Evenimentul, octombrie-decembrie 1913 - ianuarie-februarie 1914 (Anul 21, nr. 185-273)
1913-11-26 / nr. 219
EVENIMENTUL Patriotica mișcare a Femeilor Române -----Marele congres din Iași---- Festivalul de la Teatrul Național- Parastasul de la Mitropolie - Inaugurarea gradinei de Masa de la Otelul Traian.- Inaugurarea Institutului superior de fete-Ceaiul de la Cercul Militar. Ca un omagiu înțeles și bine meritat, lașului nostru i se face din vreme în vreme neprețuita cinste a congreselor mari, a reuniunilor hotărâtoare. Congresul societăței ortodoxe a doamnelor române este unul dintre cele mai impozante dintre câte au avut loc la noi. Importanța lui a fost înălțată și sporită prin prezența oaspeților de peste Carpați, precum și a celor veniți anume din cuprinsul țărei. Cine a văzut era spectacolul scenei Teatrului Național, ocupată de înalții prelații și de distinsele doamne din comitetul societăței din București și din Iași, va păstra una din acele amintiri patriotice, care nu se mai șterge. Sala ocupată de tot celașul are mai distins, alcătuia un cadru în care cuvântarea caldă a d-lui Mehedinți era în cea mai desăvârșită onoare. Un suflu înălțător ne cuprindea pe toți și înțelegem ușor entusiasmul spontaneu provocat prin discursul venerabilului Arhiereu Ilariu Pușcariu Vicarul Mitropoliei din Sibiu, entusiasm ce a cuprins sala toată când a rostit simțitoarea frază: „în noi doi un suflet bate“... Cinstea acestui congres cade, fără îndoială asupra Iașului Cultural, dar în primul loc cade asupra comitetului doamnelor ieșene, care cu o hotărâre de nebiruit și un curaj demn de cauza sfântă pe care o susțin, au înfăptuit, aice în Iași, o operă de educație, care față cu mijloacele și încurajarea ce li s’a dat, este un act de eroizm național. Nu vom uita niciodată câteva nume, care nu se cuvine să fie date uitărei, oricând se va pomeni de opera societăței ortodoxe a doamnelor române din Iași. * * Sala a avut loc festivalul. Același decor impozant al salei teatrului, cu același public, venit de astă dată, să auda pe privighitoarea Ardealului, doamna Triteanu. Festivalul s’a început cu o uvertură aranjată pe motive naționale de către d. Vlăduț și executată de muzica regimentului pe care o conduce cu destoinicia cunoscută în întreaga țară. Corul mitropolitan, una dintre gloriile artistice ale Iașului, execută imnul regal în respectul asistenței întregi, după care urmează interesanta cuvântare a marelui nostru istoric d. A. D. Xenopol. Domnia sa, vorbind de ideia națională, o arată ca o consecință a unui ideal național, pe care-l definește: întrunirea tuturor Românilor într-un singur mănunchi. Această definiție, răscolește adânc toată simțirea românească din sală. Toți, ca un om, sunt cuprinși de același entusiasm. Savantul nostru concetățean își continuă conferința în audiția pioasă a salei, care-i răsplătește cu nesfârșite aplauze. Urmează d-na V. Triteanu. Ne așteptam cu toții să vedem una dintre acele surori din Ardeal îmbrăcată în portul ținutului, cu figura înăsprită de gândurile deznădejdei și cântându-ne aici ce nu încântă, dar îndurerează. Gare nu ne-a fost surpriza când am văzut înaintând pe scenă una dintre cele mai moderne grații, ce iradia în jurul său cea mai desăvârșită eleganță și distincțiune. Nici n’ar fi fost nevoe, pentru a ne fermeca, de glasul și iscusința ei artistică, eram deja vrăjiți, de cum o văzurăm. Ariile pe care le-a cântat, erau toate melancolice ca și doina de la început, dar variațiile nesfârșite ce glasul ei de privighitoare dădea nuanțelor, ne făcea să abuzăm fără milă de farmecul vocei sale. Studenții au sărbătorit-o cum se cuvine, acoperind’o de flori și urale, și conducând’o la eșire în cântece de salut și ovații pline de admirație. Carmen saeculare, poem alegoric de Iosif și Angel a fost bine pus în scenă de societatea dramatică din Iași. După mijloacele noastre scenice și artistice, nici nu putea mai bine. Versurile admirabile ale autorilor, sunt de altfel cunoscute publicului. La urmă s’au reprezintat tablourile alegorice, „Deștaptarea României“ de către artistele teatrului național. Din numerosul public ce a participat la festivalul de aseară, remarcăm: In loji: I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, P. S. Teodosie Episcopul Romanului; P. S. Nicodim, Episcopul Hușilor; P. S. Arhiereul Uarian Pușcaru, Vicarul Mitropoliei din Sibiu; P. S. Arhiereul Antim Petrescu, Vicarul Mitropoliei; Părintele Savin, Rectorul Seminarului Iași; Păr. Gotcu. D-nele: Alexandrina Gr. Cantacuzino, Zoe Gr. Râmniceanu, Elena C. Odobescu, A. Disescu, Sultana Miclescu, Rossetti, Bălănescu, Marioara Glogoveanu, Predescu, Ana Florescu, Dina Triteanu, Bozianu, d-na Pruncu, d-na Petrescu, d-na Antoni, d-ra Arion, d-na Vlad, Apostolescu, d-ra Vârnav(București); d-na St. Georges, (Botoșani); d-na și d. General Manu (București); d-na Colonel P. Grecianu, d-na și d. Const. Climescu, d-na și d. D. Filipescu, d-na și d. dr. Em. Severin cu d-ree Ana și Angela Severin, d-na Mavrocordat, d-na și d. Alex. D. Xenopol cu d-șoarele Gatoschi, d-na și d. Nicolae Krupensky, d-na și d-ra Gane, d-na și d. dr. Leon. Cosmovici, d-na și d. Junius Lecca, d-na și d. Const. Miclescu cu d-ra Dudu Miclescu, d-na colonel Vrabie, d-na și d. Iulian Teodorescu, d-na colonel Stroja cu d-rele Margaretta Stroja Lily Gafencu și Nelu Udrea, d-na și d. Leonida Gatoschi cu d-rele, d-na și d. C. Marinescu, d-na și d. Racovitză, D-na și d. Const. Praja, d-na și d. Gh. Netzer, d-na și d. George Lambrino cu d-rele Cantacuzino și Sturza, d. Mehedinți, d. A. C. Cuza, d. general Popovici, P. Gârboviceanu, d-na și d. Daniel, d-na și d. Gr. Vasiliu (Bârlad), d-na și d. dr. Socor, d-na Deladecima, d-na și d. Daniel, d-na Anghelichi, d-na și d. Crudu. Inital: D-na și d. Const. Meissner, d. Căp. Stroia, Prefectul Poliției, d-na General Pascu cu d-ra Panopol, d-na și d. Maior Macarovici, d-na Kilimoglu cu d-rele Georgette Ghica (Vaslui) și Popovici, d-na și d. At. Gheorghiu, d-na Lascar Antoniu, d-na Elena Stamatiu, d-na și d. dr. Taicu cu d-rele Cantacuzino Teodosieff, d-na Dica Corban,d-na dr. Anghel, d-na și d. dr. Bacaloglu, d. Vespasian Erbiceanu, d-na și d. Gh. Lateșcu d-ra Tănăsescu, d-na și d. Căpitan Costandache, d-na și d. I. Mitru, d-na și d. Popescu- Mușata, d. loan Praja, d-na și d. Osvald Teodoreanu, d-na și d. dr. Posa cu d-ra Mărgărintescu, d-na și d. inginer Țintu cu d-ra, d. D. Diaconescu, d-na și d. dr. Fior, d. Const. Ivașcu, d-na și d. C. Grigoriu, d-rele Dimache, d-na și d. Vizanti, d-na și d. Mihailescu, d-na și d-ra Rădulescu, Părintele Tincoca cu d-na și d-ra, d-na și d-ra Gotcu, d-na Tulbure, Colonel Oprescu, d-na și d. inginer Savul, d-na și d. Stihi, d-na și d. Culianu, d-na Vârgolici, d-na Florescu, d-na și d. dr. Iliescu, d-na și d. Căp. Ionescu, Părintele Florescu cu d-rele, d-nii: Colonel Broșteanu, D. Gusti, Drouhet, Maior Fărcășanu, Căpitan Manolache, S. Halitza, Ștefănică Văleanu, Mihail Borcea, Nică Stamatiu, P. P. Nițescu Vasiliu Ghem, dr. Dimitriu, Sub-Kt. R. Hotineanu, Sub Kt. Tarnoschi, Socot. Gotcu, dr. Stener, Căp. Mihailescu, C. Policot, Leon Sculy, Titică Sturza, Andre Faure, Porta, Căp. Voinea, Petruță Rusovici, Căp. Macarovici, Munteanu, etc. etc. ZIUA ZI Duminecă 24 Noembrie PARASTASUL DE LA MITROPOLIE Dri dimineață la orele 10, la Catedrala Mitropolitană a avut loc un parastas pentru ostașii morți pentru Patrie în campania noastră din Bulgaria, la care au asistat toate doamnele congresiste, reprezentații autorităților civile și militare, precum și un numeros public. Serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, înconjurat de întreg clerul Catedralei. După oficiarea serviciului divin, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen ține o caldă cuvântare, arătând marea însemnătate a acestei mișcări patriotice care se petrece în orașul Iași. I. P. S. Sa vorbește apoi de campania din Bulgaria arătând avântul patriotic de care au fost însuflețiți ostașii români. Cu această ocazie I. P. S. Sa, în mijlocul unei emoții de nedescris, oferă o sumă de 300 lei din partea Societății Ortodoxe a Femeilor Române, soției unui ostaș, care a murit pe câmpul de onoare, lăsând în urma sa șase copii. INAUGURAREA GRADINEI DE COPII Conform programului, după săvârșirea Parastasului de la Mitropolie, congresistele, întreaga asistență și clerul se îndreaptă spre Grădina de copii înființată de Societatea Ortodoxă a Femeilor Române la Socola. La orele 1 p. m., se oficiază un serviciu divin, după care ia cuvântul d-na general Manu. D sa vorbește despre activitatea Societăței Ortodoxe a Femeilor Române, în ceia ce privește educația ce trebue să se dea tinerelor vlăstare. Insistă asupra importanței grădinelor de copii, pentru formarea culturei naționale în spiritul tradițiunilor noastre strămoșești și iubirei de Patrie. Terminând, d-sa mulțumește comitetului din Iași a Societăței Ortodoxe a Femeilor Române pentru, activitatea ce depune, exprimându-și convingerea că această grădină de copii inaugurată azi, va da rezultatele cele mai satisfăcătoare, P. S. S. Arhiereul Antim Petrescu luând cuvântul, insistă pe larg asupra îndatoririlor ce ni se impun față de educația copiilor de azi și cetățenilor de mâne. P. S. Se termină, aducând elogii și mulțumiri Doamnelor din Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române. Inaugurarea a luat sfârșit la orele 2 p. m. BANCHETUL DE LA OTELUL TRAIAN La ora 2 ji m., a avut loc un banchet la restaurantul otelului Traian, la care au luat parte Doamnele congresiste, reprezentanții Clerului și un mare număr de persoane. S’au ridicat mai multe toasturi pentru M. S. Regele și Familia Regală, pentru izbânda scopului măreț ce urmărește Societatea Ortodoxe a Femeilor Române etc. ✓ In tot timpul banchetului a domnit un entuziasm de nedescris. INAUGURAREA INSTITUTULUI SUPERIOR DE FETE La orele 4 p. m., cu o deosebită solemnitate s’a făcut inaugurarea Institutului Superior de Fete a Societăței Ortodoxe Naționale a Femeilor Române din str. Carp No. 2. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Antim Petrescu Vicarul Mitropoliei, înconjurat de cler, iar răspunsurile au fost date de corul Seminarului „Veniamin Costache“. După oficiarea serviciului divin, corul elevelor Institutului sub conducerea d-lui Teodorescu intonează Imnul Regal, care este ascultat în picioare de întreaga asistență. Urmează seria discursurilor: DISCURSUL D-nei ELENA MEISSNER 24 Noembrie 1913 Printre nenumăratele probleme sociale cari preocupă lumea civilizată în vremurile acestea de febrilă activitate una dintre cele mai importante este problema educației. De aceea sunt cugetători cari ar dori ca secolul acesta să merite a fi numit „secolul copilului“. Așa după cum în decursul veacurilor s’a denumit unele epoce după fenomenul dominant care a adus schimbări, accelerând fazele evolutive ale progresului, denumiri ca epoca petrei, epoca ferului, epoca bronzului, epoca aburului etc., tot așa secolului acestuia ar dori unii scriitori să-i poată da numirea de „secolul copilului“ căci ar dori ca ’n secolul acesta educațiunea în adîncul ei înțeles să devină o preocupare de căpitenie și nu numai scopul să fie urmărit cu perseverență dar mijloacele ei să fie aplicate cu sinceritate și rîvnă deopotrivă de către educatorii de carieră ca și de toți membrii societății. De aceea vedem că în genere statul, inițiativa privată, părinții, toată lumea în sine se gîndește cum să crească mai bine copii, atit în scopul fericirei lor viitoare cît și mai ales în scopul progresului patriei și a societății. In România chiar din primele timpuri ale redeșteptării noastre naționale se înființază un număr mare de școli, făcându-se de către stat sacrificii enorme pentru educațiunea și instrucțiunea publică. Cu toate acestea n’a fost cu putință ca școalele statului să satisfacă toate necesitățile educative ale tuturor claselor sociale. Ceea ce n’a putut face statul singur, a făcut inițiativa privată care s’a născut din această nevoe. Puțini au fost Românii, cari în primele decenii ale redeșteptării noastre naționale s’au dedat acestei îndeletniciri, dar totuși au fost. Astfel pentru a nu cita decât în Moldova în 1866 o asociație de profesori renumiți compusă din domnii Titus Maiorescu, P. Poni, I. Melik, N. Culianu, dr. Ciurea și P. Pascu fundează în Iași Institutul academic, mai târziu Institutile Unite, iar câțiva ani în urmă în 1872 d-na Em. Humpel născută Maiorescu fundează Pensionatul Normal de Domnișoare, mai târziu institutul liceal de domnișoare „Rumpel“ în locul căruia se înființază în anul acesta institutul societății Ortodoxe a cărui inaugurare o serbăm azi. In afară de aceste 2 școale însemnate cari au adus cele mai mari servicii țărei și învățămîntului, toate celelalte instituții de educațiune au fost înființate și conduse de streini. Streinilor s’a încredințat educațiunea și instrucțiunea copiilor din clasele de sus și bine s’a făcut. Neexistând încă instituțiuni culturale românești siliți am fost să ne adresăm streinilor, căci în setea noastră de cultură nu puteam aștepta până să se formeze profesorii și educatorii români. De altmintrelea au făcut cu școalele ceea ce s’a făcut și cu celelalte ramuri de activitate trebuitoare nevoilor de organizare ale unui stat civilizat. Așa în telegraf s’a adus telegrafiști streini până i-am format pe ai noștri. S’a adus mecanici streini, ingineri streini, doctori streini, farmaciști streini iar azi când avem elementele noastre avem pretutindeni Români, Doamnelor și domnilor, cu cît un popor e mai civilizat și mai conștient de nevoile și aspirațiile sale cu atît fiecare simte mai mult trebuința de a se mișca, de a lucra pentru oamenii săi pentru a înfăptui idealul la care expiră, și cu cât e mai începător în desvoltare cu atât e mai indolent și cu atît mai mult așteaptă totul numai de la cârmuitorii săi.Așa s’a întîmplat și la noi: la început totul a fost lasat în sama statului, încetul cu încetul însă lumea a început a se deștepta și a pune umărul alături de stat pentru a grăbi realizarea acelor instituții și organizații necesare progresului lor. Multe asociații și societăți de binefacere s’au format la noi în scurtul timp de când ne-am redeșteptat și au început opera de civilizare și multe așezăminte bisericești, spitale, ospicii și instituții culturale datoresc existența lor inițiativei private căci bătrînii noștri strămoși au hărăzit mult din averele lor spitalelor și bisericelor și nu numai boerii bogați dar și micii proprietari, negustori și gospodarii creștini în sine, fiecare după putere și voință a dat cît s’a lasat inima și astfel din aurul bogatului și dinarul săracului s’au clădit acele spitale așezate în palate mărețe și acele biserici și monastiri frumoase în care atîtea suflete își alină suferințele fizice și morale și care vorbesc generațiilor de azi despre pietatea, dărnicia și evlavia strămoșilor noștri. Nu mai puțin vrednice de laudă din acest punct de vedere sunt timpurile de azi. Inițiativa privată se manifestă din ce în ce mai cu putere și mai cu succes. Uneia din aceste manifestări se datorește instituția în care ne găsim în acest moment și iată cum: In anul 1910 în împrejurările cunoscute de dv., un grup de doamne din înalta societate din București, fundează societatea Ortodoxă Națională a femeilor din România care*și propune să provoace o reacțiune în educațiunea publică românească. Ea tinde să devie un fel de eforă a educațiunei și culturei naționale, eforie către care să-și întoarcă privirile Românimea actuală așa după cum în vechime Românimea a creat și a susținut prin donațiuni eforia spitalelor. Iar această eforie a educațiunei noastre naționale să dea acelaș concurs statului în desvoltarea noastră culturală pe care eforia spitalelor l’a dat și-l dă îmbunătățirei noastre sanitare. S. O. N. este o societate înainte de toate culturală. Ea își propune să lucreze în toate paturile societăței noastre urmărind ca orice copil al țărei aceștia să devină buni Români, iubitori de patrie, cu conștiință națională și cu respect pentru Religia strămoșească. 1. Pentru pătura de jos S. O. N. înființază un mare număr de grădini de copii mai ales în cartierele sărace unde copilașii sunt lipsiți de bune îngrijiri și pentru ca o influență educativă sănătoasă să înceapă din primii ani. Fiecare își poate da samă de însemnătatea acestor instituții Și dacă până acum nu s’au putut înființa asemenea grădini de copii decît la București, Iași și încă câteva orașe apoi S. O. N. nu se va mulțumi să se ocupe numai de copii de la orașe. S. O. N. care pe lingă Secțiunea din Iași are ramificațiuni aproape in toată țara, căci are filiale în Ploești, Focșani, Calarași, Tg.Ocna, Bârlad, Botoșani, Dorohoi etc. Tinde ca într’un viitor cît de apropiat să se ramifice în toată țara în orașe și în sate și ca ideal își propune să nu remînă sat în țara românească în care să nu existe un comitet al societăței Ortodoxe în stare de a ținea o educatoare care să strîngă pe toți copii mici ai sătenilor în timp ce aceștia se duc la muncă în afară de casă, și să-i îngrijească ferindu-i de atîtea primejdii costisitoare de viață la care sunt expuși pe de o parte, iar pe de alta dându-le bune deprinderi de curățenie, de hygienă, dându-le primele elemente de educație și primele cunoștinți, invățându-i în fine că au un D-zeu o țara și o lege. Doamnelor și domnilor, mari speranțe ,pune țara pe pătura țărănească și cu toți suntem încă sub impresia admirațiunei ce-a stîrnit țărănimea noastră cu prilejul evenimentelor istorice de astă vară. Țărănimea noastră e însuflețită de un avînt patriotic la care pe nedrept unia din noi, nu ne așteptam poate! Ocupându-ne de copilașii de la țară în modul de mai sus, nu numai că ne îndeplinim o datorie sfântă către ei, dar înălțând țara civilând atâtea milioane de Români și cred eu, nu putem prevedea cât de mult se va schimba în bine darea noastră d civilizație! Căci ne putem noi samă, când nu va fi copil mic pătura de jos care să nu treacă grădina de copii, ce va fi școala mară, ce va fi școala secundari când prin urmare nu numai pii din bune familii, dar toți copii de Români, vor primi o primă educațiune îngrijită, o educațune rațională, continuată și în învăț, primar în conformitate cu cerințele moderne, bazată pe religia strămoșească și pe interesele noastre naționale, putem vedea cât se va schimba fața satelor ? Nu vom avea noi atunci cetățeni conștienți nu numai de drepturile dar mai ales de datoriile lor către țară și nu vom deveni atunci în adevăr o țară civilizată, fără prăpăstiile ce există astăzi între clasele noastre sociale ? Și nu va fi aceasta o operă măreață de educație națională și operă care pornește de la S. O. și deci de la femee ? 12. In pătura mijlocie S. O. își propune ca prin bibliotece populare, conferințe, serbări naționale să influențeze spiritele și să le întrețină cu chestiuni naționale și religioase cu chestiuni practice economice din care fiecare să tragă folos. A ocroti deci a ajuta sfânta copilărie, a dirija pe adolescent nu este aceasta o operă de solidarizare națională și socială ? 3. In fine, Doamnele Române din București văzând cu nerăbdare neajunsurile creșterei ce i se dă unei părți a fetelor noastre din pătura de sus, din p. dv. religios și național și simțind pericolul de care țara și neamul sunt amenințate prin aceasta, cum și prin faptul că copilele noastre se încredințează în parte unor institute streine, au crezut de datoria lor a înființa institute românești în care pe lângă instrucțiune să se cultive sent, religioase și naționale cari sunt și trebue să remână temelia educațiunei patriotice și podoaba neamului. Spuneam la începutul acestei cuvântări că și în educațiune ca și în celelalte ramuri de activitate ne-am adresat streinilor atunci când nu aveam elementele necesare la noi. Dar acum ? Să lăsăm noi o problemă atât de delicată ca acea a educațiunei și anume a educațiunei fetelor și a fetelor care probabil vor parte din clasa diriguitoare în mâna streinilor ? A sosit momentul să zicem și în educațiune ca și în celelalte îndeletniciri ale noastre : „Prin noi înșine“. S. O. gândindu-se să înființeaze institute de educațiune și instrucțiune pentru pătura de sus, a știut că există institute particulare în ac. țară, și dacă s’a mai gândit să Înființeze aceste a făcut-o nu pentru ca să fie