Evenimentul, aprilie-iunie 1916 (Anul 24, nr. 49-116)

1916-06-11 / nr. 102

Anii XXIV No. 102­5 BANI ABONAMENTE Pe un an . . 20 Pe jumătate an ,10 Pe trei luni... ,5 la striliuAtate un an , 30 Un număr vechi 30 bani Organ, s­i pa-Redacția xticL­a­lijLi comspiTator și Administrația Iași_Piața Unirea Victoria Quadruple"! Cuvântarea d-lui Barbu Devrancea D. Barbu Delavrancea, a ținut următorul strălucit discurs, la clu­bul conservator din Capitală, în seara zilei de Mercuri S Iunie: De aproape 2 ani, lumea trece prin cea mai mare vijejie, și prin cele mai extraordinare jertfe de vieți omenești. Contra imperiilor centrale s’au unit atâtea state. Numai noi stăm lihniți, noi și Spania (aplauze). Nu noi am provocat acest conflict. Nu noi am dus la moarte femei, co­pii și bătrâni. Nu noi am dorit mă­celul. S’au dorit Germania și Austria. Germania s’a preparat pe ascuns în 44 ani în acest scop făcând totdeau­na pe sincera apărătoare a păcei. Cunoașteți cum a declarat Germa­nia războiul. A așteptat vacanța, ple­carea Prezidentului Franței spre Pe­trograd. Și atunci, a găsit prilejul a­­tentatului de la Sarajevo. (Aplause frenetice). In plină vacanță, Austria inspirată de­sigur de Germania, a trimes acea notă jignitoare la Belgrad, notă pe care un popor demn­ea sârbii... (apla­uze furtunoasă). Voci. (Trăiască Serbia). Germania au răspândit la noi mii de broșuri, în cari dădeau vina răz­boiului pe alții. Se tipărea broșurile acelea în Berlin, și nu știu dacă nu a colaborat la ele și ministrul nostru de acolo. (Rușine). Vinovată de această crimă ea în­cearcă zadarnic să o arunce altora. Au susținut o vreme că „Forța e dreptul“ și azi încearcă să ne mo­mească, pe greci, pe noi și celelalte țări neutre. Dar noi, rasă latină, nu putem con­cepe nimic de­cât prin noțiunea de dreptate. Și ca să răspundem de par­tea cui e dreptatea, trebue să spunem aci că cel care a dezlănțuit războiul acela nu poate avea dreptate (aplau­­ze furtunoase). Și simțul de adevăr și de dreptate (aplauze, ovații, voci: Trăească Franța) Ca și intr’o ceartă sângeroasă din­tre doi, noi nu putem fi de­cât de partea celui care a fost provocat. Germania nu are forța morală. For­ța morală e de partea cealaltă, și co­lo trebue să fim și noi (aplauze fre­netice). Dar pe noi ne duce lângă Franța, Italia, Portugalia, față de orice popor latin sufletul nostru (aplauze). Gândim la fel cu popoarele latine. Instinctul nostru ne-a păstrat limba și cugetarea noastră. Și înțelegem și ne înțeleg. Și când această năpustire a Germa­niei s’a făcut contra Franței și Bel­giei, am înțeles că disprețul și ura Berlinului contra Parisului e invidia, invidia ce nu il ajunge, invidia că nu îl întrece (aplauze furtunoase). Din aceste legături instinctive tre­bue să ne arăte­z că luceafărul latin e în pericol (aplauze). Și am spus-o d-lui Marghiloman, de la început, că prefer să fiu zdobit, dar lângă Fran­ța (aplauze, ovațiuni). Dreptul și instinctul nostru națio­nal, ne arată prin urmare că trebue să luptăm lângă Quadruplă (aplauze frenetice). Dar și un motiv practic, ne face să fim alături de Quadrupla. (Aplauze). Ni se spune că Turcia și apoi A­­ustria vor fi împărțite. De 44 de ori s’au ridicat românii din Ungaria, ca să-și păstreze limba și neamul. Retrăiți veacurile de mai înainte. Cereți ca visul nostru să se împlineas­că odată (aplauze furtunoase). Azi Ardealul e gol de feciori, vă­duvit de floarea lui. Ardealul care se vartă și cere scăparea lumi­i. Am citit scrisorile văduvelor, cari ne întrebau „când veniți“ ? Românii puși în primele rânduri. Ce scapă de la dușman e împușcat în spate de unguri. Tr­ebue să fim alături de Quadrupla înțelegere, pentru mărirea României, pentru salvarea neamului (aplauze fur­tunoase și prelungite). Iată ce ne face să iubim întăi pe Franța, pe Italia, pe Anglia, imperiul Rusiei. (Aplauze prelungite). Contele Tisza a provocat războiul. Nota către Serbia de el a fost redac­tată. El s’a înțeles cu Germania și războiul a început în numele culturei germane. Voci: Jos! Nu. Cultura germană este. Dar ci­vilizația, iată ce nu e în Germania : civilizația. Sufletul nemțesc nu s’a schimbat de­loc. Un țăran al nostru e mai civilizat de­cât cel mai cult german. Când germanul cult spune că For­ța crează dreptul,—concluzia aceasta e sălbatică. E mai civilizat săteanul nostru ca acel savant german Oswalt, care spunea că împăratul Germaniei întruchipează ideile geniului ome­nesc !“ (ilaritate). Nu putem fi de partea acestora. Nu putem fi de­cât lângă statele înțele­­gerei și inzbânzile lor să ne bucure și să ne îmbărbăteze. Nu pericolul slav ne amenință pe noi. Alți oameni, ceva mai deștepți ca principele Sterberg, vor ști ei să re­zolve chestia Dardanelelor și a Con­­stantinopolului. Pe noi ne amenință altceva : frica și nehotărârea. Să ne bucurăm de izbânzile împă­tritei înțelegeri. Să strigăm: Ttrăias­­că armatei victorioase ale Țarului. Aplauze furtunoase). -oooooo ■ Informații O telegramă circulară transmisă eri. a Ministerului de instrucțiune publică către direcțiile școlilor se­cundare din țară, hotărăște ca să fie declarați promovați acei dintre elevi, care vor avea pe­rimestrul al patrulea chiar nota 4 la un o­­biect. Se știe că pănă acum, elevul care de și la celelalte trei bimestre ar fi avut note mari iar pe ulti­mul bimestru nota 4, era declarat corigent. Comisiunea compusă din­ d-nii dr. Sion, directorul general al serviciu­lui sanitar și farmaciștii Konya și Belibașa, a comunicat comisiunei de import că medicamentele și produ­sele farmaceutice cumpărate în Ger­mania pentru o sumă ce trecu de 3 milioane lei, și reprezentînd o capa­citate de 20 vagoane, vor începe să sosească în țară din primele zile ale săptămînei viitoare. Comisiunea care a plecat în Ger­mania pentru a cumpăra diferite ma­teriale pentru căile ferate, a obținut deasemenea rezultate satisfăcătoare. D. Gh. Vîlsan a fost numit pro­fesor agregat la catedra de geogra­fie de la facultatea de științe din Iași. M. S. Regele a aprobat proectul de regulament pentru biblioteca cen­trală alipită Universității din Iași. D. Locotenenit D. Gall din Reg. 25 Infanterie Vaslui, licențiat în drept și unul dintre cei mai valoroși ofi­țeri, a fost mutat în Ministerul de Război, Direcția școalelor militare. Foarte multe persoane, plecate în viligiatură la M-rile Agapia, Var­atec și Neamț, au fost nevoite să se reîntoarcă în orașele res­pective, din cauză că n’au avut ce mânca, fiind lipsă totală de ali­mente prin acele părți. Vănduții nemților din țară — în care întră firește și cei din orașul nostru — au trecut și trec prin clipe foarte proaste: ofensiva rusă, succe­sele rusești strălucite, nu’i lasă nici să doarmă, în sfârșit e o plăcere să te întâlnești astăzi cu acești oameni, să’i vezi în ce stare sunt bieții de ei. Totalul refugiaților din Bucovina depășește 15.000 de oameni. Marea majoritate sunt evrei. Guvernul a înștiințat autoritățile austriace ca să facă pregătiri pen­tru primirea în Austria a acestor re­fugiați, căci în caz contrariu ei va fi retrimiși în Bucovina. Printre refugiați sunt și câțiva ro­mâni. Acestora li s’a pus în vedere că sunt liberi, dacă vor să rămână în țară. Deocamdată toți refugiații sunt in­­ternați în localul abatorului Bur­­dujeni. Mai multe vagoane cu făină și grîu s’au trimis pentru hrana lor. In zilele de 11 și 12 Iunie, este deschisă expoziția­ de de­semn și lucru de mână a e­­levelor Institutului ortodox. Examenele de piano și vi­oară au loc Sâmbătă 11 Iu­nie p. m. Corespondentul din Londra al lui „Berlingske Tidente“ vestește că cri­ticul militar al lui „Times“ anunță că aliații vor începe acum simultan ofensiva și pe frontul asiatic. „Nu va trece mult timp și întregul orizont va fi în flăcări,—scrie criticul militar al lui „Times“—ori încotro privești, nu se va vedea de­cât foc“. Generali nu rezervă menținuți Generalii de divizie în rezervă. Cica, Tătărăscu, din infanterie, Gigurtu, Zossima, din cavalerie, Robescu, Stoica din artilerie, generalii de brigadă Spiroiu, Marcu, Lazarescu, din in­fanterie, Costescu, Șaguna, Zătranu, din cavalerie, Boteanu, din artilerie, Mihăiță, din intendență, cari urmau a fi trecuți în pozițiune de retragere pentru limită de vârstă, se vor men­ține încă un an. Aceiași măsură s’a aplicat pentru­ un număr de coloneii și maiori. Anul trecut, când lâna se vindea cu 4,50 lei kilogramul, postavul țărănesc costa pe piață 10—12 lei metrul. Acum, când prețul lânei a fost redus la 3 lei, postavul se vin­de cu 20—30 lei metrul. Comisiunea de import, constată că fabricele de orez di­n țară au început să fabr­ice arpacaș care constitue un aliment prețios populațiunei și care ar putea să înlocuiască orezul, al căr­ui cost au atins prețuri considera­bile, au impus fabricelor care a cerut autorizația de export ca o treime din producțiunea lor să o vândă în țară și să nu exporte de­cât restul de două treimi, fixându-le ca pentru consum­a­­țiunea internă să vândă ligf. de ar­pacaș pentru armată și spitale cu 50 bani, iar pentru public cu 60 bani. Comisia centrală de export a au­torizat un nou export de cașcaval, în schimbul unui export de cafea. Autorizația nu specifică dacă acest cașcaval va fi proaspăt ori sărat; transportul va eși din țară prin Pre­deal. Exa 1 9 Iunie a. c., în aula facultăței de medicină, d. Dumitru H. Hulban și a susținut teza sa de doctor în me­dicină și chirurgie. Subiectul tezei a fost: Studii asu­pra V­accinațiunei Antigonococice. Juriul a fost compus din d-nii pro­fesori d­in: Mezincescu, Demetriade, Negel, Manicatide, Slătineanu și Lalu. Candidatul a fost viu felicitat. Constatându-se că mulți vizitatori ai Băilor Slănic-Moldova prezintă nu­mai bilete de identitate fără a face și dovada că sunt supuși români și cum prin ordinele Ministeriale nu­mai supușii români pot vizita această stațiune, aflată în zona militară, se pune în vedere tuturor celor cari do­resc a merge la Slănic sau T.­Ocna, ca pe lângă biletul de identitate care trebue neapărat să conțte semnalmen­tele purtătorilor, ei trebue să facă și dovada că sunt supuși români, fără de care autoritățile militare nu pot îngădui trecerea în localitățile sus arătate. Sâmbătă 11 Iunie 1916 ä BANI­A n­U­N­CI­U­R­I t­*&rtul 9 t Amdlamm In pagina a 2-a rîndul I k. In pagina a 3-a rindul 50 h. In pagina a 4-a rîndul 30 b. — o— TELEFON No. 305 Furt de bani D-na Ghizela Fichman din strada Arhxxeană No. 10, reclamând siguranței că dintr’un saltar prin forțare i s’a furat suma de 1000 lei, făcându-se cercetări s’a stabilit că autorul este bucovineanul Gavril Cimpoieșul ser­vitor fost în serviciul d-sale și pe care’l coxxcediase cu 3 săptămâni în urmă. Find arestat, s’a găsit asupra lui suma de 880 lei, iar restul îl ch­el­­tuise. Numitul declarând faptul a fost trimis cu lucrări parchetului local care l’a depus în penitenciar. Asupra țiganului loan Cliș lăutar și pungaș voiajor arestat la Brigada de siguranță locală, s’a găsit un ceas de aur băr­bătesc cu lanț de valoare, fără a putea dovedi provenința lui. Publicăm aceasta spre cunoștința pă­gubașului. NEVINOVĂȚIA Astă seară, la Cinematograful lașilor. Conferința socie­ței Clerului Duminică 5 Iunie, ora 3 p. mm. în sala corului și în fața u­­ui public numeros Păr. C. Bobulescu a desvol­­tat conferința sa despre"*""ce este anul 1865 pentru biserica română din regat. Cum Sfinția Sa se ocupă asi­duu exi citirea de docum­iente și acte istorice, cu inscripțiile bisericilor, o­­biectelor sfinte, pietrilor morm­ântale etc. și urmărește în deosebi activita­tea clerului în societatea românească de când sunt urme doc­umentare și pâină azi, e expus bazat pe acte ne­­îndoelnice ce a făcut clerul de toate gradele și monastirile pentru societa­tea românească până la a­­ul 1865 , cum s’a făcut în­ acest an reforma numită a lui Cuza și care a constat în scoaterea clerului din tot ce făcea el pentru societate mărginindu-1 la al­tarul bisericei; cum î­n fața acestei reforme nu s’a găsit destulă pregătire și energie din partea clerului și când de la acest act datează anemia bise­­r­icei și a clerului de care s’a plâns și se plânge încă societatea româneas­că conștientă. Vindecarea anemiei pro­pune Sfinția Sa a se găsi într’o eli­berare a bisericei și a clerului de sub tutela largă și afundă a statului. Conferința a fost precedată și în­cheiată cu bucăți religioase și laice cântate f, bine de corul bisericei Tal­­palari, aflător sub conducerea d-lui Trohixx. Aplaiazele îndelungate a fost nota meritorie a acestui necunoscut cor, îndată după conferință­­ și între bu­cățile corului a delectat publicul d. Toader Burada și mica artistă, fiica d-sale, Lucia, cu vioarele acompaniați la pian de finul maestru Ciolan. Am­bii deputanți au smuls aplausele î­­­delungate ale publicului. Dar artista de 8 ani, Lucia Burada, care se ocu­pă cu vioara odată cu învățarea bu­­cl­elor și a primelor operații aritme­tice, și care în cântul său demască talent, gust și pasă de artist, a uimit publicul și l-a umplut de­­ admirație. Cu toată letargia sa, lașul scoate talente și mișcări culturale, care au darul a mai înviora din când în când societatea. Un asistent După cât aflăm, mai mulți cetățeni din Galata sunt hotărâți de a chema în judecată pe diaco­­ul­ intendent Pa­vel Vărlănescu, pentru faptul de stră­mutări de cruci. In sarcina acestui intendent ni se mai comunică și următorul fapt: în iarna anului trecut a tăiat mai mulți copaci pe care vroia a’i transporta cu carul lui Horaiț fecior boex’esc, dar a fost prins și înaintat comisiei a Il-a. Rezultatul anchetei nu se știe. Rugăm pe cei în drept a face cer­cetări. Enoriașii din parohia Sf. Ștefan a­­duce mulțumiri d-lui D. Burghelea ve­chiul epitrop al acelei biserici, pentru grija ce poartă reparațiilor și înfru­musețării acestei biserici. Nu mai pu­țin și prea Sfinției Sale preotului Mi­­hai Ionescu noul paroh al biser­icei, care de asemenea se îngrijește și dân­sul de buna rânduială a bisericei. TRIBUNA PUBLICA O întrebare­ cu prilejul încheerei anului școlar O chestiune de o fun­damentală im­portanță pentru formarea și călăuzi­rea sufletului copilului este acela de a ști dacă ori­ce persoană numai din dorința de a fi profesor sau profe­soară poate ocupa acest loc și dacă aduce foloase reale pentru viitorul copiilor. Căci a aduna un număr cât de mare de cunoștințe în creerul ui­ui om este fixa, iar a îixcălzi și lumina diferitele caractere cu car­e are de a face un profesor intr’o școală este alta. Iată de ce găsesc ixx co explectă și chiar su­perficială instrucția și educația tim­pului nostru. Atâtea caractere și suflete deosebite trecute toate pri­t aceiași filieră. Un program prea încărcat și în acelaș timp destul de nesărat. Cât privește templul sufletului (judecând după re­zultate) nu joacă aproape nici un rol în educația modernă, pare că (epui­­sarea) sleirea forțelor prin­tre multe de studiu, aceasta ar­ fi idealul. Mă o­­presc astăzi asupra părerei marelui cugetător și om de stat al Italiei An­gelo Degubernatis anume: Profesorii școlilor normale nu pot și nu trebue să fie decât Apostoli, dar apostolii nu se fabrică, trebue ca sufletul să fie deja gata pentru marea și sfânta mi­siune, examenele și diplomele nu im­plică nici de cum această sarcii­ă spi­rituală. Asupra acestui profund adevăr am atras atențiunea tuturor membrilor societăței ortodoxe, cu prilejul cuvân­­tărei mele de la al IV-lea congres ru­gând pe toți domixii și doamnele mem­­bre, să se gân­dească serios asupra a­­cestui punct, și printr’o convingere generală asupra folosului ce ar rezul­ta din punerea în practică a gândirei citate, s’ar putea proceda treptat trep­tat la o stare mai bună în materia de educație, care nu se poate limpezi numai prin cuvântări teoretice fără a le da viață practică. Țin cu acest prilej să atrag aten­țiunea persoanelor în drept de a co­rija și această parrte de influență mo­rală anume cărțile ce se citesc de e­­levii și elevele de școală, o mică in­­for­mație la librăria Socec ar scoate la lumină adevărul: elevii și elevele din școli cumpără scrierile ce cuprind cele mai obscene părți din Bucovina precum și alte romane de cea mai or­dinară categorie. Ei bine doamnelor și domnilor ce voiai să culeagă elevii și elevele de pe mâna acestor obsce­nități ? Un prizon­t nou și cel mai puter­nic dintre toate apare în lumea Se­colului nostru deschis prin făclia creș­tinismului, care a luminat și încălzit în decursul veacurilor și peste care palida lumină omenească și a închi­puit, că ar putea pune un văl, dar astăzi raza de lumină strălucind di­n nou întreg globuul pământesc, a ajuns și noi să hotărască și să întărească puterea sufletească a clerului nostru, de a-și relua sfânta și sublima misiune, sâ formeze suflete echilibrate printr’o educație religioasă, desvoltând astfel deopotrivă toate facultățile sufletești de­oare­ce Mântuitorul în adânca sa înțelepciune a lăsat toată libertatea perfecționărei sufletului omenesc. M. L. GLUMA ZILEI Primim spre publicare următoarele versuri adresate unui om politic, în­sărcinat (?) cu ducer­ea tratativelor între două tabere germano­file din localitate: Avocat de nu sunt rău Datoresc lui Bădărău iar de-acuma ce-oi mai fi Lui Pella datoresc.... s’o știi. * * * De n’ar fi Marghiloman Ș'un proces cu Dinerman Nu știu ce m’aș face rău Far de-Alecu Bădărău.

Next