra dr. Leon și d-na dr. Grossi, medici secundari ai Institutului. Noul local este în adevăr o clădire modernă,­care cores­punde fără a face nici cea mai mică rezervă—celui mai pre­tențios institut de genul acesta din marile orașe din occident. Credem a ști că este de pri­sos a mai insista asupra des­­crierei localului, deoarece d. dr. esor. Em. Riegler în cu­vântarea d-sale care o publi­căm mai la vale se achită în­deajuns în privința aceasta fa­ță de public. In timpul serbării, multă lume a admirat instalația ca­loriferelor, datorită cunoscutei case Schaff­er - Walc­ker din Berlin, care prin reprezentan­tul ei în Iași, d. N. Ostapo­­vici, a făcut o instalație mi­­nunată a caloriferelor, despre care o comisiune specială de ingineri, cu ocazia recepțiunei, s’a exprimat că e în stare foar­te bună de funcționare. Numai puțin instalația de lumină electrică, datorită d-lui Nec. Ostapovici și istalația de apă, sânt bine executate și în condițiuni excelente. Solemnitatea se începe la o­­rele 11. Serviciul divin este oficiat de P. S. S. Arhiereul Anthim Petrescu, înconjurat de un numeros cler; răspunsurile sunt date de corul bisericei Sf. Spiridon, de sub conduce­rea eminentului dirijor d. Teo­­dorescu. Printre destinsele persoane cari au asistat la solemnitate, am remarcat pe d-nii: Dr. Em. Riegler și N. Pogonat e­­fori ai Casei Sf. Spiridon, căp. Al. Stroia, px.efect de poliție, Rudolf Suțu directorul eforiei Sf. Spiridon, Anibal Ciurea ajutor de primar, dr. Bejan medicul primar al Institutului, d-na Constance Ghica, d-na Elena Meissner, d-ra dr. Leon medic secundar al Ins­titutului, d-ra Cimara, d-nii C. Meis­sner, P. Poni, d-na Xenopol și d-ra Gatoschi. Frații dr. Konya, d-ra Stra­­tilescu, d. C. Micle, d-na dr. Docim­an, d-nii Vas. Dimitriu, dr. Miclescu, prof. dr. Leon Cosmovici, dr. M. Gane, dr. Erbiceanu, A. D. Xenopol, Leonida Gatoschi, Gheorghiu Mahalu, I. Pe­­trovici, d-ra dr. Mihailescu, dr. Ni­­colaescu, Gr. Roiu, dr. Stroici, dr. De­­metriade, d-na dr. Grossi medic se­cundar al Institutului, dr. Țaicu, dr. Mironescu, preotul Stamate, V. Scor­­pan, G. Ciurea, Em. Sihne, dr. Apo­­techei’, M. Friciu, Voișel, Gigă Mihai­lescu, preotul Florescu, M. Alexan­­drescu etc. ■* După terminarea serviciului divin, P. S. S. Arhiereul Antim, urmat de epitropii Casei și autorități precede la stropirea cu agheazmă a localului. Se începe apoi seria cuvîntărilor. Cel dintăi ia cuvîntul d. dr. Em. Riegler prim etor al casei Sf. Spiri­don, care rostește următoarea cuvîn­­tare : Iată cuvântarea d-lui epitrop dr. Em. Riegler, ținută cu această oca­­ziune: Doamnelor și domnilor. Dați-mi voe ca, cu ocazia inaugu­­rărei pavilioanelor „Institutului Gre­­gorie Ghica Vodă“, să schițez istori­cul acestui mare așezământ uma­nitar. Prin hrisovul, pe care îl găsim și în manualul administrativ al Princi­patului Moldovei pe anii 1832—1855, Vodă Grigori Ghica înființează la 1 ianuarie 1852 Institutul care poartă și va trebui să poarte în cursul vea­curilor numele lui. Instituția la început nu avea de­cât 14 patur­i în casa care se află în fața noastră. Gr. Ghica Vodă a dăruit această casă precum și 15.000 de galbeni pentru instalare și a pus întreaga instituție sub administrația casei Sf. Spiridon cu îndatorirea de a înde­plini neajunsul cheltuelilor trebui­toare. In hrisov se spune că scopul ins­titutului este de a primi pruncii pă­răsiți de căutarea părintească, de a scuti ființa lor de neajunsurile mo­rale și sociale, și de­­și casa nu este destinată pentru prunci născuți din căsătorie legitimă, ea va hărăzi și a­­cestora adăpostire și ajutor, când pă­rinții lor opriți de boale sau alte piedici, de a îngriji de soarta lor, când vrâsta pruncilor ar fi prea cru­dă și secția va avea locuri vacante. Tot în hrisov se zice că nu se vor primi ori­ce prunci, născuți afară de căsătorie, ci mai cu samă acei năs­cuți în Școala de moșii, a căror îm­prejurări ar reclama acest ajutor, drept care sfera secției nu se va în­tinde decât foarte rar peste cercul Capitalei; căci obștiile târgurilor și ale satelor sunt datoare a se îngriji de pruncii părăsiți. Preoții fiecărui popor r,UT­,t chiemați de a umbri cu p­retinească îngrijire de soarta lor, și iubirea de miluire a persoanelor private, nu poate afla prilej de jertfă mai plăcută lui D-zeu și a oamenilor, decât hărăzind ajutor acestor ființe nenorocite, care au cea mai mare ne­­voe de sprijin și cari, fără de a lor vină, sunt cei mai părăsiți din toate creaturile lumei. Din aceste rânduri ale Hrisovului reese caracterul nobil, sufletul mare și patriotismul neîntrecut a lui Vodă Ghica și în aceste clipe când inau­gurăm noile pavilioane se cuvine se îndreptăm gândul nostru la acel su­flet mare care sunt acuma peste 60 de ani a înzes­tat lașul cu această mare și umanitară Instituțiune. In cursul acelor 60 de ani Epitro­­pia Sf. Spiridon mereu este încărcată cu prunci, aruncați, găsiți, lepădați și lăsați în grija Casei. Am făcut o statistică relativă la numărul acestor copii. Din această statistică rezultă că în ultimii 5 ani de la 1908—1913 au trecut prin acest Institut 2447 de copii și au murit 425, ceia ce dă o mortalitate aproape de 20 la sută și aceasta încă este un progres mare față cu anii trecuți. In ziua de 15 Mai 1913 au rămas 355 de orfani în îngrijirea Casei. Cu drept cuvânt aveți să întrebați ce devin aceste ființe părăsite și to­tuși capabili se devină cetățeni folo­sitori Țărei ? Un mare număr din acești prunci născuți și lepădați în Institut mor din cauza sistemei actuale de în­grijire. Sugari se dau spre creștere femei­lor din satele învecinate pentru care sunt plătite cu 10 lei lunar. Aceste femei de cele mai multe ori lipsite de sentimente de datorie, sarace, de mul­te ori foarte vicioase, nu pot îngriji de nenorociții copilași cari și mor din această cauză. Numărul relativ mic de copii cari scapă din ghiarele morței, în starea actuală de organizațiune, nu se pot crește astfel încât se devină cetățeni folositori societăței. De problema creșterei orfanilor m’am ocupat foarte mult. Am studiat organizațiunea diferi­telor orfelinate și din toate rezultă că rolul cel mai important îl are fe­meia care în ori­ce împrejurare este menită să ușureze și să alineze du­rerile morale și fizice ale mizeriei umane. Din acest punct de vedere am fost favorizați de soartă. Mai multe doamne distincte din societatea noastră au exprimat do­rința că vor să dea tot ajutorul E­­pitropiei pentru creșterea și educa­­țiunea trupească și sufletească a or­fanilor noștri. Am primit cu o adâncă mulțumire această gentilă și nobilă propunere. Dară ce folos ? Frumoasele inten­­țiuni ale doamnelor, dragostea și ze­lul lor pentru a contribui la salva­rea atâtor ființe nevinovate de soarta lor s’au lovit de o stâncă formida­bilă, lipsa de mijloace pentru reali­zarea unei opere atât de înălțătoare și umanitare. Bugetul Casei noastre pentru or­fanii Epitropiei este relativ mic... iară apelul doamnelor la generozita­tea publicului a rămas fără efect. Totuși aceasta nereușită nu ne-a descurajat. Având ferma convingere că în pep­iul marilor familii bate o inimă ro­mânească, am apelat la sentimentele naționale, patriotice și umanitare a unei mare românce, principesa Olga Sturdza a cărei calități sufletești am avut ocaziunea să le pătrund în cali­tate de medicul ei curant. Apelul meu a fost ascultat. Prin­cipesa Olga Sturdza într’o scrisoare frumoasă î­mi face cunoscut că, cu o vie plăcere aprobă cererea mea și dăruește palatul ei de la Miroslava pe care l-a iubit foarte mult regre­tatul ei părinte Alexandru Mavrocor­­dat, Casei Sft. Spiridon pentru adă­­postirea nevinovaților orfani. Prin această frumoasă donațiune problema orfanilor Sft. Spiridon se poate rezolva, și profit de ocaziunea solemnă de astăzi se transmitem prin­­țesei Olga Sturdza respectoasele noas­tre mulțumiri pentru frumoasa și înălțătoarea faptă. In acest palat vom crește toți or­fanii începând de la sugari până la etatea de 14—15 ani. Sugarii vor fi puși la muncă s­au hrăniți cu bibe­ron, vor fi controlați de aproape și numai astfel vom putea reduce mor­talitatea înspăimântătoare de astăzi la minimum posibil. Copii înțărcați până la etatea de 4 ani vor fi îngrijiți de femei bune sau dacă s’ar putea de călugărițe cum se face în toate țările culte. Copii de la 4 ani în sus vor fi su­puși la o educație mai serioasă: se vor deprinde să se scoale, să se culce și să mănânce la ore fixe; în grădina de copii li se vor da o desvoltare a minței lor, iar prin ședere în aer și jocuri potrivite se va desvolta constituția lor fizică. De la etatea de 7 ani copii vor in­tra în școala primară care se va în­temeia tot în acest local, sau vor frecventa școala primară înființată de colonelul Langa în vecinătatea palatu­lui de la Miroslava. De la 11 ani înainte, după termi­narea claselor primare, băeții vor fi plasați în școale inferioare de agri­cultură, în școale de meserii, în școli comerciale inferioare, fetele se vor plasa prin școli de menaj, prin școli profesionale etc. In aceste școli atât băeții cât și fetele vor rămâne pănă la vârsta de 15—16 ani când vor putea să-și agonisească viața și po­trivit școalei pe care au absolvit-o vor fi plasați prin ateliere cunoscute sub îngrijirea Epitropiei. Cel puțin jumătate din salaril lor se fie plasat la casa de economie pe numele fie­cărui, așa încât după 5—6 ani de muncă fiecare să dispue de un mic capital cu care să poată continua viitoarea lui carieră. La 21 de ani orfanii vor fi eman­cipați de Epitropia Casei Sf. Spiridon. Am schițat în puține cuvinte pla­nul de educațiune a orfanilor Sf. Spiridon pentru a face din ființele cele mai părăsite cetățeni folositori societăței. Domnilor, realizarea acestui plan se datorește în prima linie neîntre­cutei românce prințesei Olga Sturdza care prin frumoasa ei donațiune a deschis un orizont nou de activitate în această direcțiune umanitară. Mulțămim din suflet și tuturor doam­nelor cari prin scrisori mi-au promis că vor participa materialminte și mo­­ralminte la această frumoasă operă. Domnilor. Predecesorii noștri au proiectat dărâmarea complectă a ve­chiului institut Grigorie Ghica Vodă și înlocuirea lui prin clădiri noi. Noi am modificat proiectul lor nu­mai pentru motive materiale neîn­­lăturabile dar și din considerațiuni patriotice naționale. In adevăr trebue să rămâe un sim­bol al trecutului nostru , din Iași au plecat razele de lumină ale culturei românești și prin urmare trebue să păstrăm cu sfințenie toate clădirele instituțiunelor vechi, ca martori a trecutului glorios al acestui oraș. Precum stâncile, fosilele, munții și văile sunt martori actuali ale vijeliilor prin care a trecut pământul în cur­sul veacurilor, tot astfel clădirele și monumentele vechi sunt dovezi ma­teriale despre faptele istorice ale ge­­nerațiunelor trecute. Institutul Gregorian, representat prin vechia lui clădire, este opera unui Domn român și dacă sufletul lui Ghica Vodă s’a dus în regiuni ne­cunoscute, faptele lui umanitare au rămas pe pământul acesta și ne tran­sportă cu gândul și cu venerațiune la acela care a dat ființa acestei mari instituțiuni. Aceste considerațiuni ne au făcut să nu dărâmăm această casă, din con­tra precum vedeți o reparăm și ast­fel va rămâne o pioasă amintire de acela care a donat-o pentru un scop așa de frumos. Tot astfel s’ar face o mare greșală cu proiectul de a dărăma vechia clă­dire a vechiei Universități în care astăzi este instalată facultatea de me­dicină. Această clădire este o con­­strucțiune foarte solidă și consider ca o primă dărâmarea acestui așezămînt de care se leagă trecutul învățămân­tului nostru superior. . Ar trebui cu toții să protestăm cu toată energia în contra tendințelor nenorocite de a distruge clădirele is­torice. In toate orașele civilizate întâlnim clădiri foarte vechi, cari au suportat furtunele timpurilor trecute și sunt întreținute cu cea mai mare îngrijire în amintirea faptelor care se leagă de acele instituțiuni. In vechia clădire a institutului Gre­gorian pe care o reparăm acuma în­­tr’un mod radical, vom instala toate serviciile administrative, iar în pa­vilioanele noi am instalat camerile lehuzelor, a gravidelor, camera de fa­cere, de operațiuni ginecologice ; tot în aceste pavilioane am instalat școa­la de moșit, dormitoarele elevelor in­terne cu toate cele necesare învăță­mântului practic. Vom păstra pentru întreaga clădire n­um­ele de „Institutul Gregorian“ și protestez în contra tendinței moderne de a numi această instituțiune „Ma­ternitatea“ un cuvânt menit de a face să treacă în domeniul uitărei numele generosului intemeetor Grigorie Ghica Vodă. O deosebită atențiune am dat școa­lei de moșit care avea o mare im­portanță. Aproape toate moașele din Moldova, au învățat arta moșitului în ■această școală care este una din cele mai folositoare omenirei. Moașele trebue să cunoască nu nu­mai arta lor, dar ele trebue educate și din punctul de vedere al umani­­tăței și al moralităței, căci ele sunt chemate să dee gravidelor și lehuze­lor sfaturi bune și folositoare. Pe cât am putut extrage din re­gistrele institutului numărul moașe­lor care au eșit din școală este de 975. Datorit învățăturei pe care au căpatat aci, multe sute de vieți au scapat din ghiarele morței. In anul 1911 am cumpărat o casă care era separată de curtea institutu­lui prin un zid mare de piatră. Zi­dul l’am desființat, iar casa a fost amenajată pentru locuința personalu­lui medical, căci în nici o altă ra­mură a medicinei este atât de nece­sară prezența imediată a medicului de la care depinde de multe ori via­ța mamei și a copilului. Instalațiunele interne a institutului nostru s’au executat conform cerințe­lor moderne. Caloriferele, întocmite după planul nostru și combinate cu o sistemă de ventilațiune energică, au fost instala­te de o firmă renumită din Germania, Schaffer - Walker, care a garantat și o consumațiune minimă de ma­terial combustibil. Comisiunea de experți însărcinată de noi cu recepțiunea, ne-a înaintat un proces verbal plin de laude. Ca o dovadă de seriositate a firmei este de ajuns să vă spun că dânsa n’a ce­rut nici un ban pănă la complecta terminare a lucrării și a lasat și un an de încercare fără nici o despăgubire. Instalațiunea de apă s’a făcut în condițiunele cele mai bune și s’a in­trodus în toată clădirea closete er­metice, băi foarte sistematice și o ca­nalizare perfectă. Toate pavilioanele precum și vechia clădire sunt luminate cu lampe elec­trice. Curentul electric îl furnizază uzina centrală a orașului și ar fi de dorit ca Societatea electrică să fie mai ge­neroasă și să reducă prețul curentu­lui, care este mai mare decât în toa­te celelalte orașe. Paturile pe care le vedeți în aceste camere frumoase sunt conforme cu cerințele igienice; ele sunt de fier, cu arcuri elastice cu toate cele necesare și alăturea cu fie­care pat un mic pău­șor pentru co­pilul lehuzei. Prețul acestor paturi, de­și aduse din Paris, este mai mic de­cât acela cu care ne-au fost ofe­­te de la fabricele din țară, mult mai inferioare, cu tot transportul și vama de care statul n’a voit să ne scu­tească. Lengeria, așternuturile etc., au fost toate reînoite. * Construcțiunea noilor Pavilioane precum și instalațiunele făcute erau absolut necesare, fiind destinate pen­tru îndeplinirea uneia din cele mai importante acte fiziologice și fără de care viața s’ar fi stins de pe supra­fața pământului. In adevăr astăzi este definitiv stabilit că mortalitatea în­grozitoare a lehuzelor este o conse­cință a așa numitei infecțiuni puerpera­le, care poate fi înlăturată luând toa­te măsurile necesare pentru ca agen­ții infecțiunei să nu pătrundă în cor­pul gravidei sau lehuzei. Pe timpul studiilor mele maternita­tea din Viena era mormântul lehuze­lor ; aproape fiecare gravidă, care in­trare în maternitate ca să termine un act fiziologic a fost dusă la cimitir. Astăzi moartea datorită unei infec­țiuni puarperale este foarte rară, căci datorit geniului uman, datorit mun­­cei unor adevărați apostoli pe tărâ­mul științei, cunoaștem măsurile ce trebue luate pentru a feri o gravidă și lehuză de orice infecțiune. Aceste sunt motivele pentru care Epitropia așezămintelor casei Sf. Spi­ridon a făcut toate sacrificiile, tot ce era ominește posibil și a construit acest local măreț, înzestrându-l cu toate cele necesare. Domnilor, multe, foarte multe greu­tăți am întimpinat ca să putem ter­mina clădirele și instalațiunele ins­titutului nostru. După devizul și planurile arhitecți­lor Smărăndescu și Doneaud numai construcțiunele s’ar fi ridicat la suma de 752.415 lei; mai pe urmă la veri­ficare s’a constatat că devizul făcut nu corespundea cu realitatea, căci pentru executarea acelor planuri mai era nevoe încă de vre-o 300000 lei și la această sumă trebuia adăugat și costul caloriferilor, a instalațiunei de apă, canal, băi, closete în valoare de 75.722 de lei. Prin urmare con­form proiectului predecesorilor tre­buia să dispunem de cel puțin de un capital de 1.200.000 lei ca să termi­năm lucrările începute. Casa Sf. Spiridon nu putea să con­­tinueze lucrările conform acelor pla­nuri, căci în loc de 1.200.000 de lei nu dispunea pentru acest scop de­cât 300.000 de lei împrumutați de foștii noștri colegi de la creditul comunal și județian. Pe de altă parte situația financiară a Casei era atât de restrânsă în­cât din bugetul ordinar nu se putea lua nimica. Am fost deci nevoiți să modificăm planurile și devizul proiectului întoc­mit de predecesorii noștri și am par­venit că clădirile noi cu toate insta­lațiunele să nu întreacă suma de 472 mii lei. De­oare­ce fondul destinat nu era decât de 300.000 lei, am fost nevoiți să acoperim diferența dintr’un împru­mut pe care l’am făcut în anul 1911. Cu fondul de 472.000 lei am ri­dicat aceste frumoase Pavilioane în care femeile gravide vor îndeplini una din funcțiunele fiziologice indis­pensabile existenței omenirei; pruncii născuți vor fi crescuți ast­fel în­cât să ajungă cetățeni folositori țărei și neamului; studenții vor învăța arta obstetricală, moașele vor fi pregătite pentru cariera lor, iară gravidele vor găsi aici un adăpost care le va feri înainte de facere de ori­ce infecțiune, atât de periculoasă vieței lor. N’am cruțat nimica spre a înzestra Institutul cu toate aparatele de steri­lizare, cu instrumentele cele mai bune și în ast­fel de condițiuni dacă din nenorocire perdem o lehuză avem cel puțin conștiința împăcată că ne-am făcut datoria. Nimic nu este mai în­grozitor în cariera unui medic de­cât strigătul conștiinței sale dacă s’ar simți vinovat de moartea unei ființe care i-a încredințat comoara cea mai prețioasă, adică viața. Activitatea Institutului Gregorian o puteți judeca din următoarele date: In anul expirat 1912 au intrat în acest serviciu 808 femei care au dat naștere la 593 de copii sănătoși; a­­vorturi au fost 168 și 50 de copii s’au născut morți. Domnilor, v’am expus în puține cu­vinte istoricul și importanța Institu­tului Gregorie Ghica-Vodă, v’am arătat greutățile pe care am întimpinat ca să terminăm noile Pavilioane și am făcut tot ce era omenește posibil ca să le inaugurăm astăzi în prezența d-voastră când le predăm d-lui medic primar și profesor de obstetrică dr. V. Bejan cu rugămintea de a contri­bui la prosperarea „Institutului Gri­­gorie Ghica-Vodă. Cu aceasta termin și eu cât și co­legii mei d-nii Epitropi Pogonat și Christea, mulțumim doamnelor și dom­nilor care ne-am dat ajutorul lor mo­ral și material; mulțumim încă odată Princesei Olga Sturdza, Princesei Con­stance Ghica și d-lui colonel Langa care ne-a promis 15 hectare de pă­mânt la Miroslava unde grație gene­­rozităței princesei Olga Sturdza vom instala orfelinatul nostru. Aducem mulțumirile noastre P. S. Arhiereu Achim Petrescu și clerului pentru serviciul religios și întregei asistențe care a binevoit să onoreze serbarea noastră. Să trăiască lașul; Să trăiască vechiile lui Instituțiuni. Să trăiască falnica In­­stituțiune a Spitalelor și Așezămintelor Casei Sf. Spiridon; Să trăiască „Insti­tutul Grigorie­ Ghica-Vodă“.

Next