Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)
1914-11-25 / nr. 249
v 4 "1- — ANUL XXII No. 249 5 BANI ABONAMNETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an ,10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA ll a MARTI 25 NOEMBRIE 1914 -5 BANI fl HUNCIUR 1 Incerții și Sindama In pagina a 2-a rândul 1 lsu In pagina a 3 -a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b ORGAN fii PARTIDULUI CONSERMOR Riâacția, ji Administrația Iași Strada Lipașasasn No. 44 —o— T EL Z F U M Mo. S3 Medio stai virtus După curentele războinice din țară, pînă acum Romînia trebuia să fie pe cîmpurile de luptă. In instinctul de conservare neamul nostru și-a găsit o sfătuire înțeleaptă, care i-a dictat linia de purtare. Prudența, mama înțelepciunii, a arătat și celor mai entuiaști dintre noi că peste limita care duce la mîntuire, nu trebue să trecem. Unii dintre noi au pregătit sufletește țara, pentru ca pe flăcăii noștri să-i găsească primejdia, cu inimile oțelite. Iar alții în tot timpul au veghiat și veghiază ca să găsească momentul prielnic cînd trebue să intervenim ca să ne realizăm ghidul cel mare. E o cale mijlocie, care nici o dată nu trebue părăsită, fiind-că nu ea de cele mai multe ori stă puterea, curajul adevărat, acea virtute care asigură succesul. Romanul are o vorbă, extrasă din experiență îndelungată, graba strică treaba. Dacă ne-am fi grăbit, fără să fi cumpenit bine gîndul, fără să fi analizat toate cauzele pînă 'n cele mai mici ale lor efecte, ne-am fi irosit puterile, așa de necesare pentru momentul hotăritor, care, după situațiunea de pe cîmpurile de luptă, e încă departe. Aceasta insă nu ne 'mpedecă să nu continuăm a ne oțeli sufletele, și nici să nu stăm de veghe zi și noapte la focul care s’a aprins la hotarele noastre, încălcate pe rînd, de cei cari acum se luptă între dînșii,— parcă ele cele d’intsii dau poruncă gîndului cel bun, să ne stea pară hotărîrilor ce vom lua. Ele știu, cum au fost nesocotite, cînd n’am fost in stare să ne bizuim pe puterile noastre. Ele știu că numai datorită multei chibzuinți înțelepciunii voevozilor ca și brațului nostru ostășesc, au putut să ajungă măcar așa cum sunt, pînă ’n zilele noastre. Intre vecinii noștri, lacomi și puternici, ar fi fost o nebunie să fi căutat scăparea numai în brațul nostru. Ne-a trebuit și multă chibzuință. Spiritul luminat și străvăzător al romînului, așa de bine cunoscut in diplomația trecutului nostru politic, pe care ni l’au transmis cronicarii noștri, fac dovada spuselor noastre. In această cale mijlocie, ne-am găsit salvarea în trecut. Tot ea trebue să ne servească de călăuză și astăzi. Această așezare așa de luminoasă a cugetului, e una din avuțiile sufletești ale străbunilor noștri, pe care ni le-a transmis și nouă. Ori ce exagerare emoțională a noțiunii „datorie către patrie“, conduce nu la realizarea mai grabnică, dar la întîrzierea desâvîrșirii gîndului nostru de fiecare zi. Să ne fie dar călăuză avutul sufletesc, pe care 1 avem din străbuni. Medic stat virtus. D. Războiul va fi lung Franța a chemat acum sub arme, două clase de recruți și după cum se spune, mai păstrează încă în rezervă o armată de 700 până la 800 mii de oameni, care nu au intrat până azi in foc.Germania de asemenea instruește în cazărmi, două nouă clase de recruți, în timp ce Rusia a convocat sub arme opt contingente proaspete și nu trebue să uităm pregătirile extraordinare ale Angliei, care în cursul anului 1915 va avea două milioane de soldași gata de luptă. Iar pe când Austro-Ungaria face sforțări gigantice, alte puteri se pregătesc să intre în luptă și numai aceste fapte simt singure suficiente, spre a ne dovedi cat de lung va fi războiul actual. ------oocnoo----- Informații Cu acceleratul din astă seară, d. D. R. Grecianu pleacă în Capitală, spre a lua parte la ședințele Camerei, care se redeschid de mâni. Marți. Pe ziua de mâni 25 Noembrie, sunt chemați la depozitele de recrutare respective, toți tinerii scutiți, reformați și dispensați, în vederea vizei libretelor lor și care pănă în prezent nu au regulat cu plata taxelor milittare, la care au fost impuși. # Cercul „ Analelor “ Secției Iași contionându-și activitatea anunțată zilele trecute, va începe în cursul săptămănei viitoare, seria conferințelor prin diferitele orașe din țară. II. dr. G. Bogdan va face Sâmbătă 6 Decembrie o conferință la Galați, iar Duminecă 7 Decembrie la Brăila. Cornet Sfînta Ecaterina — Marți 25 Noembrie — Doamna Catinca Boerescu, d-na Ecaterina Donici, d-na Ecaterina dr. Missir, d-na Ecaterina D. Militeanu (Focșani), d-na Ținea Teodosieff Cantacuzino, d-na Ecaterina Crivăț, d-na Ecaterina Starostescu, d-na Ecaterina Vas. Negruzzi, d-na Ecaterina Racovitză, d-na Ecaterina Tulbure, d-na Ecaterina Stratilescu, d-na Ecaterina Ulrich, d-na Ecaterina Velciu, d-na Ecaterina dr. Iuliana, d-na Ecaterina Iuliana, d-na Ecaterina V. Timuș (Botoșani) etc. Domnișoarele: Ketty Râșcanu, Ecaterina Popovici, Ecaterina Dospinescu etc. De la Prefectura de Județ, ni s’a comunicat Sâmbătă seara, după apariția ediției a doua a ziarului nostru, cum că vizita misiunei italiană, anunțată că va sosi în Iași, s’a contramandat. Credem a ști că numărul va goanelor de fasole, admise la exportarea în Turcia, contra schimbului de vagoane cu untdelemn, măsline și orez, se cifrează la 40 Imbecilii de la ziarul „Acțiunea“ a d-lui Victor Ionescu, anunță că, imediat ce prințul Trubetzkoe a sosit în Capitală, s’a dus direct la d... Take Ionescu. Țineți-vă râsul. Un contabil se cântă de urgență pentru „Magazinul Englez“ din str. Lăpușneanu 89. Ofertele a se adresa în scris. Se desminte informația că bolnavul rus internat la secția d-lui prof. dr. Negel și care a murit zilele trecute, are un colonel din armata rusă, rânit în Galiția. Decedatul nu era decât un simplu funcționar de la vama din Chișinău. Membrii Camerei de Comerț se vor întruni joi la ora 3 p. m. Parchetul din localitate face cercetări cu privire la grava învinuire ce se aduce farmacistului I. Rotbard, din str. I. G. Brătianu, care constă în aceia că din imprudența asistentului de la această farmacie s’a otrăvit femeia Maria Svorișteanu din str. Țicăul de Jos No. 1. Iată cum s’a petrecut acest grav fapt, care a costat viața unei femei. Acum două săptămâni numita s’a dus la farmacia Rotbard din Piața Sf. Spiridon, unde a cerut un praf de sare amară, asistentul însă din imprudență i-a dat un praf cu o substanță otrăvitoare, care fiind luat de Maria Svorișteanu în ziua de Joi 20 core i-a provocat imediat moartea. Pe urma acestei nefericite femei rămâne doi copii. Trebue de amintit că nu este pentru prima dată când la farmacia Rotbard se remarcă asemenea neglijențe fatale pentru viața publicului. Faptul vedem că este de o gravitate excepțională și datoria Parchetului este de a interveni cu cea mai mare energie. In congresul femeilor ortodoxe Române care s’a ținut ori și alaltă ori la București, au luat parte din partea societăței ortodoxe din Iași d-nele: Elena Meissner, Aspasia Râșcanu, dr. T. Neculau, d-ra Livescu și Sf. Sa Econom I. Țincocea, protoereul județului nostru. Doamnele și domnii doctori în medicină, farmaciști, dentiști, precum și domnișoarele și domnii studenți în medicină, cari nu fac parte din nici un element al armatei, sânt cu stăruință rugați a trimită serviciului sanitar al orașului (medicul șef) adresele lor exacte (strada și No.), până în 24 ore. Pentru doctori în medicină e nevoe a se precisa și specialitatea. Societatea germanilor din Iași în ședința ei generală de eri seară, a hotărât să transmită tot fondul ei disponilbil pentru „Crucea Roșie“ a puterilor aliate centrale. Eri a sosit cu automobilul la Oltenița, d. Titu Maiorescu, fost prim ministru conservator. D-sa a vizitat portul și a trecut și la Turtucaia. Membrii cercului de studii conservatoare s-au întrunit eri d. a. în localul clubului conservator sub președenția d-lui Const. Argentoianu. Discuțiile urmate în ședința de oli au fost privitoare la ținerea primelor conferințe și la fixarea subiectelor. S’a hotărât ca în fiecare Joi la orele 5 d. a. se ție conferințe publice. Prima conferință se va ține Joi 27 Noembrie, la orele 5 d. a. și va vorbi d. Const. Argentoianu despre: „Anii 1907—1912. Joi 4 Decembrie va vorbi d. H. Săulescu despre: „Chestia strâmtorilor. Joi 11 Decembrie va vorbi d. D. Barposchi despre: „Dreptul internațional în 1914“. Joi 18 Decembrie va vorbi d. profesor S. Mehedinți, care urmează a-și anunța subiectul. * După fixarea conferințelor de mai sus, membrii cercului au hotărât ca prima masă comună și care urmează a fi prezidată de d. Al. Marghiloman, să aibă loc Sâmbătă 29 Noembrie la orele 9 seara, în sala Bulevard. Un statistician făcând socoteli asupra pierderilor în războiu, constată că în termen mediu în fiecare zi 80 mii de soldați devin incapabili de luptă. Socotind că numărul soldaților e de 35 milioane, conchide că războiul va ține un an și jumătate. Principele Trubetzkoi însoțit de d. Poklewsky ministrul Rusiei la noi, au făcut azi o vizită d-lui Al. Marghiloman, șeful partidului conservator. D-na Zaharescu Natalia, institutoare la școala N-rul 2 de băeți din Iași, a fost numită la școala N-rul 8 de băeți din acelaș oraș, pe ziua de 1 Decembrie. D-na Vasiliu Eliza, institutoare, de la școala N-rul 10 de fete din Iași, a fost mutată la școala N-rul 2 de băeți din acelaș oraș, în locul d-nei Zaharescu Natalia. APEL către femeile din Iași Soldații din garnizoana Iașului, având nevoe de a fi pregătiți pentru orice eventualitate, și fiindcă ne aflăm in ajunul unei ierni care amenință a fi riguroasă, fac un apel călduros la inima tuturor femeilor din Iași, pentru a veni în ajutorul ostașilor noștri, trimițândumi cât mai în grabă, cel puțin cite o pereche obiele de lână sau de barbet, in mărime de 40 cent. pe 50 cent. și pe care le voi remite autorităților militare respectiva, publicând tot odată numele donatoarelor. Lupa Dini Grecianu Strada Carol 42 Pe Dunărea au trecut ieri noapte transporturi rusești cu munițiuni pentru Serbia. Cât privește zvonul răspândit că ar fi trecut și trupe in număr însemnată acesta e lipsit cu totul de temeiu. La 12 Decembrie va avea loc la Epitropia Sf. Spiridon, serbarea hramului acestei Case de binefacere. Serbarea va consista dint’un impunător serviciu religios și din o dare de sumă anuală a aceste Case, de către unul din epitropi ei. Consiliul facultăței de științi se va întruni joi la ora 5 sara. Un mare număr de familii rusești au trecut ori prin orașul nostru. Cazurile de febră tifoidă în orașul nostru sunt în descreștere. Brevet Regal Român, Scară Spirală Dublă, ce se poate construi din toate metalele obișnuite în construcție. Se vinde, doritorii se pot adresa : Const. Mălăescu, Șoseaua Basarab No. 67 București, Sala Sidoli. —* In astă seară Luni 24 Noembrie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu program nou, de remarcat: Amor vinovat, splendidă dramă modernă în 3 părți.—Frumoasa pensionară, comedie.— Riva și lacul său, pitorești și interesante escursiuni. — Actualități interesante : O alarmă într’un lagăr englez. — Catedrala din Reims înainte de bombardare. ■— înmormântarea a doi aviatori francezi Căpitănii Remi și Faure, victimele unui accident.—Generalul Galieni trece în revistă tinerii contingentului 1915 și cercetașii (boy-scouts). — Spital american la Versailles. — Avant-garda și artileria rusă înaintea orașului Ivanograd.—Artileria rusă trece frontiera germană etc. D. Ch. Alex. Morizan, proprietar din Roman, s’a plâns d-lui Const. Kilimoglu, prefectul de poliție, că oricând vine în Iași sau pleacă în alte părți din acest oraș, este încontinuu urmărit, într’un mod ingenios, de niște indivizi cu cari d-sa n’a avut nici odată în de a face. D. "prefect 'de poliție a dispus urmărirea și cercetarea acestor indivizi. ------------QOOO------------ Sepher letzirah par C-sse Calomira de Cimara, — traduction du livre cobalistique dc la creation avec annotations .prises d'anciens commentaires et deux tableaux explicatifs inédits. (1913,Henri et Hector Durville-éditeurs 23 rue Saint Merri 23, Paris). Acesta e titlul unei importante lucrări, datorită d-rei Calomira de Cimara din Iași, o eminentă româncă, bună cunoscătoare a vechei limbi ebraice. Asupra acestei cărți ne vorbește „Des Entretiens Idéalistes“ (Revue mensuelle d’art et de philosophie) într’un mod cu totul deosebit. Iată recenzia asupra acestei lucrări a d-rei Calomira de Cimara: „Importanța privitoare la studiul acestei opere cabalistice, ziceres Entretiens Idéalistes este incontestabilă pentru istoria filosofiei ebraice, dar și în acelaș timp și pentru istoria filosofiei generale. Nu se poate nesocoti fără prejudiciu, în examenul științei, un monument care provine din cea mai îndepărtată antichitate. Vîrsta lui „Sepher contestată, asta o știm, letzirah“ este însă după părerea noastră originea sa datează cel puțin din primele zile ale erei creștine, și lucru acesta e neîndoelnic. Noi împărtășim opiniunea autorilor,— savantul rabin Benamozegh între alții (a se vedea „La morale juive“), cari au găsit mențiunea în Mishna și apoi cari au observat că stilul său este dialectul pe care doctorii evrei îl vorbeau la începutul erei creștine. Este probabil că „Sepher letzirah, ca și toate operile atârnând de tradițiunea esoterică, este un rezumat sub forma de teoreme, a discuțiunilor ce privesc misterile creațiunei. Citirea unei astfel de opere, poate oarecum, să producă o mirare... însă mirarea este produsă în sensul platonician al cuvântului. Traducerea acestei cărți este cea mai adevărată și fidelă. Contesa Calomira de Cimara a adăugat niște note extrase din cîteva vechi comentarii și niște tablouri explicative nepublicate până astăzi. Ne face să sperăm și să dorim și alte lucrări a acestei erudite traducătoare, care urmărește într’un mod” magistral ur’mele unei Antonia, prințesa de Würtenberg (Cabalistă din sec. al 17-lea,—elevă a lui Spencer). Suntem autorizați, zice „Des Entretiens Idéalistes“, să anunțăm o nouă și apropiată traducere din limba ebraică, în cea franceză, care va urma traducerei pe care avem plăcerea să o anunțăm astăzi și care va explica unele puncte obscure din „Sepher letzirah“. V V * ■ Tot asupra acestei lucrări a d-rei d’ Dimira, „La Roumania“ sub titlu: „O minune de artă și ny erudiție“ ne dă următoarele frumoase rânduri : „Că în sânul dulei noastre Moldove o domnișoară să se găsească și să cunoască „a fond“ limba ebraică și, aparținând celei mai înalte clase a societăței noastre, să se devoteze cu totul la studiile cele mai grele și să isprăvească cu succes o lucrare înaintea căreia erudiții rămân înmărmuriți,asta se pare, nu e așa ?—ca ceva din poveste ! Și cu toate acestea faptul e adevărat. Scriind aceste rânduri avem înaintea noastă traducerea complectă din „Sepher letzirah“, faimosul „Sepher letzirah“ a 3-a carte cabalistică a creațiunei cu adnotațiuni împrumutate din cele mai vechi comentarii și tablouri explicative nepublicate pănă’n prezent. E pentru prima oară când limbele din occidentul Europei văd apărând cartea mistică, atribuită lui Abraham însuși. Contesa Calomira de Cimara este autoarea lucrării nemaipomenită, care pentru cunoscătorii specialiști a limbei ebraice ca și pentru savanții lumei întregi, va face epocă. N’am putea lăuda în destul și felicita pe contesa Calomira de Cimara, decât să ne fălim de ceia ce a putut face sub cerul senin al Romi"