Evenimentul, aprilie-iunie 1916 (Anul 24, nr. 49-116)

1916-06-11 / nr. 102

Zi dt doliu v Cât adevăr In aceste câteva cu­vinte spuse de un bătrân de 80 de ani ! Marele Kogălniceanu nu numai că a ținut socoteală toată viața lui, dar a căutat al strecura în sufletul tineretului visător și neexperimentat. Un articol neasămuit de drept și de duios „La Baclău scris ,de C. Colescu Vartic, redactor la „Liberte Roumaine”. Stă nemișcat și rece, trup neîn­suflețit, închis între patru scânduri lut pe care preotul îl prohodește și înaintea căruia un popor își încovoaie genunchii și-și pleacă jalnic fruntea la pulbere. Mihail Kogălniceanu a murit. Trăiad însă neștearsă printre veacuri memoria lui, căci faptele lui nu sunt de acelea care pălesc după moartea omului, ci din potrivă resar mai luminoase. Lutul în lut se pierde ci fapta aceluia al căruia cuget în­duioșat s’a îndreptat pururea spre țară și spre națiune revarsă lumină pe care nimic n’o stinge și nici nu-i micșorează splendoarea. Și nenumărate sunt faptele lui Mihail Kogălniceanu. Representant fruntaș al unei ge­nerații de oameni ne­asemănați, miș­carea deșteptărei țărilor române a­­vutu­ l’a printre cei dintăi. Atât ar fi cu prisos d’ajuns. Tot datorim acelei generații, iar ’naintea căpeteniilor ei, cuviin-se să ni­ se îndoaie genunchii. Credință neclintită în viitorul na­­țiunei aceștia, dragoste nemărginită pentru dânsa, voință tare și neîn­fricoșată, inimă caldă și entuziasm fără de șovăire—calități de căpitenie ale generației acesia—Kogălniceanu le-a avut într’un grad neasemănat, tot cursul vieței lui frământată. Bă­trân și slăbit de vrâstă și de boală, era încă de pildă acelor care au ve­nit după dânsul și după tovarășii lui. Bătrân și slăbit de boală și vrâstă, avea tăria să frământe încă adânc inimile ascultătorilor și să stoarcă lacrămi, de câte ori, un glas înduioșat, grăia de țară, de țărănime și de de­mocrație. Simțiai că nu erau vorbe meșteșugite și că din suflet porneau accentele caldei lui cuvântări. Sim­­țimintele și cugetul erau pentru țară și ale țărei. Avea inimă mare, bă­trânul căruia i-a venit rândul să trea­că dintre vii, pe urma atâtor tovarăși de lupte și strădanii. Acum stă rece și nemișcat, lut pe care viața l’a părăsit și pe care preo­tul îl prohodește în adăstarea mor­mântului. ...... Gânduri ce-au cuprins tot uni­versul, încap bine ’n patru scânduri. Se duc bătrânii unul după altul și se răresc tot mai tare rândurile sfetnicilor luminați ai tineretului. Ple­cați adânc frunțile ’naintea lor. Ei au fost din generația cea mare și între dânșii și noi mare este deose­birea. Ei au știut a lupta neclintit pentru o idee și i-au știut jertfi­ți totul! Articolul d-lui Simeon Labiși, pu­blicat în acest unic număr are multe părți interesante de și cam lung îl reproducem neștirbit : Kogălniceanu reformator. In azurul senin, unde zămislesc cu­getările înalte la care stropitura de glod a pasiunelor de partid nici­odată nu ajunge, acolo unde geniul cu pri­virea sa de Vultur, îmbrățișează în­treg neamul românesc, din punctul de vedere al dreptului abstract și absolut, pe unde culoarea feței, veșt­mântul exterior și confesiunea reli­gioasă sunt puncte prea mici spre a putea fi zărite,—pe acolo voi urmări pe Kogălniceanu, reformatorul social și politic al țărei sale, la a cărui raclă stau astăzi cu doliu în inimă, plângând dispariția unui om a cărui constituțiune morală și fisică părea a mai avea de traversat un spațiu de timp destul de lung spre a-și pu­tea îndeplini întreaga sa misiune pe pământ. Vastă și variată a fost acțiunea geniului său între noi; nu însă eu, june și cu competință modestă și nu în spațiu unui articol, pot rezuma ceia ce este de spus și de scris des­pre Kogălniceanu. Eu aici îmi voi mărgini accentele de durere la dis­părutul reformator și superbul egali­zator al tuturor nedreptăților și ine­galităților sociale pe care le-a găsit, în epoca, când june fraged, dar cu inima deplin formată și cu inteligență redutabilă și fără seamăn, el își pro­puse a le face să dispară la facla luminei, la căldura simți­­intelor sale, Kogălniceanu găsi o Românie ne­desmeticită încă din narcotismul di­plomației abile de la malul Nevei și care înhămată la carul credinței marei misiuni a Rusiei ortodoxe în Orient, trăgea voioasă fără a simți greutatea ce-o apasă și fără a cugeta că trium­ful ortodoxiei moscovite este robirea viitorului și stingerea latinităței co­loniei romane de la Dunărea de jos. (Va urma) ■­­­ —.............. EVENIMENTUL Serviciul telefonic al ziarului „Evenimentul“ C­omunicat la USS Ocuparea orașului Rădăuți.—1003 prizonieri austriaci —Scu­fundarea a 5 mari vase de către ruși.—Scufundarea va­sului M­ercur. Petrograd 10 iunie La extrema noastră aripă stângă, continuă urmări­rea dușmanului. Am ocupat orașul Rădăuți. In cursul fugei adversarului, am făcut’ prizonieri 22 ofițeri și 1000 soldați. Am luat 3 mitraliere, 27 che­­soane cu muniții pentru mitraliere. Pe Marea Neagră torpiloarele noastre au scufundat 5 mari vase cu pânză încărcate cu mărfuri și am făcut prizonieri. Vasul MERCUR lovind o mină, s-a scufundat. Majoritatea pasagerilor a fost salvată. îngrijorarea Germaniei despre ofensiva rusă atitudinea Germaniei față de statul major austriac.—moralul trupelor austriace. Coltana 10 Iunie Presa austriacă încearcă să ascundă desastrul pe frontul rusesc, anunțând numai atacurile respinse. Din contra presa germană nu ascunde nimic din gravitatea situației, dar se a­­rată încrezătoare și asigură că, în curând situația se va schimba în bine, de­oare­ce vor interveni forțele germane. Presa germană păstrează față de austriaci o atitudine de milă, blamând planurile statului major austriac. Opinia publică austriacă e emoționată de unele scrisori de la soldați de pe frontul rusesc, care au •­uat cenzurei. Ele descriu în culori foarte negri norului trupelor austriace. © descoperire serisafiltjată — Amestecul fraților Brăteni — București 10 Iunie O descoperire care face sensație în Capitală. S'a aflat că majoritatea cantităților de fier pe care nemții nu le trimit în țară, în schimbul alimentelor ce primesc de la noi, sânt destinate societății de tramvae comunale, unde se știe tronează Brătenii. ^Demisia cabinetului grec Prezentarea demisiei Regelui.—Noul guvern? Confirmarea de­misiei la Viena. Viena 10 Iunie Se telegrafiază din Atena că primul ministru Skuladis, a prezentat Regelui demisia cabinetului. Detalii lipsesc. + Malta 10 Iunie Se anunță din Atena că, criza ministerială a isbucnit în Grecia. Actualul guvern s’a retras. Despre noul guvern nu se știe nimic. *­­ București 10 Iunie După o știre particulară dar foarte precisă sosită azi după amiază în București, criza ministerială s'a declarat la Atena. D. Skuladis a prezentat Regelui demisia cabinetului. Detalii lipsesc. Știrea despre demisia cabinetului grec a fost comunicată din Londra după, o ediție specială a lui „Daily Dews11. Știrea este riguros exactă și ea fost confirmată de o tele­gramă din Viena. T­­u.lg'a.xia. a.bo.xaan.a.tă. Marile pregătiri ale Bulgariei.­Sporirea trupelor aliaților la Salonic și ofensiva aliaților. Roma 10 Iunie Ziarele află din Zurich . Știri indirecte sosite din Bulgaria arată că toată țara e alarmată de înaintarea rușilor spre Carpați și de retragerea trupelor austro-germane din Balcani. Temerile acestea au sporit mai ales în urma știrei sosite la Sofia, despre sporirea trupelor în­țeleger­ei la Salonic și des­pre pregătirile înfrigurate, care se fac acolo în vederea unei apropiate ofensive. * Marele cartier general al armatei din orient desminte co­municatul german din 4 iunie, care afirmă că aviatorii ger­mani bombardaseră lagărele aliaților. Se semnalează că a zecea divizie bulgară e concentrată între Banthi și Oxilar și s-ar pregăti a trece râul Mestos în spre Cavalla. In spre Florina, bulgarii au făcut o mișcare înainte. Proclamarea independentei Arabiei Cairo 10 Iunie Marele șerif de la Meka, susținut de triburile sale arabe din Arabia apusană și centrală, a proclamat azi indepen­dența Arabiei. Principalele porturi au fost ocupate de trupele sale. OIE2-A. 3 ]p. user.­Noul guvern grecesc pe mersul colectv al Quadruple­i către Regele Greciei.—Ce a cerut Quadrupla ?-Înlocuirea guvernului Sk­uludis.­pisol­­varea Camerelor.—Comunicarea noului prim ministru către reprezentanții Quadruplet.—1­oile alegeri. Atena 10 Iunie Reprezentanții puterilor aliate au făcut un demara colectiv către Regele Greciei, comunicăndu-i că puterile aliate atunci când au garantat Independența Greciei, au înțeles să garanteze și ființa constituției grecești. Aliații In nota pe care au remis -o primului ministru Skuladis, constată că Grecia în înțelegere cu Bulgaria conspiră împotriva siguranței trupelor aliate debarcate la Salonic. De asemeni constată că, parlamentul grecesc nu cu­­prinde decât o treime din expresia țărei și că constitu­ția greacă e complect nesocotită. In consecință aliații cer ca : Regele Constantin al Greciei să înlocuiască guvernul Skyladis, să disolve Camerile, să facă noi alegeri, care să fie prezidate de un guvern de transiție compus din oamenii po­litici cei mai încercați și cei mai cinstiți. In urma acestui demers, REGELE CONSTANTIN A­­ GRECIEI A CERUT DEMISIA GUVERN­ULU­I SKU­LUDIS. Guvernul SkUludis a demisionat. In acelaș timp, Regele Constantin a însărcinat pe d. Zai­mis cu constituirea noului guvern.­­ D. Zaimis s’a dus imediat unde erau întruniți reprezen­tanții puterilor aliate și le-a comunicat că toate cererile lor vor fi satisfăcute și că a fost însărcinat cu formarea cabinetu­lui, luând el departam­entul Externelor.­­ * D. Zaimis este un om politic foarte încercat și cinstit și e mai mult ca sigur că alegerile prezidate de d-sa vor aduce în Grecia un guvern prezidat de d. Venizelos. Alegerile vor avea loc peste 40 zile. Vagoane austriace de la Burdujeni pleacă îndărăt în Austria Burdujeni 10 Iunie A venit ordin aci se plece în spre Palanca 200 vagoane austriace, cu aparate telegrafice și telefonice, precum și cu material rulant de ca­le ferată. 2 După cucerirea rusă Burdujeni 10 Iunie Dincolo, in orașele cucerite de ruși, a rămas foarte puțină popula­ție. Noaptea nici o lumină nu se vede. Românii formează majoritatea populației române. Dezertori români din Bucovina s’au predat autorităților noastre — Soldați austriaci dezertori in România — Burdujeni 10 b­uni 25 dezertori români din Bucovina s’au predat aseară autorităților românești. Ei fac parte din comanda colonelului Popp, care avea sub comanda sa 12 batalioane, formate din landsturm, în majoritate ardeleni. Nici unul din batalioane nu făcea parte din un regiment propriu zis, ci din adunătură. Nu era o unitate de comandă. Din restul celor 12 batalioane rămase, cea mai mare parte din soldați s-au ascuns prin cereale și sânt deciși să treacă la noi în țară. Ei au venit cu mâncarea lor, și bine echipați. __ * Noi lupte pe Meuse, în Vaux și la Douaumont Paris 10 iunie Pe cele două maluri ale Meusei a continuat bombardarea foarte violentă, cu obuze de calibru mare. Pe malul stâng, germanii au în­dreptat violente atacuri asupra pozițiilor cotei 304, Mort-Homme și asupra ultimelor linii franceze. La nord de Douaumont, bombardarea a luat o proporție nemai­auzită până azi și în pădurea Vaux. Plecarea regelui Greciei din Grecia București 10 Iunie Telegrame sosite pe cale particulară anunță unele că Regele Greciei ar fi plecat din Grecia, iar altele spun că Regele Greciei cu întraga sa familie a plecat la reședința sa de vară. înștiințare Școala de Sericicultură „Vitlimescu Mironeanu“ din Iași str. Lascar Ca­targ! No. 14, face cunoscut Onor.^Pu­­blic, că pe ziua de Duminică 12 Iu­nie a. c. deschide Expoziția de mătă­suri, țeseturi și cusuturi românești, care Expoziție va fi deschisă până la 20 Iunie a. c. Vizitarea de la 10—12 și de la 2­6. Intrarea liberă. I D-na dr. Elena Pușcariu Medic Primar Spitalul Sft. Spiridon BOALE DE OCHI Consultațiuni de la 2—4 Str. Gându 3 Q M m ..Im o bucâtăriță pen­­oe Ca­lila­tru moșie. A se adresa la ziar. * % I f <

Next