Evenimentul, octombrie-decembrie 1915 - ianuarie-februarie 1916 (Anul 23, nr. 188-285)

1915-11-26 / nr. 233

finUL XXIII No. 233 S BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 s­i jumătate an . .10 Pe trei luni. . . ,5 ln străinătate un an „ 30 Un atmic vechi 30 bani O Fț Q d N dl P fl fț I I DU­L­­J­I CON5EP6ÎOR Redacția gi Administrația Iași Pf­lȚft UNIREA JOI 26 NOEMBRIE 1915 5 BAN­I In pagina a S-a rîndul 1 leu In pagina a 3-a rîndul 50 b. In pagina a 4-a rîndul 30 b.­­—6— 7 ELE­FON No. 30 AU UN CIUR ! In sa­rț ti și R&cismo ?de«B Spre desnodământ Evanimentul zilei este neaparat a­­planarea dificultăților ivite — grație intrigilor germane — între Grecia și a adrup­a alianță. O înțelegere s-a stabilit spre mul­țumirea ambelor părți în litigiu, și acordul acesta inaugurează începutul unui reviriment defavorabil puterilor utrase, care de un timp se măgu­leau cu credința de a fi devenit stă­pâne diriguitoare a politicei tuturor statelor balcanice. Acordul intervenit între Grecia și Q­­uadrupla au deranjat de­sigur soco­­telele austro-germane, și este de spo­nt, ca începutul degrengoladei politi­cei nemțești, va avea urmări serioase. De alt­fel la Salonic armatele Qua­druple­ continuă să debarce zilnic trupe, care în curând, vor ajunge a fi «destul de numeroase spre a putea a­­juta nu numai pe Serbia, dar încă a distruge armata bulgară și a stabili­­t preponderență definitivă, în Balcani. Succesele nemțești în Serbia, dacă au avut de efect a sili armatele șer­pești la o retragere spre Muntenegru și Albania și a ocupa localități nea­părate,—totuși asemine succese nu au su­ătut influența îndeajuns asupra Gre­ciei și a o atrage în mod deciziv în sfera de acțiune a politicei germane. Est­e de­sigur un moment de recu­legere a conducătorilor poporului grecesc, care au început să se con­vingă că Germania și Austro-Ungaria nu vor putea până î n cele din urmă a obțină victoria finală în războiul actual, și prin urmare, ei au crezut prudent de a nu înainta pe calea de a lega soarta lor, de aceea a impe­riilor centrale. La un eveniment și mai important cată să ne așteptăm de asemene foarte curând. Este inevitabila și apropiata inva­zie în Bulgaria a numeroaselor trupe r­use cantonate în Basarabia, la Reni și spre Dunărea. Aproape sigur, că guvernul lui Fer­dinand de Coburg privește cu multă îngrijire la mișcările acestor trupe i­­­re­iu destinația de a pune ordine la Sofia și de a elibera poporul bul­gar de sub jugul nemțesc. Ca un ră­sunet al evenimentelor din Grecia, Bulgarii se vor convinge la rândul lor, de greșala ce au comis punân­­d­u-se în serviciul Austro-Germaniei, în contra Rusiei creatoare a statului bulgăresc. In România, politica germană, care avea până ferm o aparență de pre­­ponderare grație încurajărilor date de guvernul prezidat de d. Ionel Bră­­tianu,—încă începe a păli și a perde fin contene­­ța­re -și dădea. Murmu­rele p­op­or­ul­ui și mișcarea energică și crescândă a opiniei publice în fa­voarea Quad­ruplei, va isbuti în cu­rând să demonetizeze partidul de la p­utere, silim­u-i la o retragere fără voe, mai curând de­cât de crede. Ori­cât ar vroi d. Brătianu, șeful guvernului, să servească uneltirile germane în Ro­mânia, el nu va putea s [UNK]& isbutească, de vreme ce nu numai cele două grupări opoziționiste, con­servatoare și conservator-democrată, luptă contra regimului, dar apoi și o parte însemnată alcătuită din elemente d­e valoare a partidului de la putere, se manifestează contra guvernului ac­tual. Pute­ra d. Ionel Brătianu să lupte și să înfrângă, nu numai formidabila opoziție și poporul înverșunat, dar Încă să desfidă până și pe partizanii săi cei mai importanți? &...... De­sigur că nu, — și desbaterile parlamentare furtunoase ce vor începe cu ocazia­ discuției asupra adresei de răspuns la mesagiul tronului, — vor grăbi limpezirea situației încurcate, creată de politica britanică și incon­­derentă a șefului guvernului. Suntem, fără îndoială, ajunși la pragul unei schimbări de guvern, care va aduce o limpezire a lucruri­lor, în sensul unanimei dorinți a po­porului că trebue să ne alipim în mod fățiș la Tripla alianță. A prelungi starea de lucruri actu­ală, sau a apuca fățiș o cale contrară sentimentelor poporului, este a arunca țara în comoțiuni sociale care’i vor primejdui viitorul. Mergem deci spre desnodămîntul situației. *--------CCOOO--------­ O RUȘINE Asaară, tribuia 18 a raprezint !« Teatrul Național pisa Domnul Notar de Octavian Goți, Spaeia­­eslui s’a «minat, din psuza ei nu s’au vândut un danjuss bl: *’?!«. Lu­mea, de primi să dos năvală la toata spectacoluls mai m. sau mai puțin decoltat«, unde se ridică pi­cioarele prea sus și ce cântă um­eri pe glasul al zecelea, a uitat a­­ceasti lume sfi’și oprească locurile la un spectacol vradziocum trebuia si fie cel da aseară. Lumea care dă câte 40 și 50 lei loja la ori și ce spectacole n’a binevoit să ia dusă la piesa ar­deleanului Goga, din cara cauză spectacolul firește s’a amânat. Ne așteptăm ca și în această seară, când la mijloc a tot un ar­delean,—baritonul Văleanu—teatrul să fie ori gol, ori chiar să se a­­nunțe cu o oră înnainte de începe­rea concertului—cum s’a întâmplat afară—că el nu mai poat­e avea loc. Rușina, rușine pentru târgul a­­cesea, în care am crezut, spre fe­ricirea țârei că, nu prea sunt mulți nici vânduți străinilor, nici români suciți la minte și la suflet. Aseară însă, ieșenii fi’au dat In petec. Credem că ne vom reculege cu toții și vom repara greși la tin­eri, asistând un număr foarte mare la reprezentarea piesei lui Octavian Gena, care, după cât ni se anunță, va avea loc săptămâna viitoare. Numai, de va mai vrea poetul. ------------CCECC------------­ Informații Cu acceleratul de aseară, a ple­cat in Capitală d. D. A. Grecianu. — 3— A apărut de curând Calendarul funcționarilor financiari­ pe anul 1916 cuprinzând fotografiile tutu­ror funcționarilor financiari și o bogată parte literară. Apariția acestui calendar se da­­torește în mare parte d-lui Dinu M. Storescu, actual șef de secție al Administrației financiare Iași, care și-a dat toate silințele ca a­­ceastă operă să se presinte publi­cului in condiții cât mai­ bune po­sibile. —7— D. Al. Constantinescu ministrul a­­griculturei și domeniilor a alcătuit în mod provizoriu, bugetul departamen­tului său. D-sa a redus din vechiul buget 3.467.000 lei. Scopițî condamnați Curtea de apel s­­i a condamnat pe scopiții Teodor Alexandrov, Lo­­renț Serof și Avarim- în solidar să plătească 200 lei despăgubiri civile subcomisarului Gh. Onescu de la Bri­gada de siguranță Iași, pentru că s’au calomniat că le’sr fi luat mită cu o­­caziunea cercetărilor descoperirei cas­­trărei minorului Ivan Iacușov. —7] Eri a sosit în localitate d. Romu­lus Voinescu Inspector general al po­lițiilor însărcinat de d. ministru de interne a controla modul cum­ se a­­plică legea străinilor atât la orașe cât și la țară. In acest scop, d-sa în­soțit de d-nii: colonel Gheorghiu din jandarmerie inspector de circums­cripție, prefect de județ P. Fântâna­­ru și căpitanul de jandarmi Agapi a inspectat administrațiile plăgilor Bah­­lui și Cârligătura, secții și posturi de precum și câteva jandarmi, apoi aci în oraș a inspectat modul cum aplică această lege Brigada de sigu­ranță locală, în urmă s’a ținut o con­ferință la prefectura de județ la care au luat parte d-ni­­­ prefect de poli­ție Chilimoglu, prefect de județ P. Fântânarii, Zosin directorul prefec­­turei de poliție, Botez directorul pre­­fecturei de județ, Ioan Iordăchescu șeful siguranței locale și Agapi co­mandantul jandarmilor relevându-se deosebirile de rurali Iași, aplicare și luându-se măsuri a se aplica uni­form peste tot locul. —7— Cetitorii noștri vor lua cunoștin­ță, In numărul nostru de astăzi, despre neobrăzarea ziarului „O­­pinia” care s’a pretat în unul din numerile sale trecute să insulte î­n­­treg regimentul de Roșiori din Iași, care după cum se știe se gă­sește actualmente la Pașcani. Cu ocaziunea incendiului din Pașcani din noaptea de 18 spre 19 Noembrie, „ Opinia“ găsește de cuviință să calomnieze pe un emi­nent militar tânăr sublocotenent, care tocmai, împreună cu toți ofi­țerii și soldații regimentului de roșiori, a muncit din răsputeri pentru localizarea focului, scăpând astfel jumătate din târg, care n’a­­vea la îndemână atunci nici pom­pe, nici apă. S’a dărâmat cu to­poarele casele, pentru a nu se în­tinde incendiul, în sfârșit s’a făcut totul pentru ca să se cruțe târgul. Dar, s’a mai constatat că focul a fost pus de evrei, spre a obține prin asigurare, valoarea înzecită a caselor și lucrurilor lor. E regretabil deci că se găsește un ziar care să se atingă degeaba de armată,care,cu ocaziunea focului din Pașcani, a dat o mână bună de ajutor. —e— JUDICIARE Camera de punere sub­­ acuzare, a respins cererea prevenitului Alecu Draganof de a fi eliberat provizor din penitenciarul Fălciu, inculpat pentru crimă de loviri cauzatoare de moarte și loviri cu incapacitate de lucru asupra altei persoane. «9 ] Idem a reapins apelul lui G. Dran­­cea și a confirmat jurnalul trib, prin care era menținut arestat pentru de­lictul de euetragere de bani publici. Se crede că va sosi în curând un prim transport de 6000 tone de căr­­buni din Rusia. Vaporul Carpați care a plecat la Mariupol (marea de Azot) a sosit în condițiuni bune la destinație și e pe cale să efectueze descarcarea. Ministerul industriei constatând că publicul e pretutindeni, în Capitală ca și în țară, cpcsulat asupra prețului și greutăței pâinei, a hotărât să între­prindă prin inspectorii săi un cen­trol riguros al brutarilor și a da con­­travenienților anaxia auí pedepselor sta­bilite. D. Al. G. Raievici ministrul indus­triei a hotărât să ceară și pedepsirea tuturor primarilor și șefilor de poli­ții. In orașele unde inspectorii minis­terului vor stabili că s’au putut pe­trece abuzuri fără ca cei vinovați că fi fost pedepsiți. Nu e de crezut, și cu toate aces­tea e adevărat serie „Acțiunea“. Mulți germani au subscris la ultimul împrumut francez. Ei au subscris prin intermediul băncilor elvețiane unde aveau depozitate. Aflăm acest fapt dintr’o sursă absolut sigură. Ploi în prezent s’au acordat îm­prumuturi pe gaj agricultorilor din țară, aproximativ de 30 — 35 milioa­ne lei. Creditul acestei instituții, deschis de banca Naționali, fiind urcat al cif­ra de 100 milioane—au fost avansate Casei de împrumut pe gaj, suma de 50 milioane. Restul până la 100 milioane va fi pus la îndemâna Casei; potrivit cu cererile și nevoile ce se vor prezin­tă—ori de câte ori va fi cerut, gi pro­porțional cu sumele avansate până azi. „Eche de Perie“ anunță afi coman­dantul flotei unite anglo-franceze, va renei, în urme ordinelor primite, mă­surile coercitive contra Greciei, gi că le va aplica cu gi mai mare rigoare. Săptămâna trecuți în str. Brândușa care leagă despărțirea a 5-a cu a 3-a s’au întâmplat mai multe furturi și forțări de lacăte. Aga, la d-na Eugenia Gârlea prin forțarea lăcatului de la ușă, i s’a fu­rat una vioară cu cutia ei, o brățe­­letă și un clasornic. Sergentul de noapte, care începe de la biserica Rufeni și răspunde la câr­ciuma lui Amira la capătul canalului Calcaniei o distanță cam de un klo­­metru nu poate păzi toate aceste case, i-ar trebui o trăsură trasă cu patru cai pentru ca să poată parcurge a­­ceastă distanță, căci globul acuma a­­junge până­ la scara trăsurei. D. Mărteescu primarul orașului a făcut nivelarea și un trotuar pe o distanță de 200 metri din un kilometru lungimea străzei, dară dacă ar fi acum tim­pul de alegeri nu ar putea merge cu trăsura nici pe acei 200 de metri de nivel­ament că ei s’au mutat mai mult de jumătate de metru. Mai mult încă, în strada Brândușa lângă cărciuma lui Iosub sunt doi e­­vrei care au mai mult de 20 de vaci care toată ziua stau în stradă contri­buind mai mult la facerea globului. Sala Sidih­. — Cinema „Pat M­­Fraroa“. — In asta seară Joi 25 Noembrie, are la o mare reprezentație cu program bcn. De remarcat: Bătrânul Artist (Le vieux cabo­tin), mare dramă în 4 acte, cu frun­tașii Comediei Franceze din Paris D-ra Gabrielle Robinne în rolul prin­­cipal fiind secondată de d­nii Alexan­dre și Signoret, marii artiști ai Co­mediei Franceze. In noul program mai sunt cuprinse comedii hazlii, călătorii interesante. CINEMA-MODERN.—Astăzi program nou : ANA KAR­ ENIIJS, dramă socială, după marele roman a lui Lev Tolstoi înscenat și montat admirabil, distri­buit în 8 părți mari, ce rulează 3 ore complecte, se reprezintă la ma­tineu și seara. Opera e complectă și cinematograful o redă în toate a­­mănuntele ei, așa după cum ilustrul anter a cugetat și a scris. Celebra artistă tragediană, GHERMANOVA. Steaua scenei Teatrului Imperial, din Petrograd, interpretează într-un mod strălucit, rolul ANEI KARENIN. Piesa fiind excepțional de mare, onor, public e rugat să vină la orele precisate pentru începerea spectacolului. Deși pentru aducerea acestui film, s-a făcut mari sacrificii materiale, totuși prețuri­le intrărilor au rămas neurcate, Ororile pe care le săvârșesc năvă­litorii în Serbia, întrec ori­ce închi­puire. In special, bulgarii sunt aceia care comit cele mai mari orice și mișelii. Puțina populație sârbă, care a mai rămas în Serbia, este terorizată, je­fuită și lăsată fără alimente. Bulgarii transportă în țara lor tot ce prezintă valoare. Până și instrumentele agricole ale țăranului sârb, au fost furate și ex­pediate în orașele bulgărești. La Sofia s-au organizat serbări de către guvern, pentru toate aceste pră­­dăciuni săvârșite de trupele bulgare, din ordinul ofițerilor. O infamie a „Opiniei“ în contra armatei In jurul incendiului de br­așcani Urmând unui vechiu obiceiu semit, și de data aceasta mistiic „riporter“ corespondentul „Opiniei“ profită de presă,—pe de o parte, spre a lovi și discredita pe acel gol ce, după cum singur mărturisește, preda că „suferă de boala antisemitismului“,—iar pe de altă parte spre a apăra pe acei fii ai lui Israil, paraziții primejdioși ai armatei, veșnici persecutați, mal­tratați etc., și care nu știu de­cât ca prin omi și ce mijloace să se sustra­gă de la îndatoririle serviciului mi­litar, înșelând, conrupând ori dezer­tând. Acesta este adevărul, căci altfel ne întrebăm, ce rost­ire acel articol este de la început și pănă la sfârșit nu înșiră de­cât sfruntate neadevă­ruri și obrăznicți ? Și la fiecare linie respira ura talmudică, tendința iu­daică, incapacitatea grosolană și ri­dicolă a Jidanului pișicheri Intr’adevăr, «1 Incepe prin a se văita ofi „de când cu cantonarea tru­pelor în târgul nostru“ (!),•*— adică cum ?—nu a mai avut o zi liniștită de la D-zeu !—apoi că tot avutul lor a trecut în stăpânirea armatei, și în sfârșit drept răsplată numai dispreț și batjocură! Oare acesta este ade­vărul ? Să vedem. Deocamdată să lămurim un lucru. Singurul In drept să spună „orașul nostru“ credeai că este în primul rând primarul orașului și locuitorii rom­âni, și nu evreii obraznici și nerecunoscători. Oh­, d. Tabacu, pri­marele orașului Pașcani, a ținut prin scris să arate mulțuspirele s ale pen­tru zelul și sacrificiul cu care armata a știut să salveze bunurile locuitori­lor din Pașcani. Și acum să trecem la chestiune. De la început n’au dat ordinele cele m­ai severe, ca o p artiruirea să se facă în mod benevol,—și ordinul s’a executat întocmai după cum vom do­vedi,—și, prin urmare nimeni nu a fost silit să primească oameni sau cai. Ori­unde a fost nevoie ca să se amenajeze o șură, unde se țineau vite, pentru a se adăposti cai, s’a con­struit imediat o altă șură pentru adă­­postul vitelor proprietarului. Ori și ce doleanță a acestora era adusă pe dată la cunoștința autori­tăților superioare care le-au satisfă­cut întotdeauna. Se pot cita exemple cu nume ori cât de multe. Dovadă despre aceasta, este că nu exista unitate care să nu se fi mutat de 3—4 ori,­evreii pretextând în cele mai multe rânduri că trebuie să închirieze odaia, cu gândul firește de a face o afacere, după care plutonul «au grupa primea imediat ordinul să’și caute altă locuință. Dar în afară de acestea,‘acolo unde s’a instalat armata, s’a remar­cat prin curățenia neobișnuită în curțile evreești, reparând, văruind, desfundând șanțurile de scurgere care formau un adevărat cuib de boli,­ reparând poduri sau construindu-le din nou. Și pare faptul că o Divizie întrea­gă de cavalerie, se aprovizionează pentru popotele ofițerilor, pentru tru­pă și cai dintr’un orășel ca Pașcani, aceasta pentru jidanii gheșeftari e un sacrificiu!? Și atunci ne întrebăm: care sunt „sacrificiile bucuros fă­cute“—care probabil constau din spe­cularea fără scrupule a prețurilor ar­ticolelor necesare aprovizionărei di­viziei—și dacă o dreaptă și nepărtini­toare judecată ea trebuie să ceară recunoștințfi micilor jidsnași specu­­lanți de teapa „corespondentului“ „Opiniei“, și nu armatei, a cărei lo­zincă este totul pentru țară și nimic pentru ea,—mai ales când prin cu­rajul și sacrificiul lor, ofițerii și sol­dații, au știut de două să salveze o­­rașul de nimicirea flăcărilor pornite tot de la un ovrei,—care fiind asi­gurat credea pe ruinele concetățeni­lor lui să facă „dija“ o afacere! De altfel ori și cine poate judeca dacă ofițerii—ne mai vorbind de cei însurați sau concentrați—și trupa cu tot materialul necesar, dezlocată de

Next