Evenimentul, octombrie-decembrie 1914 - ianuarie-februarie 1915 (Anul 22, nr. 200-300)

1914-11-26 / nr. 250

—­ ANUL XXII No. 250 5 B­A­NI A BON AMIN­ETE Pe im an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 > Un număr dW 30 bani O I? EDIȚIA ll-a MERCURI 26 NOEMBRIE 1914 5 BBH! AN UN CI­URI inserții și Reclame In pagina a 2-a rândul i leu In pagina a 3-a rândul 50 b. în pagina a 4-a rândul 30 b­­ a­n al partidului cons­fția Redacția și Administrația Iași Strada Upnșneanu No. 44 í £ i £ F§I Romi9S R == Egoism de partid și egoism national „Viitorul“ face ce face de mult. Ca să poată patronii lui stăpîni în liniște, pun in toată acțiunea zia­ristică tot, talentul pe care ’l au pentruta vîrî zizanii. Numai naivii pot să-ți mai creadă. Cei cari-i cunosc, își dau per­fect de bine seamă de ce, azi, in­­sinuiază contra d-lui Marghiloman, iar a doua zi îl laudă, de ce în unele, articole au eșiri violente contra d-lui Filipescu, pentru ca imediat, a doua zi să nu găsească termini cum să’l mai tâmîeze. Azi sînt pentru tripla înțelegere, mîne pentru dubla alianță, pentru ca poi­mîni să fie pentru cumin­țenie și prudență. Toate variațiunile acestea de pă­reri, nu sînt condiționate de chi­pul cum ies operabile pe cîmpul de luptă, pentru ca să poată trage învățăminte cum ar putea satisface mai bine egoismul național, ci de principiul lor de guvernămînt: e­­goismul de partid. Ca să le poată mai bine tihni puterea, la care știu că trebue să stea, deși au venit la guvern cu altă misiune, care nu-și mai are rostul, ei totuși, nu urmăresc de­cât cum ar putea produce disen­siune în spiritul public, pe soco­teala adversarilor. E­ și aceasta o tactică,­­ dar o tactică veche. Lumea o cunoaște însă, și ni­meni nu se mai lasă amăgit. Ca să ’și urmeze principiul lor, acum au început a ponegri Acțiu­nea națională. Credeți că o pone­gresc fără nici un interes de po­litica internă? Nu. O acuză de vi­novăție în chestia națională. Ei zic că dînsa în loc s’o ser­­­vească în împrejurările prin care trecem, din contra nu face de­cît s’o deservească. Această afirmație, pe ziua de mini o pot în­voia cea bună contrazice, fără ca nimeni s’o mai bage de seamă. Lumea-i deprinsă cu acest sistem de a face politică a „Viitorului“. Ea știe că ori­ce atitudine a a­­cestui ziar, nu e dictată de­cît de un singur interes: egoismul de partid. Vor crede mîni că interesul ie e să laude Acțiunea Națională? O vor lăuda în termini tot așa de mari și frumoși, pe cît de pone­­gritori și de negri sînt astăzi­ . A­­ceasta însă va atrage după sine imediat o campanie de insinuațiuni la adresa d-lui Marghiloman, pen­tru care astăzi nu au de­cît laude. Aceasta e sigur. Dar oare ce are să se mai facă atunci. N. Filipescu cu laudele pe cari i le va aduce obiectivul și importantul ziar libe­ral ? N’are­ să­ mai știe fruntașul nos­tru unde să -și mai ascundă fața de Rușinoasele laude ditirantice, cu cari vor căuta să-i împodo­bească persoana. Datorită acestei fățarnici atitu­dini, efect al principiului „divide­nt iînpera lumea, ce-i dreptul a început să-i cam uite ce fac și care îi­ i propria atitudine în ches­tia națională. S-a uitat nu fiind­că-i aprobă, ce să aprobe, necunos­­tind­au-se de­cît o singură atitu­dine , aceia a menținerii la guvern cu ori­ce preț, spre binele și fo­losul m­a’arelui partid. I-a uitat, fiind-că de acei, cari nu se ’ngrijesc de cît de dînșii, țara nu are și poate să aibă de­cît o singură atitudine: uitarea. Aceasta însă nu ’nseam­nă că ro­­mînimea n’are pe cine se sprijine spre a’și realiza gîndu-i de fie­care zi. Ea știe că sînt oameni în țara cari au drept criteriu de conduită politică „egoismul național“ spre deosebire de acei cari ne guver­nează și a căror deviză e: egois­mul de partid. —-----ocono-------R. Informații Tachiștii au scornit acum cîte­va zile în urmă că d. N. Filipescu va părăsi partidul conservator, dacă șefii tuturor partidelor din România, din cauza gravelor împrejurări, nu se vor hotărî să i­asă din pasivi­tatea lor... etc. Dorința tachiștilor, ori­cât de ma­re și de aprinsă ar fi, a rămas i­­luzorie. D. Take Ionescu se afla se ve­de, peste măsură de emoționat, a­­tunci când a transmis nota de mai sus ziarelor sale și ziarelor chi­purile „independente“, pentru ca s’o publice. Ministrul de interne a dat o circu­lară prefecților de județe, prin care le cere. sâ întocmească de urgență lis­tă tuturor supușilor străini ce se află în țară și celor ambulanți. D-nii colonel Rudeanu, căpitanul Valentin Bibescu și sublocotenentul Gr. N. Filipescu, au plecat azi înain­te de amiază în Italia, în misiune spe­cială. Ministerul de instrucție a instituit o comisiune compusă din d-nii A. D. Xenopol președinte și membri d-nii Ibraileanu, Philipidi, I. Găvănescul și Ursu, în vederea ridicărei la rangul de profesori universitari a d-lor D. Gusti și I. Petrovici de la universi­tatea din Iași. .Următoarea mișcare în magistratura iegală se va face pe ziua de 1 De­cembrie c. . D. Iulian­ Teodorescu, procuror la Curtea de Apel, va trece consilier la Curte, in­ locul d-lui Toneanu, de­misionat. . . EU Grigorie Kessim, președintele secției IlI-a, va trece în locul d-lui I. Teodorescu. D. Ipolit Mârzescu va trece în lo­cul d-lui Grigorie Kessim. In locul d-lui Ip. Mârzescu, va tre­ce d. Gorgos, judecător de ședință la secția I. In locul d-lui Gorgos,­va trece d. Scripcă, judecător de ședință la Vaslui. Cinema Modern Piața Unirei (lângă berăria Azuga). — In astă sara Marți 25 Noembrie va avea loc o mare reprezentație cinematografică cu pro­gram nou, de relevat:­­Enigma Rivierei, capo d’operă cinematografie de mare senzație, 4 mari acte, , ,­­,­­ In program se mai cuprinde : Comedii ilariante și vederi de pe na­tură în culori. Parchetul face acum cercetări în cazul otrăvirei de la farmacia Rot­­bardt. Se va stabili asupra cui cad răspunderile și dacă în adevăr fe­meia a murit în urma medicamentelor pe care le-a luat. Revenim asupra acestei informații, cu amănuntul că n’am avut pănă 'n prezent a înregistra alte cazuri grave de neglijența la sus zisa farmacie. Duminică 30 Noembrie c. va a­­vea loc la Ateneu, al 3-lea concert simfonic, cu orchestra ministeria­lă, cu care ocaziune se va execu­ta noua uvertură Moldova, datorită eminentului și mult apreciatului maestru compositor ieșan, d. Eduard Caudella. Maestrul Caudella va conduce în persoană orchestra și în vede­rea acestui concert, d-sa va pleca în Capitală Joi, pentru a proce­da la ultimile repetiții ale concer­tului. Mottul minunatei uverturi, este scumpă țară și frumoasă a lui Ale­xandri, după care Flechtenmacher, creatorul operetei romane, a com­pus o melodie, pe care maestrul Caudella a întrebuințat- o ca al doilea motiv al uverturei. Motivul uverturei d-lui Cau­della este invaziunea Tătarilor, rugăciunile Moldovenilor în con­tra asu­prirei lor­­ și isbânda mol­dovenilor, întreaga lucrare muzicală a ma­estrului Caudella este scrisă în­­tr’un mod viu, energic și sintem­ de pe acum încredințați că, va a­­vea un succes frumos la Ateneu. Consiliul comunal urmează să se întrunească de 8 ori pe săptămână. Aceste ședințe vor dură până la 18 Decembrie a. c. m.ț In orașul nostru avem pănă’n pre­zent peste 700 de cazuri de boli e­­pidemice. Majoritatea bolnavilor sunt copii între vââsta de 5 și 12 ani. Membrii societăței inginerilor lo­cali vor ține Sâmbătă obișnuita șe­dință săptămânală. D. Gabriel Pârvu, Directorul Mitropoliei a bine­voit voit a con­tribui cu suma de 10 lei, la a­­pelul lansat de d-na Lucia D. Gre­­cianu pentru echiparea cu obiele a soldaților din garnizoana lo­cală. Vineri 28 Noembrie cu ocazia aniversarei Lutărei Plevnei, va a­­vea loc solemnitatea depunerei ju­­rământului, nouilor recruți din garnizoana locală. Solemnitatea va avea loc la Mi­tropolie.­­ Cu ocazia neo reparațiilor ra­dicale ce se fac imobilului Traian, dinspre strada Lăpușneanu, s’a dat în unul din­­ subsolurile hote­lului de către lucrătorii italieni, de niște oseminte omenești. Inștiin­­țăndu-se imediat siguranța și par­chetul, un domn procuror a sosit la fața locului. S’a lăsat să se con­tinue lucrările. După zisele uno­ra și altora, osemintele par a fi fost ale divei femei între 17 și 20 ani. Aseară aceiași lucrători, con­tinuând­ cu săpăturile, au dat de un craniu, ce pare a fi fost al unui copil. Desigur că la mijloc a fost o crimă. In ori­ce caz, cercetările și descoperirile care se vor face, ne vor spune dacă cu adevăr să d­ăm dreptate acelora care, de pe acum brodează fel de fel de istorii, pe care le intitulează „din misterele hotelulului Traian“. Cercul „ Analelor“ Secției Iași continuându-și activitatea anunțată zilele trecute, va începe în cursul săptămânei viitoare, seria conferin­țelor prin diferitele orașe din țară. Dl. dr. G. Bogdan va face Sâm­bătă 6 Decembrie o conferință la Galați, iar Duminecă 7 Decembrie la Brăila. ■eoMMH«K!mem«BmnrnaiN an mi muMariiiamnMMiMa 111 Din ediția de dimineață Importanta! consilii) le miniștri de aseară Refuzul guvernului român de a da oare can garanții Greciei Cum au decurs tratativele ? - Amănunte sensaționale - București 25 Noembrie Aseară, la ministerul de interne, a avut loc un nou im­portant consiliu de miniștri, în care s'a discutat situația externă. Consiliul a durat până la orele 8. Chestiunea în jurul căreia s’a învârtit discuția, a fost refuzul guvernului român de a garanta Greciei, dacă merge în ajutorul Serbiei, și dacă Bulgaria o va ataca, să intervină România. C. Brătianu a dat explicațiunile șefilor de opoziție și în consiliul de ori ce anume Va determinat sa nu accepte propu­nerile Triplei înțelegeri. C. Brătianu a arătat că încă de acum 2 săptămâni, so­licitat de reprezentanții Triplei înțelegeri, a intervenit cu in­sistență la l­iș și la Atena, spre a sprijini acțiunea între­prinsă, pentru stabilirea unui definitiv acord între Serbia, Grecia și Bulgaria, pe baza revizuirei tratatului de București. La această intemenție, d. I. Brătianu a asociat și pe d. Take Ionescu, care s-a adresat direct d-lor Pasiei și Venize­­los, spre ai determina la satisfacerea în parte a revendicărilor Bulgariei. C. Brătianu s-a declarat apoi gata ca imediat ce se va stabili acordul între cele 3 state balcanice, să între direct în tratative cu Bulgaria, pentru a examina și înlătura acele cau­ze care împedecă azi raporturile amicale între Bulgaria și România, dar a afirmat d. Brătianu, că și acțiunea diploma­tică a Triplei înțelegeri, nici intervențiile sale și ale d­-lui Take Ionescu pe lângă d-nii Pasid și Venizelos, n’au dat vre’un rezultat. Dl. Brătianu luând act de propunerile Triplei înțelegeri ca venind după un acord prealabil cu Grecia, a rămas să a­­vizeze. Spre a stabili precis propunerile Greciei, d. I. Bră­tianu s-a adresat d-lui Filodor, ministrul României la Atena, însărcinându-l a se prezenta d-lui Venizelos și a preciza pro­punerile făcute Greciei de catră Tripla Înțelegere. D. Venizelos a declarat d-lui Filodor, următoarele in scris: „Chiar în acest moment reprezentanții Triplei înțelegeri m­i’au fă­cut pentru prima oară propuneri ca Grecia să între în’ ajutorul Serbiei, cu garanția ca de neutralitatea Bulgariei și dacă Bulgaria va ataca Grecia, atunci România să intervie, am răspuns că trebue să deau avi­zul prealabil al Regelui, dar ca ar fi mai bine ca Bulgaria să coopereze alături de noi“. Dl. Brătianu primind acest răspuns de la Atena, a măr­turisit că a rămas surprins, căci după cum i s’a prezentat pro­punerea, de către reprezentanții Triplei înțelegeri din București, cu 3 zile mai înainte, credea că această propunere a pornit de la d. Venizelos, pe când acum guvernul român s’a încre­dințat că ea fost sugerată de aci la Atena și după ce a fost formulată guvernului român. Când s’au prezentat din nou reprezentanții Triplei în­țelegeri, d. Brătianu a declarat că regretă că pănă acum, n’a primit nici o propunere directa de la Atena, că, chiar dacă ar fi primit, nu o va putea accepta, de­oare­ce aceasta ar im­plica intrarea în acțiune a României, poate într’un moment când noi nu credem că ar fi m interesul cauzei naționale. La aceste obiecțiuni ala d-lui I. Brătianu, reprezen­­tanții Triplei înțelegeri, au dass­la­rat că ei au procedat cu cea mai bună credință față de Român­ia, că se poate din cauza grabnicei acțiuni diplomatice, să dea Sac la oare­cari interpretăm­ procedarea, dar că au voit să ajungă la o ameliorare a situației din Balcani de care ar profita in măsură largă și România ; că un adevăr ar fi mai preferabil o înțelegere sau o cooperare cu Bul­garia și că s'a întreprins acum o nouă acțiune diploma­tică la Sofia, Niș și Atena, in acest scop și pe baza unor concesiuni largi pentru Bulgarium (­ aceasta, s’au închis tratativele privitoare la propune­rea cu Intervenția Greciei. 1). Uralii­ a i comunicat consiliului si miniștri ci, dacă a mai fi mizat direct k o nouă propunere, h­a fin. *

Next