Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1915-01-15 / nr. 286

— ANUL XXII NO­. 286 t DI TI ^ 11 “â — —Ț'----------’"TIT'" -î=^r.-n= : = -------- - t .- - r-.: —.............- • - -f-,—; g-~ -.-.j. -j^sasajpa-.-.,-. ______ __________________--------------------- ’ ............................................ - -. ___............................. ... 5 B ß N I A B 0 N A M N ET E Pe un an . . Lef 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani O­pdH fi L pflRTIDULUI COH5EP5T Redacția și Administrația Iași Strada, SApișneasa No. 44 JOI 15 IANUARIE 1915 -5­8 fi N 1 AN­UN CI­URI Inscrfl­ ți Rod­anim In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —o— T E L E F O M Mo. 88 O R ===== Comandantul Regimentului XIII Ștefan cel Mare către Doamna Lucia D. Grecianu Stimată Doamnă, Am onoarea de­ a adeveri primirea a 4452 obiece de lână, pe care D-voastră ați avut marea bunătate a le dărui acestui regiment, și numele doamnelor din orașul și județul Iași. Aceste obiecte s-au înregistrat asupra corpului și nu se vor distribui oamenilor, de­cât în cazul unei eventuale mobilizări. Vă rog foarte respectuos, stimată Doamnă, să bine voiți a primi odată cu mulțumirile­­ noastre, pentru prețiosul d-voastră dar, și asigurarea recunoștinței și a respectului nostru. Comandantul Regimentului XIII Ștefan cel Mare Colonel UCID SFATURI RIDICOLE Guvernul recomandă prin zia­rele sale oficioase, rezervă și cum­pătare. El sfătuește pe public să’și coase gura, sau dacă nu, macar să’și cumpănească vorbele, să nu fie expansiv, să’și ascundă gândirea și sentimentele, și se nu riște în momentele actuale nici o apreciere care să cadreze cu aspirațiile neamului nostru. .Statele beligerante zice bună „oară „Viitorul“ sunt ușor deter­­­minate să privească atât rolul „cât și acțiunea eventuală a pu­terilor neutre, numai prin pris­­­ma propriilor lor interese“. „ Tocmai pentru aceasta, repe­tăm, am propovăduit, încă de „de la început, o circumspecțiu­­­ne in vorbe și și acțiuni, „circumspecțiune care este—fără „îndoială—de esența însăși a u­­­nui patriotism luminat și prevă­zător”. Acest lim­bagiu­ dă pe față­ părerea pentru oare­cum menține­rea la înfmit a neutral­ităței, pen­tru care guvernanții luptă din răsputeri. De altfel, de la începutul răz­boiului și până astăzi, guvernul a avut o atitudine care pune în­­tr’o vie lumină intenția sa de a nu face un pas în vederea unei intervenții armate a Rom­âniei, și dovezile in această privință sunt nenumărate. Politica guvernului actual rela­tivă la interesele noastre externe, a debutat cu celebrul consiliu de coroană care a hotărât tatea. De atunci și până neutrali­astăzi, atât­ fazele răsboiului, cât și si­tuația externă au primit schim­bări de acele care nu un nou consiliu meritau dacă de coroană, dar cel puțin o sezisare a par­lamentului asupra evenimentelor în curs, și un aviz al marelui aeropag legal al țărei, asupra a­­titudinei de păstrat. Nimic însă din toate aceste, Guvernul s’au închis într’un mutism continuu, iar consiliul de miniștri și factorii răspunzători nu au putut afla decât, mărun­­țișurile pe care marele cancelar și diplomat, al regatului, d. Ionel Brătianu, au bine­voit să le co­munice profanilor. Ceea ce însamnă, că soarta zi­lei de­­ mâni a neamului­­ romî­­nesc, se găsește croită deja în buzunarul fiului cel mai mare al statuiei,­­iar cetățenilor îngrijo­rați li se recomană circumspec­­tiune in vorbe și inacțiuni. Și se fac aceste recomandați­­uni cetățenilor paralel cu gentile­le își îndatoritoarele servicii pe care guvernul pune totdeauna grabă să le acordă nemților și în special ungurilor. X’a rămas în țara noastră pro­dus care se nu fie cărăbânii nem­ților. Benzină, grâu, cereale de tot felul, au fost cu înlesnire învoite a se transporta peste graniță pen­tru necesitățile dublei alianțe,­ iar ar­mele, munițiile și aurul pe care nemțimea le trimetea turci­lor și bulgarilor, au găsit canal de scurgere prin țara noastră, larg deschisă spre a favoriza interese­le germanismului contra Rusiei, Angliei și Franței. Ce dulce neutralitate !.. După sfaturile guvernului, când un cetățean, ar vroi s­ă-și dea dru­mul ideilor și aspirațiilor lui, dacă ele s'ar întâmpla se fie contra nemțiriei și a ungurimei,—atunci el trebuie să alerge acasă, să în­chidă bine ușile să tragă perde­lele la ferestre și cu glas de șoaptă, se spuie la ureche soției sale și copiilor sfii, ceea ce sim­te el. Frumoase vremuri am ajuns! Un guvern liberal, care-și mai zice și național recomandând ce­tățenilor înăbușirea sentimente­lor,—pentru ca astfel acel guvern, să arate nemțilorj de câtă populari­tate dispune, rămânând cu chipul acesta în bunele grații ale asupri­torilor și barbarilor cari ne-au ro­bit neamul.­­ Dar atitudinea guvernului mai sugerează și alte judicioase ob­servații­, pe care le vom desvolta într-un articol următor. Ceasul României Apropiata intrare în acțiune Sub acest titlu „Le dournal“ în ul­timul său număr, publică următorul articol : Se înmulțesc simptomele unor a­­propiate desfășurări ale conflictului european. Mișcătoarea manifestație franco-română din 9 ianuarie de si­gur că n­u e cea mai puțin caracte­ristică. Ar fi să nu cunoaștem adevărata ei semnificație, dacă am limita-o nu­mai la programul ei,—­•de alt­fel des­tul de vast—de înțelegere între Ro­mânia și Franța. Dar în împrejurările actuale nu mai pot fi demonstrațiuni fără să nu fie de asemenea și mai ales demon­­strațiuni internaționale. De altfel care nu arată totul importanța politică a clipei actuale ? Și președenția șefului celui mai mare corp politic al nos­tru d. Deschanel, și participarea ofi­ cială a reprezentanților cei mai cali­ficați ai guvernului și ai corpului di­plomatic, și căldura înflăcăratelor discursuri stimulate de lirismul unui Richepin și mai mult încă atmosfera unei adunări, în care se simțea cu adevărat trecînd suflul istoriei? Cum ar fi de tentatur de a se lăsa la amețeala acestor simpatii și de a scrie de pe acuma cuvintele definitive pe cari de multă vreme le avem în vîrful peniței. Să știm să așteptăm. Clipa opiniunilor a sunat. Acea a gu­vernului poate va veni și ea în cu­­rînd. Putem să credem afirmația foarte categorică a șefului delegațiunei ro­mâne : „Suntem în ajunul unor eve­nimente foarte grave“, a zis d. Dia­­mandi­ care e mai indicat decît ori­cine să cunoască gîndurile guvernu­lui său. Prezența oficială a d-lui La­­h­o­vary, eminentul ministru al Rom­î­­niei la Paris, adaugă încă la greu­tatea acestor asigurări. Dar toate as­tea sunt încă în viitor. Dar ceea ce este prezent din po­trivă, este destul de satisfăcător, este mărețul avînt, care prinde în brazda Franței. Sentimentul public unanim al tu­­turor națiunilor latine, Italia, s’a asociat și ea,foarte strîns la serbarea de Sîmbâtă, și așa drept să fie. Alusiunele r­epetate era pe care d. Diamandy, le-a făcut cu pri­vire la concursul ar găsi, o justi­­ficațiune îndestulătoare fn generosul sacrificiu al garibaldienilor și al to­varășilor lor din legiunea italiană. Ceva mai mult încă am mai. .tînea pe nici o îndoială, cînd ne amintim că prima etapă a delegațiunei nu a fost la Paris ci la Roma. română. Blo­cul opiniunilor populare este realizat, Uniunea guvernelor, vă veni și ea la rîndul ei. Ori­ce anticipație, nu ar putea decît să compromită mun­ca acelora care, avînd ,responsabili­tatea trebue să aibă de asemenea și libertatea hotărârilor. Să ne păzim de a uita că diplo­mația adversă este activă și perver­să. Nu e de ajuns să proclamăm eșe­cul misiunei d-lui de Bi­elow, pentru a îl educe la neputință, pe acest ma­estru farsor. Comentariile presei ita­liene asupra cuvintelor atribuite d-lui Sassonov, l­e aduc aminte ce nepre­țuită e prudența. De asemenea noi nu trebue să uităm că intervenția R­o­­mîniei depinde de alt­ceva decît de o pregătire a cărei intensificare se desfășură la lumina zilei și de con­diții climaterice pe cari cu ori­cîtă bună­voință nimeni nu le poate grăbi. Citiți declarațiunile pe care un om de stat bulgar le-a făcut, pentru a cere pur și simplu constituirea unei ligi a neutralilor, destul de puterni­că, pentru a-și­­ impune revendicările unuia sau celeilalte dintre belige­rante. Autorul acestei profesiuni de credință, nu este după cum ar ți pu­tea crede un reprezentant al parti­dului austro­fil, ca d. Gh­enadieff de pildă. Nu. Este leaderul unuia din partidele celei mai favorabile Rusiei, al celui, care numntră cei mai reprezentanți în Sobranie, șeful multi de­mocrat d. Malinoff .,Ab uuo disce onnes.“ Iată ceea ce lămurește pe deplin mărețul apel, lansat de d. Deschanel, pentru înțelegerea balcanicilor. Cu o mare prevedere, ca autoritatea unei înalte funcțiuni și cu strălucirea unei puternice eloquențe, președintele Ca­merei a semnalat punctul hotărîtor. Ora Romîniei va fi ora înțelegerei reale a balcanicilor. —V—ococ--------- 9000 obiele sau dat de către ieșence, regimentelor de Infanterie și Cavalerie din Iași. 2000 obiele mai sunt necesare pentru ca fie­care soldat din garnizoana noastră să aibă părechea lui de obiele de lână. Ofrandele se vor trimite str. Ca­rol No. 24. La administrația statului nos­tru­, se găsește de vânzare ultima lucrare a defunctului publicist ba­sarabean, Dumitru C. Moruzzi „Moar­tea lui Cain“. Prețul 4 lei. Informații Ministerul instrucției publice a hotărât ca in anul acesta confe­rințele școlare să se fie intre 1—10 Martie. In vederea ținerii conferințelor școlare anuale, consiliul de inspec­tori se va întruni în cursul săp­­tămânei viitoare, când va alcătui programul chestiunilor ce urmea­ză a fi aduse în discuție. Mai mulți cetitori ne roagă să intervenim pe lângă comitetul or­ganizator al reprezentației de la Teatrul Național, care va avea loc în sara zilei de 23 Ianuarie, în beneficiul Coloniei școlare, pentru ca că schimbe piesa „PUIȘORI”, cu altă piesă, de­oare­ce s’a mai jucat de mai multe ori până astăzi sus zisa piesă. Cetitorii cred că, comitetul Colo­niei școlare va schimba piesa, cu una nouă care nu s’a mai jucat până’n prezent sau, s’a jucat oda­tă sau de două ori, pentru ca să poată participa cu plăcere. D-ra Virginia Pom­pic licențiată de la facultatea de litere din Iași, a fost numită profesoară cu titlul definitiv în învățământul secundar al fetelor din orașul București. Direcția viticolă din ministerul a­­griculturei și domeniilor a dat un comunicat, către societățile viticole și către viticultori, prin care le aduce la cunoștință, că în anul acesta din cauza greutăților de import și export, nu le va mai putea pune la dispozi­ție viță portaltoi, sau vițe americane. Profesorul L. E. Sinigaglia fi adre­sat Președintelui Clubului democrat din localitate­ următoarea scr­isoare : Domnide Președinte. Deoarrece se tolerează în Clubul domniei­ voastre, din care până astăzi am făcut parte, un individ car­e în public a declarat că „Italia este o țară cu două fețe, o țară de șor­­tici (!), vă rog să primiți demisiunea mea de membrux din Clubul conser­vator democrat. Ca italian de origină, nu voi sufe­ri niciodată ca cineva să insulte pe mama m­ea firească, iar insultătorul își va primi la timp răsplata. Ca Ro­mân de adopțiune, servesc de treizeci de ani noua mea patrie cu desăvâr­șita credință și ca un fiu devotat. Numai atunci când Italia—cea ce nu se poate—ar fi într’o zi potrivnică României, numai atunci, cu inima sîn­­gerândă, voi spune: România înf­­ipte de toate­­ și pe ea singură o voi apăra. Primiți, Domnule Președinte, încre­­dințar­ea considerațiunei mele. Iași, 13 ianuarie 1915. L. Sinigaglia. ECOU. — Singurul local cu tot felul de coloniale de cea mai superioară calitate e. Magazinul dr. I. Mano­­lescu mutat de la Sf. Dumitru, str Lăpușneanu 41 vis-a-vis de cofetăria Funiak. Prețuri reduse și serviciul conștiincios. Pe lângă coloniale, se servesc în fiecare zi, cele mai bune aperitive și gustări. De la Societatea de Gimnastică In seara zilei de 31 Ianuarie va a­­vea loc mult așteptatul Bal Mascat Costumat al Societăței de Gimnastică. sf* Întreg comitetul societăței de gim­nastică e în mare febrilitate din ziua când s’a fixat Balul Mascat pentru seara de 31 Ianuarie. Se prevede un succes grandios. * Costume pentru Balul Mascat Cos­tumat din ziua de 31 Ianuarie dat de către Societatea de Gimnastică, se pot procura de la Teatrul Național sau de la Societate. A sosit o prea frumoasă colecție de măști. D. colonel Tulea, comandantul reg. 4, artilerie a fost ori în localitate, în interes de serviciu. s-*na -*X2Morse­*mmKJKMM*’jj*shutLv%*vmnni*pM­w» —­—1M————— Procesele la Curtea cu Juri iată lista proceselor care se vor judeca de către Curtea cu Juri din Iași, din această sesiune, care va în­cepe mâni 15 Ianuarie. 15 Ianuarie 1915.—Gh. Vișan, D. Iordach­e Lucan, Ruba Hurmuz, Cost. Stan, contopiri de pedepse. W Ianuarie, 1915.—Cost. Rubu și Maria Iartagan, pentru tâlhărie și C. Botez, calomnie prin presă. 17 ianuarie 1915.—Gh. Lupașcu și Ștefan lonescu, tâlhărie. 19 ianuarie 1915.—Ștefan lonescu atentat pudoare, Petru Iliescu ca­lomnie presă. 20 ianuarie 1915.—Vasile Chiruță zis Burlacu, dare de foc, Petru Iliescu calomnie presă. 21 Ianuarie.—1915 Ion Berariu, tâlhărie, 22 Ianuarie 1915.— Gh. Arghir, omor săvârșit dar ne­izbutit. La concertul care a avut loc in Capitală, Dumineca trecută, în fo­losul școalei italiene, —concert pus sub patronajul d-lui Fasciotti, mi­nistrul Italiei, a dat­ bine­voitorul concurs și d-ra Maghera Barberis, fiica fostului nostru concetățean, d. inginer Giuseppe Barberis. Iată ce cetim în „ Universul“ de eri, privitor la d-ra Barberis, care este una din distinsele eleve ale cunoscutului profesor din Capitală Er. Ngr­ice: „Un talent în vădită desvoltare este d­ra ft­. Barberis, o fire muzicală și o pianistă care dă frumoase speranțe pen­tru viitor. Felul cum a interpretat suc­cesiv „Fileuse“ de Mendelssohn, „Mi­­nuello“ de Stavenhagen și un dificil vals de Chopin, a vădit serioase studii fă­cute cu profesorul Er. Nazice. Tehnica consolidată, tușeul fin, variat, frazaria corectă, graduala desvoltare a tematicei și mai ales simțul muzicalităței, sa­u­ atâtea calități cari s’au vădit la tânăra și simpatica pianistă. Aplauze și flori au răsplătit-o pentru interpretarea sa“. Sala Sidoli.—In astă seară Mercuri 14 Ianuarie va avea loc o mare re­prezentație cinematografică cu pro­gram­ nou, de remar­cat: Lacrimile ertărei, măreață dramă sentimentală în 3 acte, inter­pr­etează absolut întreaga desfășurare și în ro­lul principal apare D-ra Gabrielle Robine. In pr­ogram se mai cuprinde: Escursiuni pitor­ești în Anglii* — Comedii splendide etc. Cinema Modern Piața Unirei (lânga berăria Azuga).—In astă sara Moi’curi 14 Ianuarie va avea lor o mare x**­­prezentație cinematografică, de re­levat : Curtezana Voalată (Misterele exi­laților” Ruși), mare dramă senzațională modernă din viața exilaților și nihi- eștilor ruși. Programul mai cuprinde diferite comedii, vederi de pe natură etc. Peste program: Din războiul eu­ropean. A­t­r­a­g­e fix at­ențiunea d-lui prefect de poliție asupra operațiuni­lor pe care le săvârșesc pe la ro­hnrce cu bieții țărani, unii cămătari și precupeți evrei. La­­ 16 ianuartie ora 9 sala va a­­vea loc reprezentație cinematografică dată de Centrul studențesc Iași în sala „Sidoli“, pentru ajutorarea Bu­covinenilor refugiați la noi. Onor public e rugat să ia parte. Epoism—Vinuri indigene roș și alb, de o calitate cu totul superioa­ră se găsesc de vînzare, în sticle în­fundate, la d. Albert Reșcanu Pia­ța Unirei No. 7 Iași. Ori­ce cum­părător a acestor vinuri a rămas pe deplin mulțumit de bunătatea lor. A se încerca pentru convingere. Doctor Aspasia Severin Specialistă din Paris in boli de femei și faceri Consultații între 1—4 p. m. Strada Lăpușneanu No. Ift.

Next