Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)
1914-10-14 / nr. 213
ANUL XXII No. 2135 BANI A BON A ° M NETE Pe an an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA ll-a On 6 fi H dl PARTIDULUI COOSEPST Redacțiai Administrația Iași Strada lăpișneanu No. 44 MARTI 14 OCTOMBRIE 1914 -5 BBNI ft NUNCIU R I f/sst&rd; ș8 R&clama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. —o— TELEF’ON-Mo, 88 O R '■=== -----------ODODO----------- D. Sturdza, fostul șef al partidului liberal, dacă n'a fost fericit Intotdeauna in alegerea termenilor cu care voia să caracterizeze un om sau o situație, in privința d-lui Take Ionescu, n’a greșit. Pe actualul șef al grupărei democratice, ale căruia tribulațiuni politice D. Sturdza le cunoștea, l’a numit într’un moment de frumoasă inspirație, Belzebut D-l Ionescu, căruia și d-l N. Filipescu, i-a făcut un portret clasic, și care cuprinde toate liniile sufletești și fizice ale lui Belzebut, cum ni’l închipuim, nu-și dezminte cu nimic firea. Toate mijloacele diabolești, pentru a-și putea ajunge ținta care-i formează crezul politic, nu sînt neglijate. Calomnia, intriga, ura sub toate nuanțele ei manifeste, sînt pe rînd puse la ’ncercare.. Visul politic se știe: șefia partidulu conservator. Ori, cum astăzi și pentru viitor această chestiune e ridată, și cum știut e că d-l Marghiloman, este șeful necontestat al acestui partid, și cum, odată cu chestiunea aceasta rezolvată, i se duc foarte multe din speranțele-i viitoare, nu mai poate de furie. A încercat și încearcă, și prin ziarele sale, ca și prin cele lăturalnice unde are trecere, să strecure tot felul de afirmațiuni. Calomniază, intrighează, insinuiază, doar va prinde ceva din tot ceia ce afirmă pentru ca astfel să 'și poată croi,crede d-sa, printre membrii partidului conservator cîțiva aderenți părerilor d-sale. Nu mai încetează de un timp cu laudele pentru d l N. Filipescu. Nu mai contenește cu părerea-i în politica externă, socotind să-și refacă virginitatea. Nimeni nu’l mai crede. Lauda d-lui Take Ionescu, este un cercificat de care nu se va servi niciodată N. Filipescu. Ea-i mai usturătoare decit cea mai mare insultă. Părerea in politica externă, nu-i aparține. Este a altcuiva, și acum vrea s’o speculeze pentru ca să'l seducă. Seducțiuni de diavol. Afirmațiunile pe cari le strecoară pe socoteala d-lui Marghiloman, n’au trecere nicăiri. Fie cine cînd se citește, se știe de unde și de la cine provin, și trece înainte. Cînd era mai tînăr și încă membru al partidului conservator, toate trucurile erau luate drept manifestațiuni ale unui talent politic. De aceia pîn’la un punct a și fost tolerat. Cu cît s’a dezvoltat însă, apucăturile i-au crescut. Ele au început fi cunoscute, cînd au devenit periculoase partidului și partidul nu l-a mai îngăduit. Din Aghiuță, care putea să devie folositor dacă era cu pretențiuni nivelului puterilor sale și se forma la școala politică a partidului, a ajuns Belzebut cînd a mai crescut, cum l'a botezat D. Sturdza și cum l’a descris N. Filipescu. Așa încît acum cînd d. Take Ionescu pornește o campanie, se știe ca-i egoistă și se știe că are drept scop dărîmarea acelora pe cari ’i crede piedică sieși. Nici odată un scop mai înalt, și nici odată un mobil mai cinstit. Belzebut curat Acum cînd toate încordările oricărui român, fie chiar și ale celui din urmă, trebue să fie îndreptate în spre chestiunea cea mare care ne privește pe toți, d-l Take Ionescu se gîndește cum ar putea lovi în cutare om politic, cum ar putea compromite pe altul și cum s’ar putea înălța pe dinsul, pentru ca odată ajuns să facă ce-a mai făcut mai D-sa socoate că oamenii nu-l cunosc și încearcă aceleași mijloace. De data aceasta a dat greș. Tactica d-sale e cunoscută, și i se poate ținea pept cu succes. R. fi-miE Norocului Take De-un timp se zvonește Că Take și croește Un anume drum Și, cu socoteală, Face primeneală In partid acum. Chiar găsi măsura Cu „adunătura“ Să fie de-acord Și, spre-a ’i face cheful, 1 k A 1 eou—subșeful, L’a dat peste bord. .Dar Take se pare Că ’n ori ce ’ntîmplare E om cu noroc. Bine nu apucă Unul să se ducă Și-altul vine ’n loc. Dovadă-s jurațiile cu democrații Sunt tot de-un fason Căci se concertară Și le achitară Pe Pantelimon. 13 Octombrie 1914 Sir Arde-I BELZEBUTI Dumitru C. Moruzzi La Iași s’a stins din viață un suflet ales de român, un duios povestitor al vremurilor trecute, unul dintre puținii din „lumea vechie“, care a știut să eternizeze în neperitoare scrieri o întreagă și prețioasă epocă aproape necercetată pănă astăzi, s’a stîns din viață bătrânul publicist Dumitru Moruzzi, nu afiut să trăiască altfel de cum a trăit și să aibă un alt sfîrșit decît acela pe care l’a avut. Vlăstar de viță domnească, basarabeanul Dumitru Moruzzi pe care vînturile unor vremuri vitrege și iubirea de neam l’au mînat pe plaiurile Moldovei libere, a închis pentru vecie ochii într’o căsuță scundă, sărăcăcioasă și umedă din mahalaua Tatarașului, surd și paralitic, după o viață de amară pribegie și ani de cumplită mizerie. Acolo, în căsuța ceia scundă și sărăcăcioasă, bătrînul desmoștenit al soartei, cu sufletul rînit, de decepții, dar împăcat de gîndul lui curat și munca cinstită a unei vieți, și-a adunat cu rîvnă întreaga lui comoară de amintiri și clipe trăite, reminiscențe scumpe, căci nu erau numai ale lui, dar ale unui neam întreg. Le-a adunat cu smerenie, ca pe boabele unui sfînt talisman încredințat lui spre păstrare, reconstituind cu ele o viață dispărută aproape fără urme, alcătuind o operă fără care ar fi rămas de-a pururi un gol, aproape cu neputință de umplut, în istoria socială a Moldovei și Basarabiei. In cele două lucrări ale sale, „ înstrăinații“ și „Pribegi în țară rîpită“, fie care capitol e o pagină de istorie, fiecare pasagiu imaginea fidelă a unor zile apuse, isvor nesecat de documente, de care nu se va mai putea lipsi nimeni care ar voi să studieze viața socială a Moldovei dintre 1850—1870, perioadă plină de prefaceri,—și de a cărei fizionomie intimă, aveam pănă astăzi atît de puține date. Forma în care le-a redat, rămâne și ea ca un prețios document al timpului, căci nu de la mulți ne-a fost dat să auzim o limba de un arhaism mai dulce, mai frumos și mai curat, ca graiul sfătos și plin de duioșie ai acestui bătrîn moldovan. Sufletul pe care Dumitru Moruzzi l-a pus în opera lui, e acela al omului care și-a făcut din durerile neamului și amintirile străbune singura lui religie, al artistului care și-a făcut din ele singura lui inspirație. Cine a cetit „Pribegii“ fără ca să-i picure o lacrimă pe paginele în care inundă din sufletul lui Dimitrie Moruzzi durerea Basarabiei răpite, acela nu e moldovean. ...„Și curge, curge Nistrul românilor, pe acele locuri, întunecat sub soare de stîncele uriașe, de frunzișurile copacilor, înluminate abia pe alocarea de vre-o spărtură de mal... ...„Prăpastie, amețitoare și tu apă atît de adîncă și vijelioasă ! De ce nu v’ați păstrat aceleași înălțimi și aceleași adîncuri de la isvor și pînă la mare? Poate că Prutul nu v’ar fi luat atuncea locul, hotărnicind nu două neamuri, precum o faceți voi și astăzi, ci numai două țări“... ...„Fi vor și astăzi codrii Orheiului așa de frumoși? Ori mirezmele rusești vor fi covîrșit mirosul de toporași, lăcrămioare și mintă, alungind și cucul și privighitoarea ?... „Dar nu se poate!“ „Trec domniile și stăpînirile, trec năvălirile și năvălitorii, trece și securea prin codrii de stejar. Trei lucruri nu trec nici odată : locurile, limba și vlaga unui neam“... De cite ori n’am surprins în colțul genelor bătrînilor mei,—rude și prieteni din Basarabia, furisindu-se cite o lacrimă sau cîte un suspin întretăindu-le respirarea, cînd în nopțile lungi de iarnă, le ceteam rîndurile acestea din cartea lui Moruzzi pe care le-o aducem ca pe cel mai frumos dar ce la puteam aduce și de cîte ori eu însumi nu le-am citit cu buzele tremurînde!.. Și autorul acestor comori menite odată să electrizeze și să trezească conștiința națională a două milioane de moldoveni, și-a tipărit, cărțile prin subscripții făcute de cîțiva inimoși, și le-a vîndut cu cheta, a trăit aproape din milă și a murit în mizerie. ...Că suntem iefteni în recunoștință și glorificare postumă, o.. asta o știu. Să lăsăm însă generațiilor viitoare, acelora cari nu sunt într’u nimica vinovate înaintea memoriei sale, să le lăsăm lor dreptul ca să-i aducă tot prinosul de laudă pe care îl merită.Ingrata generație actuală însă,— din care n’au voit să-l cunoască nici acei cari erau datori să 1 cunoască,— să se dea la o parte. Osanalele ei postume ar însemna cea mai nemernică profanare fața de bătrînul prigonit al vremei, care s’a sfîrșit îngînînd cuvintele cu cari și’a încheiat „Pribegii“ : . „ Fine aer îmbălsămat al țârei mele de-mi spală toate întinările lumești, vine soare strălucitor al Moldovei de’mi, luminează sufletul curățit acuma, ducîndu-l pe razele tale, pănă’n raiul unde se odihnesc iubitorii de neam !... București 13 Octombrie 1914 Raul Crăciun ------------î- cod «30 -i------------. Inmormântarea lui Dim. G. Moruzzi Era la ora 5 p. m., cu o deosebită pompă religioasă, s-a făcut înhumarea rămășiților pămîntești ale regretatului publicist, Dim. C. Moruzzi, încă de la ora 1 multă lume,compusă în majoritate din prieteni și admiratori ai defunctului, se adunase la locuința dispărutului scriitor, în str. Vasile Lupu 74. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Alexie Craioveanul asistat de păr. protoereu Țincoca și alți câțiva preoți. O companie din reg. 13 Ștefan cel Mare în frunte cu muzica regimentului, a dat onorurile cuvenite, regretatul dispărut fiind decorat cu „Steaua Romîniei“. La ora 3 luna, cortegiul a pornit de la locuința defunctului, parcurgând străzile Vasile Lupu, Albă, Tg. Cucului și Eternitate. In tot timpul cortegiul a fost urmat de corul Seminarului „Veniamin“, de mulțime de lume, de prin părțile Tătărașului, de studenți universitari, de membri ai partidului naționalist și de mulți admiratori și prieteni ai defunctului publicist. In asistență remarc pe d-nii: Const. Meissner, Alex. Stroia, A. C. Cuza, A. B. Brandia, d-na și dl. Anibal Ciurea, Rudolf Suțu, State Dragomir, Moruzi, C. Toma, dr. C. Șumuleanu, I Ursu, Virgil Hulban, colonel dr. Bălăceanu, Carpus, d-na și d-rele Hulubei, dl. Val. Hulubei, Eugen Revent, Gr. Stratin, Șt. Petrovici, P. Nițescu, Grigorescu, Al. Ionescu, dr. Lambrior, dr. Tănăsescu, Victor Iamandi, Roșculescu etc. Pe coșciug erau depuse mai multe coroane și jerbe de flori. La cimitir a vorbit d. prof. Alex. C. Cuza, arătând meritele defunctului publicist. Informații Ministerul instrucției publice a luat dispoziția ca in ziua de mâni Marți 14 Octombrie, Cuvioasa Paraschiva, toate școalele din țară. In afară de școalele din Iași să țină cursuri, D-ra Minodora Deseanu se numește pe ziua de I Noembrie maestră cu titlu provizoriu la catedra de desemn și caligrafii de la școala profesională de fete din Slatina. Joi noaptea a încetat din viață în locuința ei din mănăstirea Agapia, Principesa Raluca Grigore Sturdza. Defuncta și-a lăsat partea cea mai mare din avere în scopuri de binefacere. înmormântarea s’a făcut ori Duminică. Vicarul Mitropoliei din Iași și multă lume distinsă a plecat la mănăstire pentru a asista la înmormântare. Marți 14 Octombrie, ora lorum, va avea lor serbarea salonului societăței Clerului din Iași „Binefacerea“ la biserica Cuvioasa Paraschiva de sus și în urmă la părintele econom Gh. Carp, unde se va ținea ședințe. La ordinea zilei: 1. Raportul comitetului și al comisiei de control pentru anul financiar a societății pe anul 1913—1914. 1. Alegerea Comitetului pe anul 1914—1915. 3. Alegerea comisiei de control 1914- 1915. 4. Votarea budgetului 1914—1915. Suntem în măsură a anunța că d. căpitan Paladi, bine cunoscutul nostru concetățean și-a dat dat demisiunea din clubul takist local. Mare zarvă în clubul d-lui Bădărău pe chestia gazetei. Cei mai mulți membri sunt revoltați de modul cum este redactată „Opinia“ și mai cu seamă de atitudinea ce i se imprimă, atitudine contrarie majorităței clubului. E vorba de decapitarea lui Blumenberg. Foarte mulți credincioși au luat parte astăzi dimineață, la slujba de la Mitropolie, în vederea zilei de mâni Cuvioasa Paraschiva. Aprovizionarea în Bucovina Partea de jos a Bucovinei duce, din cauza întreruperii comunicațiunii spre nord, mare lipsă în unele soiuri de alimente. In deosebi făina de grâu, fiind în România exportul oprit, se urcase la prețul de 60 bani kg. Petrolul lampant, benzina și motorina, atât de trebuincioase morilor și uzinelor electrice, nu se pot furnisa, decât numai în România, terenele petrolifere din Galiția aflându-se în mijlocul câmpului de luptă. A fost un frumos act de generozitate a Guvernului Român că a îngăduit pentru ajutorarea populațiunii nevoiașe în aproprierea frontierelor exportul de făină în cantități de câte 10 kg. Populațiunea Bucovinei va rămânea mulțămitoare harnicului prefect al județului Botoșani, d-lui Dr. Goilav, care din motive de umanitate l’a însărcinat să exopereze la guvenul din București aceste înlesniri. D. dr. Stenner a confiscat 6 butoaie cu pește sărat stricat și 50 cutii de ruși stricați, de de la comerciantul Jean Rosenberg din str. Ștefan cel Mare No. 60. O întrunire a avut loc ezi la ora 10 dim. la „Centrul Studențesc“, în str. Sf. Sava, cu care ocazie s’a luat cunoștință de de demiterea vechiului comitet diriguitor și s’a ales o comisiune compusă din 4 studenți, care să se ocupe cu verificările necesare. Gimpuri de medicim—Concursul de medici secundari, specialitatea medicină internă, s’a terminat eri. Au reușit d-nii d-rn: Michiu, Ornstein, Nubert, d-rele Ioan și Ispir. Comisiunea a fost compusă din d-nii prof. dr. Alex. Bacaloglu, președinte, și d-rii Carnabel, Lambrior, Mârzescu și Apoteker, membri. * * * Astăzi a început la spitalul Sf. Spiridon concursul de medic primar de chirurgie, pentru spitalul din Bârlad. Candidează d-nii d-ri : Vrânceanu, Savini și Steiner. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii profesorii d-rii Bejan și Jianu și d. dr. Ștefănescu-Galați. D. prof. dr. V. Negel este delegatul ministerului.* * * Tot astăzi a început și concursul de medici secundari de Chirurgie. Candidează d-nii d-rn Bazgan și Rașcanu. Comisinea examinatoare se compune din d. prof. dr. I. Tănăsescu și Buteanu. D. dr. Carnabel este delegatul ministerului. Eri s’a reîntors în localitate, după o absență de 3 ani, d. Vasile Cocir, profesor la școala comercială superioară din localitate. D-sa a utilizat acest interval pentru studii în Franța și Anglia. Acuma d-sa s’a reîntors din Londra. Fiind văzut de un redactor al ziarului nostru, d. Cocuz i’a declarat că se reîntoarce in Londra și a trecut prin Dieppe—Baris— Marsilia și că e entusiasmat de modul cum luptă Francejii și Englejii, de ale căror succese finale nu mai încape nici o îndoială. Situația francejilor e admirabilă, iar cu privire la engleji, d-sa declară că nu s’ar fi așteptat niciodată la atât entusiasm. Recrutările în Anglia și în colonii se fac în mod extraordinar. Chiar zilele acestea englezii ar fi pus pe câmpul de luptă o nouă armată de 400.000 oameni și sunt deciși să țină răsboiul un timp cât de îndelungat, pănă vor asigura succesul final. In ceia ce privește acțiunea flotei engleze, ea și-a asigurat libera acțiune pe toate mările. Flota germană e blocată în Marea Baltică, iar cele câteva vase germane ce se ascund pe la Sud, vor fi în curând capturate. Asemenea germanii și austriacii nu mai au acces pe la Adriatică, deoarece și aci au fost blocați, termină d. profesor Cocuz. Cu acceleratul de astăzi dimineață, s’a reînors din Capitală, d. Z. A. Orecianu. -----------QOOC-----------